Sister, filmele din anul acesta sint proaste pina acum, foarte proaste. Eu zic sa citesti poezie si are sa iti faca bine. Printre altele, poezia te face coautor la farmecul ei. Dar asta e deja un truism.
E adevarat, puscaria asta pe numele ei Bucuresti exista si e altceva decat nimic. You do some time man, that's all, you're young. Un text ca o radiografie a crimelor noastre zilnice si un reporter pierdut printre dezastre, fara reportofon sau camera video dar cu net. Andu
mai toate textele mele din ultimele luni au fost marcate ca inacceptabile si sincer nu inteleg de ce. e doar o razbunare? iata cel mai recent. voi, ca colegi de site, ce credeti? aveti si voi parerea voastra, a voastra si numai a voastra?
Marina, se poate sa fie nou diminesiune. Personal, exista doua momente in care scriu: fie traduc cuvintele in simturi, fie traduc simturile in cuvinte. De obicei, in prima ipostaza, textul e gindit inainte iar cind il asez pe hirtie, e totul simplu. In ultima varianta, pe care am folosit-o la acest text, nu exista nimic planificat, ceea ce face scrierea mai dificila si, uneori, rezultatul mai dens. Multumesc.
habar nu ai de unde este expresia "soro mireaso". sub nici o forma insa nu este manelista. dar daca simti nevoia sa numesti textul manelist este dreptul tau sa o faci.
cred ca nu este corect gramatical "să-împletim" singurul vers care mi-a atras atentia este "tăcerea pe care țipetele păsărilor o destrămau nervură după nervură" restul nu
Felicitari Dorine si nu uita ca facerea de bine ar insemna in cazul tau sa trimiti niste carti pe niste adrese... asta desigur daca nu cumva crezi in vorbe. Penita nu-ti mai dau ca ai destule si dup-aia semanam cu poeziepunctro sau si mai rau cu roliteraturapunctotv. La mai mari bucurii! Andu
drept să spun, acesta a fost scopul întrebării mele: de a binedispune. m-am jucat puțin cu sensurile verbului "a urmări". cât despre cia, am aflat la facultate că unii consideră că reprezintă nu doar instituția respectivă, ci și o prescurtare pentru "I see you" > "see ya", poate o aluzie la ideea de Big Brother. M-am gândit de fapt la filmul "Noaptea iguanei" și la faptul că iguana este un animal comestibil și crește în unele ferme din sud.
Ma amuzi AdaBarc. Sau te-au intepat penitele mele undeva. Daca nu intelegi sau nu gusti valoare unui lucru nu inseamna ca e neaparat si prost. Si inca ceva, fa un efort si nu pretinde ca stii ce imi place mie sau nu.
pana_de_vultur, ai tinut sfat intelept! stefane, multumesc de trecere, de sus fisurile se vad mai bine decat de pe schela! o sa ma gandesc la ce mi/ai spus si cand o sa am timp o sa tencuiesc ... acum las zidul crapat... te mai astept...
"încrederea în cioate
mi-o dă căderea în gol" - pe lângă că mie nu-mi spune nimic, sună şi aiurea. " Încrederea în cioate" poate fi totul şi nimic, nu ştiu ce şi cum să interpretez. Nici contextual, nici particular.
M-aş mai gândi şi la "sufletul şchiop şi orb", stii tu de ce.
În rest, mi-amintesc că am citit la tine texte bune...
va rog sa nu mai puneti numele sub text si sa va familiarizati cum modul in care apare textul in pagina.
In rest as putea spune ca este un text bun. contururi ferme si "muscatoare". voi mai urmari. mai putin finalul manelist "iubirea mea inima mea"
spaţiu literar! ai mersul greoi şi limba înţepată, dar un ochi vigilent, nu am ce zice, voi corecta acolo. în ceea ce priveşte tot negativismul cuvintelor tale, mi se pare că pe nicăieri nu am văzut să fi făcut altceva decât să încerci să demolezi, dar nu pe text, ci repetând aceleaşi idei din care nu scapă termeni precum: prost, banal, clişeu etc. , aşa încât mi-e greu să mă pronunţ. mi-ar plăcea să văd cum stăpâneşti tu tehnica literară.
ai şi tu vreun text pe aici? până la urmă, de ce ne aflăm pe Hermeneia? ca să încercăm să ne autodepăşim. şi cu ajutorul celorlalţi, dacă se poate. în schimb, dacă ne considerăm din start genii, chiar că nu mai încăpem niciunii pe aici!
numai bine, Niculae, şi te aştept cu opinii pertinente.
mulţumesc pentru prezenţă.
Virgil, multumesc de sugestii si incurajare. Ma inrolez cu placere la proiectul de a cerceta mari artisti de origine romana. Moisei Gamburd tatal artistei Miriam Gamburd este considerat primul pictor al Moldovei de peste Prut. Sper sa am ocazia unui articol despre om si arta lui.
Uite aici un autor care evolueaza in scris si doua imagini ce merita evidentiate. Prima, a desprinderii de foaia de vartie, ca un zbor al zmeului caruia i s-au rupt firele subtiri, cu mentiunea ca versul 3 este cam explicit. Iar ultima strofa, o imagine deosebita a umbrei printre strigate, cu mentiunea ca geamurile pot fi inlocuite cu ferestre. Acest peom demonstreaza ca poti spune multe si poti impresiona si prin cuvinte putine. Cu cele doua modificari sugerate de mine, il poti trimite mai apoi la orice revista sau antologie.
Personal nu cred ca ar trebui stabilita o limita prea ferma intre on-topic si off-topic. In particular, comentariul lui gorun mi se pare on-topic, doar ca nu argumenteaza el zice doar ca marchiza "a brodit-o" mie mi se pare o parere cat se poate de pertinenta tinand cont ca omul poate avea si altceva de facut si a fost asa, mai laconic. Revenind la text, e un text bun, observ un anume "sincronism al ideii de baza" plus o exprimare moderna (desi pe alocuri fortata, mai ales pe final unde autoarea alege limba engleza). Dar si mie, uite, mi se pare ca marchiza "a brodit-o". Oare e nevoie sa explicam in detaliu ce inseamna asta pe un site de literatura? Ma intreb si eu ca ardeleanu' Andu
un titlul care nu sugereaza nimic din textul ce autorul il propune cititorului. textul, insa, este unul care potențează ideea de poezie contemporană. inspirat de universul tehno-logic în care firesc ne petrecem cotitdianul, autorul folosește figuri de stil inspirate din lumea luiȘ metafore, comparații, tropi... toate încercând să marturisească ideea că farmecul lumii se raportează la noul ei. spre exemplu, nu știu cât de tulburătoare, sugestivă poate fi comparația dintre frunzele primăvaratice și iubirea adolescentină pentru un tânăr/ă de azi sau "ea privea prin mine ca un scanner silențios eu adoptam, scurt, poziția de tragere ochii îmi cădeau înlăuntru limba în afară urechile se prăvăleau în neant cu precizie de laser pupilele ei îmi încălzeau organele poetice acestea se topeau și deveneau un cartuș de hârtie transparentă, nerăbdătoare și foarte sensibilă la trecerea trupului ei prin văzduh ca un arc" cred că cea ce ne propune Dorin are de câștigat, este viitorul.
mă gândeam la aceste închipuite muchii ale cercului (te gândeai la cuadratura cercului, la poziția aparentă a aștrilor sau doar la o metaforă tocită de atâția?) dorite a fi încălecate și tot nu găsesc mesajul final.
nu știu de ce (poate pentru că așa sunt construit eu) aici te apropii de Virgil cel pe care îl știu. sau de stilul cu care m-ai obișnuit. mi-a plăcut poemul, dar m-aș fi oprit undeva ori aș fi schimbat sfârșitul pentru că merită un final în forță!
cele mai frumoase versuri sunt acestea, în opinia mea:
ți-aduci aminte vremea cînd duminicile erau
un cozonac mare cu fața rumenă
arsă de soare
pe-atunci nu ne născusem încă
nu ne izbise încă în față
cu palma ei rece
nedreptatea de a nu ști
regulile jocului
nevoia de a pierde în favoarea
unei eventuale bătătoriri
a palmelor și a cărării algoritmului cîștigător
întipărit în carne
primul tremur prima emoția spartă
primele cioburi atingerea lumina orbitoare
duduind ritmul inimii
Nu am citit poezia în versiunea amendată de Adriana dar așa cum este acum îmi pare unul dintre cele mai frumoase poeme ale lui Virgil T. Recunosc că am rezistat impulsului inițial de a acorda peniță, gândind că poezia are o parte introductivă cam lungă, încărcată de o enumerare nostalgico-bacoviană, vezi repetiția plumb - din literele masinilor de scris și cerul de plumb, și că se ajunge greu la finalul ce reprezintă de fapt punctul forte al poemului. Am o rezervă pentru ultimele 4 versuri din prima strofă, cam desuete. Mă refer la clădiri fără chip, zăbrele negre și cerul bacovian.
Legat de primul vers... aveam nevoie de o idee a captivitatii care sa sustina un tablou(sens propriu). E drept ca am prezentat-o slab. O sa ma gandesc la o reformulare. La "Anestezia pasilor... calc unii" e o solutie fortata (ca dovada ca nu e impusa de versul calsic, este singurul vers care e aritmic... dar am insistat pe ideea de a nu simtii pasii, de a calca pe ei ). Multumesc de trecere, comentariu si "distinctie". Ialin
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Sister, filmele din anul acesta sint proaste pina acum, foarte proaste. Eu zic sa citesti poezie si are sa iti faca bine. Printre altele, poezia te face coautor la farmecul ei. Dar asta e deja un truism.
pentru textul : consuelo si medea deE adevarat, puscaria asta pe numele ei Bucuresti exista si e altceva decat nimic. You do some time man, that's all, you're young. Un text ca o radiografie a crimelor noastre zilnice si un reporter pierdut printre dezastre, fara reportofon sau camera video dar cu net. Andu
pentru textul : prison game II demai toate textele mele din ultimele luni au fost marcate ca inacceptabile si sincer nu inteleg de ce. e doar o razbunare? iata cel mai recent. voi, ca colegi de site, ce credeti? aveti si voi parerea voastra, a voastra si numai a voastra?
http://hermeneia.com/node/12707
pentru textul : la-ntâmplare deMariana, D-le Manolescu, e un text care a vrut să fie scris. Vă doresc o zi bună!
pentru textul : Pasărea de nailon deM-ar ajuta si un comentariu legat de text dar am citit recitit regulamentul si am constatat ca nu aveti "nicio obligatie".
pentru textul : Oameni fara nume deMarina, se poate sa fie nou diminesiune. Personal, exista doua momente in care scriu: fie traduc cuvintele in simturi, fie traduc simturile in cuvinte. De obicei, in prima ipostaza, textul e gindit inainte iar cind il asez pe hirtie, e totul simplu. In ultima varianta, pe care am folosit-o la acest text, nu exista nimic planificat, ceea ce face scrierea mai dificila si, uneori, rezultatul mai dens. Multumesc.
pentru textul : rue saint jacques 1 demai puțin ultima strofă care, zic eu, cade în roz lipicios
pentru textul : poets dehabar nu ai de unde este expresia "soro mireaso". sub nici o forma insa nu este manelista. dar daca simti nevoia sa numesti textul manelist este dreptul tau sa o faci.
pentru textul : downloadez poezii decred ca nu este corect gramatical "să-împletim" singurul vers care mi-a atras atentia este "tăcerea pe care țipetele păsărilor o destrămau nervură după nervură" restul nu
pentru textul : pasărea croitor deFelicitari Dorine si nu uita ca facerea de bine ar insemna in cazul tau sa trimiti niste carti pe niste adrese... asta desigur daca nu cumva crezi in vorbe. Penita nu-ti mai dau ca ai destule si dup-aia semanam cu poeziepunctro sau si mai rau cu roliteraturapunctotv. La mai mari bucurii! Andu
pentru textul : De la Vaslui citire dedrept să spun, acesta a fost scopul întrebării mele: de a binedispune. m-am jucat puțin cu sensurile verbului "a urmări". cât despre cia, am aflat la facultate că unii consideră că reprezintă nu doar instituția respectivă, ci și o prescurtare pentru "I see you" > "see ya", poate o aluzie la ideea de Big Brother. M-am gândit de fapt la filmul "Noaptea iguanei" și la faptul că iguana este un animal comestibil și crește în unele ferme din sud.
pentru textul : vizită deFain poem, însă prea mult balast. Poezia nu e o betonieră care zguduie strada pe care trece.
pentru textul : fără tine totul e o iarnă deMa amuzi AdaBarc. Sau te-au intepat penitele mele undeva. Daca nu intelegi sau nu gusti valoare unui lucru nu inseamna ca e neaparat si prost. Si inca ceva, fa un efort si nu pretinde ca stii ce imi place mie sau nu.
pentru textul : poetul I dePoezie cu alei, nori, ploaie, pomi, dor, zvicnet, obsesiv. Nu-i rau spus "mătasea gîndurilor". Astept insa altceva, o provocare poetica, un suflu nu neaparat nou, ci ascendent.
pentru textul : plagă a primăverii depana_de_vultur, ai tinut sfat intelept! stefane, multumesc de trecere, de sus fisurile se vad mai bine decat de pe schela! o sa ma gandesc la ce mi/ai spus si cand o sa am timp o sa tencuiesc ... acum las zidul crapat... te mai astept...
pentru textul : însemnările animalului exotic pe un pat de spital de"încrederea în cioate
mi-o dă căderea în gol" - pe lângă că mie nu-mi spune nimic, sună şi aiurea. " Încrederea în cioate" poate fi totul şi nimic, nu ştiu ce şi cum să interpretez. Nici contextual, nici particular.
M-aş mai gândi şi la "sufletul şchiop şi orb", stii tu de ce.
În rest, mi-amintesc că am citit la tine texte bune...
pentru textul : echilibristică deva rog sa nu mai puneti numele sub text si sa va familiarizati cum modul in care apare textul in pagina.
pentru textul : oda femeii siderurge deIn rest as putea spune ca este un text bun. contururi ferme si "muscatoare". voi mai urmari. mai putin finalul manelist "iubirea mea inima mea"
spaţiu literar! ai mersul greoi şi limba înţepată, dar un ochi vigilent, nu am ce zice, voi corecta acolo. în ceea ce priveşte tot negativismul cuvintelor tale, mi se pare că pe nicăieri nu am văzut să fi făcut altceva decât să încerci să demolezi, dar nu pe text, ci repetând aceleaşi idei din care nu scapă termeni precum: prost, banal, clişeu etc. , aşa încât mi-e greu să mă pronunţ. mi-ar plăcea să văd cum stăpâneşti tu tehnica literară.
ai şi tu vreun text pe aici? până la urmă, de ce ne aflăm pe Hermeneia? ca să încercăm să ne autodepăşim. şi cu ajutorul celorlalţi, dacă se poate. în schimb, dacă ne considerăm din start genii, chiar că nu mai încăpem niciunii pe aici!
numai bine, Niculae, şi te aştept cu opinii pertinente.
pentru textul : Musca demulţumesc pentru prezenţă.
Virgil, multumesc de sugestii si incurajare. Ma inrolez cu placere la proiectul de a cerceta mari artisti de origine romana. Moisei Gamburd tatal artistei Miriam Gamburd este considerat primul pictor al Moldovei de peste Prut. Sper sa am ocazia unui articol despre om si arta lui.
pentru textul : Miriam Gamburd - Instinctul rău .. e foarte bun deUite aici un autor care evolueaza in scris si doua imagini ce merita evidentiate. Prima, a desprinderii de foaia de vartie, ca un zbor al zmeului caruia i s-au rupt firele subtiri, cu mentiunea ca versul 3 este cam explicit. Iar ultima strofa, o imagine deosebita a umbrei printre strigate, cu mentiunea ca geamurile pot fi inlocuite cu ferestre. Acest peom demonstreaza ca poti spune multe si poti impresiona si prin cuvinte putine. Cu cele doua modificari sugerate de mine, il poti trimite mai apoi la orice revista sau antologie.
pentru textul : învăţ să mor fără tine deşi în limbaj
pentru textul : După-amiaza unui hierofant dePersonal nu cred ca ar trebui stabilita o limita prea ferma intre on-topic si off-topic. In particular, comentariul lui gorun mi se pare on-topic, doar ca nu argumenteaza el zice doar ca marchiza "a brodit-o" mie mi se pare o parere cat se poate de pertinenta tinand cont ca omul poate avea si altceva de facut si a fost asa, mai laconic. Revenind la text, e un text bun, observ un anume "sincronism al ideii de baza" plus o exprimare moderna (desi pe alocuri fortata, mai ales pe final unde autoarea alege limba engleza). Dar si mie, uite, mi se pare ca marchiza "a brodit-o". Oare e nevoie sa explicam in detaliu ce inseamna asta pe un site de literatura? Ma intreb si eu ca ardeleanu' Andu
pentru textul : întrepătrunderi deEmil, multumesc!...Sigur, ai dreptate,am eliminat acele versuri, care de altfel incarcau poemul. Numai de bine!
pentru textul : Şotron deEi si?!
pentru textul : „Hazardul şi oiştea” decred că ți s-a mai atras atenția asupra lipsei diacriticelor. Mai ales cînd este vorba de titlu.
pentru textul : Învaţă-mă tu deun titlul care nu sugereaza nimic din textul ce autorul il propune cititorului. textul, insa, este unul care potențează ideea de poezie contemporană. inspirat de universul tehno-logic în care firesc ne petrecem cotitdianul, autorul folosește figuri de stil inspirate din lumea luiȘ metafore, comparații, tropi... toate încercând să marturisească ideea că farmecul lumii se raportează la noul ei. spre exemplu, nu știu cât de tulburătoare, sugestivă poate fi comparația dintre frunzele primăvaratice și iubirea adolescentină pentru un tânăr/ă de azi sau "ea privea prin mine ca un scanner silențios eu adoptam, scurt, poziția de tragere ochii îmi cădeau înlăuntru limba în afară urechile se prăvăleau în neant cu precizie de laser pupilele ei îmi încălzeau organele poetice acestea se topeau și deveneau un cartuș de hârtie transparentă, nerăbdătoare și foarte sensibilă la trecerea trupului ei prin văzduh ca un arc" cred că cea ce ne propune Dorin are de câștigat, este viitorul.
pentru textul : fată cu trup de peniță, băiat cu suflet de hârtie demă gândeam la aceste închipuite muchii ale cercului (te gândeai la cuadratura cercului, la poziția aparentă a aștrilor sau doar la o metaforă tocită de atâția?) dorite a fi încălecate și tot nu găsesc mesajul final.
pentru textul : Pe muchiile cercului denu știu de ce (poate pentru că așa sunt construit eu) aici te apropii de Virgil cel pe care îl știu. sau de stilul cu care m-ai obișnuit. mi-a plăcut poemul, dar m-aș fi oprit undeva ori aș fi schimbat sfârșitul pentru că merită un final în forță!
cele mai frumoase versuri sunt acestea, în opinia mea:
ți-aduci aminte vremea cînd duminicile erau
pentru textul : ca și cum ai hrăni un mort cu bucăți de moarte deun cozonac mare cu fața rumenă
arsă de soare
pe-atunci nu ne născusem încă
nu ne izbise încă în față
cu palma ei rece
nedreptatea de a nu ști
regulile jocului
nevoia de a pierde în favoarea
unei eventuale bătătoriri
a palmelor și a cărării algoritmului cîștigător
întipărit în carne
primul tremur prima emoția spartă
primele cioburi atingerea lumina orbitoare
duduind ritmul inimii
Nu am citit poezia în versiunea amendată de Adriana dar așa cum este acum îmi pare unul dintre cele mai frumoase poeme ale lui Virgil T. Recunosc că am rezistat impulsului inițial de a acorda peniță, gândind că poezia are o parte introductivă cam lungă, încărcată de o enumerare nostalgico-bacoviană, vezi repetiția plumb - din literele masinilor de scris și cerul de plumb, și că se ajunge greu la finalul ce reprezintă de fapt punctul forte al poemului. Am o rezervă pentru ultimele 4 versuri din prima strofă, cam desuete. Mă refer la clădiri fără chip, zăbrele negre și cerul bacovian.
pentru textul : iubito noi nu vom îmbătrîni deLegat de primul vers... aveam nevoie de o idee a captivitatii care sa sustina un tablou(sens propriu). E drept ca am prezentat-o slab. O sa ma gandesc la o reformulare. La "Anestezia pasilor... calc unii" e o solutie fortata (ca dovada ca nu e impusa de versul calsic, este singurul vers care e aritmic... dar am insistat pe ideea de a nu simtii pasii, de a calca pe ei ). Multumesc de trecere, comentariu si "distinctie". Ialin
pentru textul : Desculț dePagini