prima strofa mi se pare super . mergea si de sine statatoare. e de o expresivitate... nu ma pricep atat de bine la comentarii pe texte literare, dar pot psune ce simt: imi place. restul parca e deja spus in prima strofa
Remar versurile:
,,Am tras atunci în piept
cancerul întregii lumi"
E tare ironic, flegmatic, acest poem :) Cred că în mod voit s-a folosit expreia ultra fumată ,,te-am fumat". Aş renunţa la ultimul vers sau măcar la ,,hai". E doar o părere.
Oriana, iti multumesc foarte mult pentru comentarii, insa nu le meritam. intr-un sistem (de versuri) de x si y, acestea nu se schimba usor si intotdeauna am admirat eleganta comentariilor tale.
am terminat si eu de citit textul si n-am priceput absolut nimic decit poate ceva narcisism pe la inceput. In rest un amalgam de chestii care n-au nici un rost. Iar incepem sa scriem prost?
Cristina, de data asta nu prea au miză. Dar cred că ştii şi tu asta.
Fă unul bun din ambele şi dă-mi răgazul unei reflecţii la cezură. Ştiu că poţi mai mult. Eşti o foarte bună cunoscătoare a genului; am observat şi din comentariile de interpretare de la haiku-urile mele pentru care îţi mulţumesc din nou.
Și totuși trebuie remarcat modul în care e construită treptat această atmosferă ludică! Îmi doresc din ce în ce mai mult "un kráken violet cu cinci viteze"... Am auzit că se mai găsesc prin Atlantic, pe lângă insulele Bahamas, în larg.
Cel mai tare nu-mi place de Consuelo și cum este îmbrăcată, pentru că nu știi niciodată cine se-mbracă în hainele ei, Solomon. Nu pot pentru ca să sufăr astfel de îmbrăcăminte mi-aduce aminte de lucruri mai vechi. Nici de medeea nu-mi place, dar ea n-are nici-o vină, este de fapt singurul personaj consecvent, dar tot nu-mi place de ea. Si decorul, mă doare Solomon. Am considerat doar două finaluri pentru că numai despre ele era vorba în telemiorița voastră. Cel de-al treilea final este drăguț din partea lui pentru că mai încearcă să facă loc și altor finaluri sau finalități, așa este el Adrian, un gentelmen. Nu-mi place întreg telepoeprozacolajulnovelaetc pentru că nu-mi place ideea principală, cum nu mi-a plăcut nici cartea lui Dan Brown.
Mulţumesc pentru intervenţiile care mă bucură. Da, sunt mere de iarnă, sare pentru ospăţ (mi-a plăcut ideea) şi mustrare. Mhm, merge şi primul vers ca titlu
Nu cred că voi putea arunca vreodată mâţi în râu şi, oricum, e cale lungă de la autor până la personaj!
interesantă apariția asta animalieră din ultimele tale texte. mustangul, cerbul. te ispitește să te întrebi dacă este expresionism sau simbolism. interesantă și asocierea (un fel de echilibru dinamic) dintre ochi și dinți, dintre privire și mușcătură (oare dintre pasiv și activ, feminin - masculin, yin - yang). interesant
Aranca, Hristos a înviat! Și mulțumesc bineînțeles pentru trecere și pentru semn. Altceva îi spuneam eu lui Bobadil despre substantive...nu știu dacă ai înțeles bine. Mi- ar plăcea ca, dacă tot îmi spui de clișee, că abundă în poeziile mele, să- mi poți da și exemple concrete și, eventual, și niște posibile variante acolo unde crezi că ceva nu e în regulă la ele, așa cum dealtfel ai mai făcut- o. Să știi că eu nu mă supăr absolut deloc, dar dacă tot mi- o spui, aș considera că mă ajuți de- a dreptul dacă ai face-o într- un mod "mai explicit" pentru mine. deși,îmi e cam greu să scriu altfel decât cum simt. Poate că odată va fi altfel, deocamdată asta e poezia mea, bună sau rea, cu scăderile care sunt ale mele. Nu e vorba de automulțumire, așa cum îmi mai spuneai, ci doar de o conștientizare a propriei valori. Doar că, de cele mai multe ori îmi e foarte greu să- mi văd propriile greșeli. Așa se întâmplă și în poezie. De vină e zodia... Sau, mă rog, consider că oricine ar veni cu exemple concrete despre ce anume nu "e bine" în poeziile unor novice, n- ar face altceva decât să- i ajute. Dacă însă acea persoană ar fi un editor, ar fi și mai bine, zic eu. E modul meu de a înțelege o critică de tip constructiv. Și o asemenea critică ar trebui, să reliefeze măcar din când în când și aspectele pozitive, care fără îndoială că există la oricine, trebuie doar să le vedem. Cu deosebită considerație, Camelia Silea. Mulțumesc tuturor celor care m- au citit și n- au lăsat semne, deși mi- ar fi făcut o deosebită plăcere să le aud părerile. Doresc să specific că nu mă supăr de nicio părere, a nimănui, atâta timp cât este formulată în limitele bunului simț.
Nu pot să trec peste poemul ăsta, aşa... în fugă. Ceva mă reţine. Poate "lumânări la capăt de lume... viaţa ca un păianjen / pleacă din tine / pe un fir de mătase"
stimă, z
da Ottilia, mulţumesc pentru semnul de lectură. Aici apar şi amintiri şi fapte mai aproape de prezent într-o lume cu iz de vechituri, mediatizată uneori brutal. Am încercat (din nou) să exprim revolta în faţa pierderii sentimentului prospeţimii şi a unei anumite purităţi sau a unei dimensiuni mai austere şi autentice a vieţii. E un fel de magazie cu antichităţi, un poem grămadă şi listă totdată, recunosc că e mai sălbatic exprimat, deci încărcat.
vino cu toate literele în sângele meu spune-mi dragostea asta are miros de toamnă așează-ți mâinile peste mâinile mele să caligrafiem nașterea dragul meu dragostea nu se oprește se învârte pe glob iar noi avem punctul nostru deschidem peretele pământului de tavanele sudului suspendăm semnele inimii. să nu rătăcim vino cu toate literele în sângele meu să mergem. te simt odată cu respirația te îmbrățișez silabă cu silabă. Era dificil să spun ce aș modifica, am rescris în tușă fină poezia, cu mâinile mele, peste mâinile tale, iertare să îmi fie dacă am caligrafiat în alte nuanțe. Ela
Ca idee, ca profunzime, găsesc în textele tale, Mădălina, de fiecare dată, pasaje deosebite, profunde, meditative cum ar fi aici: "Singurătatea mea este ascunsă sub o dală de piatră pe care o calc/În fiecare zi când cobor pe aleea din parc"; "Caut să fiu sfânt" şi m-aş opri aici, în vers, urmează o rimă căpuşă care strică versul, adică: "sfânt, blând"
Foarte reuşit finalul prin acel "Vai", superb inserat în corpul discursului final
"Vai mie căci mi-aș fi închinat durerea unei frunze tomnatice
Ea ar fi știut să moară iar eu aș fi știut să caut mai departe
O altă sursă domnească sfințită de doinele pe care mi le cântau
Ai mei pe vremea nefiiri" - la nefiirii este articulat i, e ca şi cum ai spune vremea omenirii.
ok, bobadil. am vrut sa ti-o spun in particular dar am sa o scriu aici. m-am saturat de toate interventiile tale de gica contra si in doi peri, aici si oriunde pe site-ul asta. interventii pe care am zis ca le tolerez doar doar or aduce ceva folos site-ului sau cititorilor. nu s-a intimplat. nu cred ca este cineva obligat sa iti inghita magariile, ineptiile si clovneriile la nesfirsit. nici macar nu mai alungi plictisul, asa cum o faceai pe vremuri. ai ajuns pur si simplui "a nuisance", daca stii ce e aia. ceva ca un fel de musca de vite care a reusit, poate din greseala, sa patrunda in casa. cred ca stii despre ce este vorba. pur si simplu nesuferita si fara niciun folos. iti amintesc ca m-ai rugat, mai implorat de nenumarate ori, atunci cind erai exclus de pe hermeneia, sa te primesc inapoi. ai promis ca ai sa fii om de treaba, ca ai sa participi, ca nu ai sa agasezi oamenii, ca ai sa fii un factor pozitiv. well, este posibil ca tu sa vezi ceea ce faci ca fiind un element pozitiv. guess what... eu nu iti impartasesc punctul de vedere. deci ce ne facem? avem doua optiuni: ori pleci tu, ori plec eu. daca plec eu, iau si hermeneia cu mine. nu de alta dar am facut-o eu. deci ai pina la sfirsitul saptaminii asteia timp sa te hotarasti. dupa aceea ma hotarasc eu. si nu ma mai contacta pe ym sau fb sau emai sau pe ce mai vrei tu ca sa ma bîzîi cu ideile tale. nu mă interesează. nu putem funcționa împreună. doar dacă aleg să fiu masochist. și nu aleg. deci te rog pînă la sfîrșitul săptămînii să ne părăsești.
mi-a plăcut poemul acesta, în special pentru nuanțele sale aforistice. și prin înșiruirea sa de poveste, de „pildă”. m-am gândit, pentru o clipă, la (să nu râzi!) Anton Pann.
Paul nu-i deloc rea cronica ba chiar am simtit notele tale drept tonice tocmai prin amestecul bine dozat de subiectivism. Nu exista pana la urma critic obiectiv insa tu ne-o spui la modul sincer si direct ceea ce este de apreciat. Nu te iert insa ca ai fost "munificent" si m-ai trimis la dictionar.
as avea doua sugestii mititele, daca imi permiteti, domnule Jorz: "Plutim în anotimpul ce sângeră-n hârtie, Desperecheați și tragici, pereche de cocori," si "Iubito, alte aripi vor arde-n depărtarea Nedespletirii căii, cea fara de revers, (fiindca mi se pare ca zaresc niste minuscule abateri prozodice, in versurile respective.) dincolo de asta, un poem care m-a incantat.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
prima strofa mi se pare super . mergea si de sine statatoare. e de o expresivitate... nu ma pricep atat de bine la comentarii pe texte literare, dar pot psune ce simt: imi place. restul parca e deja spus in prima strofa
pentru textul : Pe urmele ciclopilor deRemar versurile:
pentru textul : Flegmatic de,,Am tras atunci în piept
cancerul întregii lumi"
E tare ironic, flegmatic, acest poem :) Cred că în mod voit s-a folosit expreia ultra fumată ,,te-am fumat". Aş renunţa la ultimul vers sau măcar la ,,hai". E doar o părere.
Oriana, iti multumesc foarte mult pentru comentarii, insa nu le meritam. intr-un sistem (de versuri) de x si y, acestea nu se schimba usor si intotdeauna am admirat eleganta comentariilor tale.
pentru textul : nostalgia desabaticul...
imi pare rau ca provoc dezmagiri :)
"noi vrem mai mult!"...ei, partea asta imperativa chiar m-a facut sa rad.
multulesc de popas
pentru textul : dragoste deam terminat si eu de citit textul si n-am priceput absolut nimic decit poate ceva narcisism pe la inceput. In rest un amalgam de chestii care n-au nici un rost. Iar incepem sa scriem prost?
pentru textul : zbor deasupra unui cuib de cuc deCristina, de data asta nu prea au miză. Dar cred că ştii şi tu asta.
pentru textul : Haiku deFă unul bun din ambele şi dă-mi răgazul unei reflecţii la cezură. Ştiu că poţi mai mult. Eşti o foarte bună cunoscătoare a genului; am observat şi din comentariile de interpretare de la haiku-urile mele pentru care îţi mulţumesc din nou.
Și totuși trebuie remarcat modul în care e construită treptat această atmosferă ludică! Îmi doresc din ce în ce mai mult "un kráken violet cu cinci viteze"... Am auzit că se mai găsesc prin Atlantic, pe lângă insulele Bahamas, în larg.
pentru textul : iubire somnambulă deam gasit-o, scuzati, dupa "salveaza".
pentru textul : Copilei deMai adaug pentru cei care nu au avut cartea in mana: este o adevarata placere estetica; atat design-ul, cat si realizarea tipariturii
pentru textul : Inseparabila dezordine deCel mai tare nu-mi place de Consuelo și cum este îmbrăcată, pentru că nu știi niciodată cine se-mbracă în hainele ei, Solomon. Nu pot pentru ca să sufăr astfel de îmbrăcăminte mi-aduce aminte de lucruri mai vechi. Nici de medeea nu-mi place, dar ea n-are nici-o vină, este de fapt singurul personaj consecvent, dar tot nu-mi place de ea. Si decorul, mă doare Solomon. Am considerat doar două finaluri pentru că numai despre ele era vorba în telemiorița voastră. Cel de-al treilea final este drăguț din partea lui pentru că mai încearcă să facă loc și altor finaluri sau finalități, așa este el Adrian, un gentelmen. Nu-mi place întreg telepoeprozacolajulnovelaetc pentru că nu-mi place ideea principală, cum nu mi-a plăcut nici cartea lui Dan Brown.
pentru textul : consuelo si medea debine, dacă tu zici...
pentru textul : despre iubire deeu nu sînt papă să-mi apăr dreptul prin infinite subterfugii.
Mulţumesc pentru intervenţiile care mă bucură. Da, sunt mere de iarnă, sare pentru ospăţ (mi-a plăcut ideea) şi mustrare. Mhm, merge şi primul vers ca titlu
Nu cred că voi putea arunca vreodată mâţi în râu şi, oricum, e cale lungă de la autor până la personaj!
pentru textul : Mere târzii deinteresantă apariția asta animalieră din ultimele tale texte. mustangul, cerbul. te ispitește să te întrebi dacă este expresionism sau simbolism. interesantă și asocierea (un fel de echilibru dinamic) dintre ochi și dinți, dintre privire și mușcătură (oare dintre pasiv și activ, feminin - masculin, yin - yang). interesant
pentru textul : Harul Ancuţei deAranca, Hristos a înviat! Și mulțumesc bineînțeles pentru trecere și pentru semn. Altceva îi spuneam eu lui Bobadil despre substantive...nu știu dacă ai înțeles bine. Mi- ar plăcea ca, dacă tot îmi spui de clișee, că abundă în poeziile mele, să- mi poți da și exemple concrete și, eventual, și niște posibile variante acolo unde crezi că ceva nu e în regulă la ele, așa cum dealtfel ai mai făcut- o. Să știi că eu nu mă supăr absolut deloc, dar dacă tot mi- o spui, aș considera că mă ajuți de- a dreptul dacă ai face-o într- un mod "mai explicit" pentru mine. deși,îmi e cam greu să scriu altfel decât cum simt. Poate că odată va fi altfel, deocamdată asta e poezia mea, bună sau rea, cu scăderile care sunt ale mele. Nu e vorba de automulțumire, așa cum îmi mai spuneai, ci doar de o conștientizare a propriei valori. Doar că, de cele mai multe ori îmi e foarte greu să- mi văd propriile greșeli. Așa se întâmplă și în poezie. De vină e zodia... Sau, mă rog, consider că oricine ar veni cu exemple concrete despre ce anume nu "e bine" în poeziile unor novice, n- ar face altceva decât să- i ajute. Dacă însă acea persoană ar fi un editor, ar fi și mai bine, zic eu. E modul meu de a înțelege o critică de tip constructiv. Și o asemenea critică ar trebui, să reliefeze măcar din când în când și aspectele pozitive, care fără îndoială că există la oricine, trebuie doar să le vedem. Cu deosebită considerație, Camelia Silea. Mulțumesc tuturor celor care m- au citit și n- au lăsat semne, deși mi- ar fi făcut o deosebită plăcere să le aud părerile. Doresc să specific că nu mă supăr de nicio părere, a nimănui, atâta timp cât este formulată în limitele bunului simț.
pentru textul : raiul de la marginea potirului deMulțumesc de cuvintele calde, Aranca. Mă bucur să fiu printre prieteni.
pentru textul : Visându-te demultumesc Otilia de trecere am tinut cont de părerile tale o zi bună
pentru textul : N-am crezut că voi simți încă o iarnă lupească deNu pot să trec peste poemul ăsta, aşa... în fugă. Ceva mă reţine. Poate "lumânări la capăt de lume... viaţa ca un păianjen / pleacă din tine / pe un fir de mătase"
pentru textul : modus vivendi destimă, z
păi "dacă dragoste nu e, nimic nu e" :)
mulțumesc pt atenție, păreri
pentru textul : Poem denumai bine,
are atmosferă textul ~ și probabil că unul din meritele lui este că transmite mult mai mult prin ceea ce nu spune.
pentru textul : Conjunctiv deda Ottilia, mulţumesc pentru semnul de lectură. Aici apar şi amintiri şi fapte mai aproape de prezent într-o lume cu iz de vechituri, mediatizată uneori brutal. Am încercat (din nou) să exprim revolta în faţa pierderii sentimentului prospeţimii şi a unei anumite purităţi sau a unei dimensiuni mai austere şi autentice a vieţii. E un fel de magazie cu antichităţi, un poem grămadă şi listă totdată, recunosc că e mai sălbatic exprimat, deci încărcat.
pentru textul : ochi galbeni de pisică neagră dee un text aflat in "Santier", nu cred ca mai conteaza.
pentru textul : Maci roșii devino cu toate literele în sângele meu spune-mi dragostea asta are miros de toamnă așează-ți mâinile peste mâinile mele să caligrafiem nașterea dragul meu dragostea nu se oprește se învârte pe glob iar noi avem punctul nostru deschidem peretele pământului de tavanele sudului suspendăm semnele inimii. să nu rătăcim vino cu toate literele în sângele meu să mergem. te simt odată cu respirația te îmbrățișez silabă cu silabă. Era dificil să spun ce aș modifica, am rescris în tușă fină poezia, cu mâinile mele, peste mâinile tale, iertare să îmi fie dacă am caligrafiat în alte nuanțe. Ela
pentru textul : Peste mâinile mele deCa idee, ca profunzime, găsesc în textele tale, Mădălina, de fiecare dată, pasaje deosebite, profunde, meditative cum ar fi aici: "Singurătatea mea este ascunsă sub o dală de piatră pe care o calc/În fiecare zi când cobor pe aleea din parc"; "Caut să fiu sfânt" şi m-aş opri aici, în vers, urmează o rimă căpuşă care strică versul, adică: "sfânt, blând"
pentru textul : În tăcere sunt deFoarte reuşit finalul prin acel "Vai", superb inserat în corpul discursului final
"Vai mie căci mi-aș fi închinat durerea unei frunze tomnatice
Ea ar fi știut să moară iar eu aș fi știut să caut mai departe
O altă sursă domnească sfințită de doinele pe care mi le cântau
Ai mei pe vremea nefiiri" - la nefiirii este articulat i, e ca şi cum ai spune vremea omenirii.
cred ca am raspuns simultan, Virgil.
pentru textul : *** deMultumesc pentru apreciere Aranca. Uneori trebuie sa ne purificam, dar ramanem totusi colectionari de experiente, oameni, trairi...
pentru textul : PURIFICAREA deok, bobadil. am vrut sa ti-o spun in particular dar am sa o scriu aici. m-am saturat de toate interventiile tale de gica contra si in doi peri, aici si oriunde pe site-ul asta. interventii pe care am zis ca le tolerez doar doar or aduce ceva folos site-ului sau cititorilor. nu s-a intimplat. nu cred ca este cineva obligat sa iti inghita magariile, ineptiile si clovneriile la nesfirsit. nici macar nu mai alungi plictisul, asa cum o faceai pe vremuri. ai ajuns pur si simplui "a nuisance", daca stii ce e aia. ceva ca un fel de musca de vite care a reusit, poate din greseala, sa patrunda in casa. cred ca stii despre ce este vorba. pur si simplu nesuferita si fara niciun folos. iti amintesc ca m-ai rugat, mai implorat de nenumarate ori, atunci cind erai exclus de pe hermeneia, sa te primesc inapoi. ai promis ca ai sa fii om de treaba, ca ai sa participi, ca nu ai sa agasezi oamenii, ca ai sa fii un factor pozitiv. well, este posibil ca tu sa vezi ceea ce faci ca fiind un element pozitiv. guess what... eu nu iti impartasesc punctul de vedere. deci ce ne facem? avem doua optiuni: ori pleci tu, ori plec eu. daca plec eu, iau si hermeneia cu mine. nu de alta dar am facut-o eu. deci ai pina la sfirsitul saptaminii asteia timp sa te hotarasti. dupa aceea ma hotarasc eu. si nu ma mai contacta pe ym sau fb sau emai sau pe ce mai vrei tu ca sa ma bîzîi cu ideile tale. nu mă interesează. nu putem funcționa împreună. doar dacă aleg să fiu masochist. și nu aleg. deci te rog pînă la sfîrșitul săptămînii să ne părăsești.
pentru textul : Premiile Concursului de Poezie „Astenie de primăvară” - Hermeneia 2014 demi-a plăcut poemul acesta, în special pentru nuanțele sale aforistice. și prin înșiruirea sa de poveste, de „pildă”. m-am gândit, pentru o clipă, la (să nu râzi!) Anton Pann.
pentru textul : Perpetuum robia dePaul nu-i deloc rea cronica ba chiar am simtit notele tale drept tonice tocmai prin amestecul bine dozat de subiectivism. Nu exista pana la urma critic obiectiv insa tu ne-o spui la modul sincer si direct ceea ce este de apreciat. Nu te iert insa ca ai fost "munificent" si m-ai trimis la dictionar.
pentru textul : Ciocolată cu lapte și glosar deAdriana, ai observat ca n-ai mai postat de 10 ZILE o poazie? parca-ti statea mai bine în postura aceasta:)))
pentru textul : s-a rătăcit tristețea deas avea doua sugestii mititele, daca imi permiteti, domnule Jorz: "Plutim în anotimpul ce sângeră-n hârtie, Desperecheați și tragici, pereche de cocori," si "Iubito, alte aripi vor arde-n depărtarea Nedespletirii căii, cea fara de revers, (fiindca mi se pare ca zaresc niste minuscule abateri prozodice, in versurile respective.) dincolo de asta, un poem care m-a incantat.
pentru textul : Cantilenă pentru re-căderea în starea de toamnă dePagini