Cezar, nu ştiu dacă ai văzut parodii (filme), dar e cam greu să nu fi văzut. Ei, ştii tu fazele alea când, într-un bar, pe stradă etc, într-o discuţie dintre doi (în care se parodiază vreo scenă cunoscută), cade din senin câte un frigider, un tanc, o girafă... aducând cu ele câte un simbol care leagă bucata respectivă a filmului de alt motiv? Ei, cam aşa e şi aici. Versurile alea sunt girafa mea :).
Marius Dragoș, aș vrea să pot să te încurajez și eu cum a făcut Profetul. Sigur că este un text enigmatic, aș spune aproape la fel de enigmatic ca PROSTIA, care pentru mine produce cele mai indescifrabile enigme de când mă știu viu. Dacă ai cea mai vagă intenție să așterni negru pe alb cuvinte pe care să spui apoi că sunt ale tale, îți recomand cu toată prietenia să aprofundezi mai mult, mult mai mult acest proces.
Ce ai postat deocamdată aici pe site este rubbish.
Cu drag,
Andu
încântată de trecere. speram ca opiniile dumneavoastră să depăşească graniţele încadrării, dar o iau ca pe No Comment.
Mulţumesc fiecăruia şi tuturor deopotrivă.
aveam intenția de a nu lasa comentariu, pentru a nu crea disconfort, dar dacă tot am citit, pe bune, mă întreb cum se poate scrie în felul acesta...(să nu folosesc alte exprimări)
”romeo și julieta” s-ar întoarce în mormînt!
Ar fi ceva de apreciat în această proză un pic cam lungă: răbdarea de a construi, încercarea de a schiţa psihologii, de a surprinde gânduri şi, mai ales, utilizarea procedeului salvator al alternării planurilor - interior-exterior - , care duce la construirea unor episoade mai expresive - cel al descrierii cazinoului, cu fetiţa care construieşte un castel de nisip, dar mai ales cel al apariţiei celor două "sirene" şi al celor partu voleibalişti.
Pe de altă parte, e cam multă filosofare pe tema relaţiei erotice, amintind de reţetele de rezolvare a crizelor în cuplu oferite de duduile care susţin rubrici de dialog cu cititorii în unele tabloide. O anume superficialitate a analizei, ca şi apelul mai curând nepotrivit la unele simboluri livreşti - balena albă, Ahab.
O proză de începător (în ale iubirii, în ale înţelegerii vieţii, ca şi în ale literaturii), o etapă care ar putea fi depăşită prin aprofundarea analizei, sau ar putea fi permanentizată prin cantonarea într-o filosofare călduţă şi oarecum naivă. E ceva ce depinde de foarte mulţi factori (interiori şi exteriori).
Aş mai sesiza unele greşeli de gramatică (ex.: în două locuri apare "copii", în loc de "copiii", iar în altă parte "aceeaşi" în loc de "aceiaşi"). Deşi deranjează, acestea rămân totuşi simple detalii. Dar e de preferat să lipsească.
Nu am nimic împotriva folosirii termenului "aorist" în contextul poemului, doar îți semnalam un ligament la versul: "și era timpul aorist". Recită poezia și vei înțelege. Cred că "și vulpea te fixeaza lent" se poate corecta cu "și vulpea te fixează lent".
îmi pare rău când sunt interpretat greșit. mă refeream la o parodie Virgil. știi că nu sunt ranchiunos. cel puțin pe oamenii pe care îi apreciez. că deh, fumurii mai am și eu:) asta e!
Fain, ai găsit un sens esențial. Este și unul mai faptic, mai simplu: era 22 martie ora 22.22 când l-am scris aici. Și se referă și la numărul 22, acela. :) Întâmplător, 4+4 e și un etaj. 2 la a 3-a e același etaj și la 22.22 a fost o vestire. Și tot așa. :)
De alăturarea aia de "l" m-am ferit şi eu, Matei, ieşind ce-a ieşit. D-na Stefan are dreptate, e o cacofonie (şi una destul de gravă), pe care am îndreptat-o (timpu' adânc). E o întreagă discuţie în legătură cu asta - dacă pe mine nu mă deranjează, asta nu înseamnă că pe alţii nu-i agresează; dar asta ar intră-n contradicţie cu opiniile şi credinţele mele (chiar dacă e mult spus "credinţă); să nu uităm ca este de preferat evitarea cacofoniilor, nu cred că este obligatorie, bla bla bla.
Bianca, marturisesc ca am lasat sa treaca ceva timp de cand am citit comentariul tau pana sa-ti raspund si asta pentru un banal motiv pe care iata :-) nu pot sa nu-l recunosc: am fost emotionat! Si asta pentru ca stiu cat esti de exigenta nu doar cu textele postate cat mai ales cu remarcarea acestora... si m-am simtit ciudat... Voi lasa textul asa cum l-am postat, cu acea "inutila" precizare referitoare la "tarm", pentru a nu denatura contextul observatiei facute de tine. Si poate ca intr-o buna zi imi voi gasi drumul inapoi, spre un tarm sau poate spre altul, inutil sau dimpotriva, cine stie? Multumesc pentru lectura, Bobadil.
"o așezare de creștini, pașnică, civilizată"?! "dar care își păstraseră spinarea dreaptă, calea dreaptă, ochii senini și purtările cuviincioase"?! esti sigura ca vorbesti despre satul romanesc? in care femeile beau aproape cot la cot cu barbatii, in care barbatii le fugaresc pe aceleasi femei cu furca, cu coasa... mie nu mi se pare civilizat satul romanesc, ci mai degraba fanatic. exista exceptii, dar in mare e asa cum am scris mai sus. de la tara am si eu amintiri foarte frumoase, dar recunosc ca eram cam mic sa vad sau sa pricep cum trebuie cele din jur. in plus, ai termeni care sunt cam in disonanta cu restul textului: "occidentale", "cotidiene"... final total ratat. povestea undeva se rupe. oricum, sunt acolo niste imagini faine, daca e curatat cum trebuie, poate sa iasa un text care sa-mi placa pe bune
am urmarit logica acestui text. iata cum: in strofa I necesare imi par numai primele 2 versuri. restul devin redundante, in masura in care te adresezi cuiva care cunoaste realitatea. iar exemplificarile prin faptul ca nu sunt, devin ale emitentului si receptorului. nu mai creeaza senzatia autentica a nimicului in strofa a II a motivul visului contrasteaza cu realul (ceai in vis, cafea in real). de aceea as renunta la ultimul vers de aici strofa a III a mi se pare ok in strofa a IV a desi sunt placute ideile, formularea lor dau senzatia de ..."glumite". de ce nu, de ex, "din oceanul pacific aleg acest peste mic"? apoi cum spuna "pe coada lui scria ziua de miercuri" ? mai bine "pe coada lui scria/scriu miercuri"...cred poate as lega mai mult ideea de alergare, de lipitan, cu cea de ocean, adica asa cum faci in poem, o intrepatrundere a lumilor, o continuare a lor in strofa a V a, dupa ce vb de vis, ocean etc mi e greu sa ma duc cu gandul la basarabia. as gasi o alta locatie, poate china, patria ceaiului. despre ultimul vers nu stiu ce sa spun. nu ar tb sa fie psihanalizabil, nu? adica, mi ar fi placut o atmosfera mai ...poetica (?) ;))
mă tem că perspectiva este lucrul de care nu ții cont în comentariul tău. de exemplu, eu nu am spus că nu ar exista acțiune în poem. ce am spus eu este că este un text (oarecum) contemplativ. cu alte cuvinte autorul se mulțumește să privească și să interpreteze. mai puțin să participe. de fapt ultima strofă (începută relativ blazat cu acel „în rest”) îmi pare că demonstrează tocmai opinia mea. care, evident, nu poate avea acuitatea opiniei autorului...
Frumos, Yester, una dintre preferatele mele, fotografia sepia de epocă... și un moment deosebit, ești un fericit să fii în posesia unei astfel de fotografii în albumul personal! Încerc să mă întreb cum ar fi arătat poza aceasta într-o fotografie în culori, unde prea multa informație ar fi răsturnat centrul atenției de pe figura "personajelor" pe costume eventual... Mă uimește claritatea imaginii, într-o vreme când totul se regla din diafragmă și lumină, I guess... Poate titlul, deși ca idee inspirat, este prea "obvious"... sau poate îmi plac mie chestiile mai mult nespuse decât cele vârâte cu forța în gând cititorului.
"urgia" era trecerea textului in "invizibilitate" asa dupa cum iti spune si regulamentul. observ ca doresti sa continui cu atitudinea provocatoare si relativ obraznica. asa cum spui, fiecare cu vocatia sa. acelasi mod de manifestare il ai vad si in profilul din pagina personala. pe mine personal nu ma deranjeaza, fiecare isi mizgaleste gardul cum vrea. dar consiliul Hermeneia este deranjat. asa ca sint nevoit sa ma fac purtatorul lor de cuvint si sa te rog frumos sa il modifici intru ceva neprovocator si neofensator la adresa Hermeneia. evident tu poti face cum vrei dar ma tem ca nu vei putea sa alegi la fel de liber si consecintele. iar decizia lor este ca daca nu il modifici voi fi nevoit sa iti inchid contul pe Hermeneia pe o perioada care se pare ca va fi nedeterminata. in orice caz cred ca nu mai putin de trei luni. deci, daca nu vrei sa intri in hibernare si sa ne intilnim abia poate pe la primavara eu te rog frumos sa dai curs doleantelor lor. inteleg ca nu stai nonstop pe hermeneia asa ca voi avea bunavointa de a-ti oferi 24 de ore in care sa procedezi dupa cum te indeamna anima. nici eu nu stau nonstop pe hermeneia, asa ca miine nu am sa te mai deanjez cu vreun mesaj. voi proceda si eu in consecinta. la buna vedere.
Multumesc, Violeta, pentru lectura si aprecieri. Inversiunea din finalul poeziei are menirea sa evite o formulare si mai deranjanta: "cu cosuri largi". :) Adriana
Atrăgător dar care nu reușește să comunice poetic nimic, îmi sună ca o zi de Paște fără Înviere. Ar trebui să șterg numaidecît acest text, așa aș face dacă nu aș ști că greșelile sînt trepte ale devenirii și perfecționării noastre și că înțelepciunea stă în străduința de a le înțelege și a le îndrepta. Textul însuși evocă un episod, o treaptă din istoria tracilor. Credința lor în nemurire, o credință a oamenilor simpli, o credință a oamenilor liberi, dar și a sclavilor și a stăpînilor de sclavi. Adică un om poate suporta mai ușor sclavia fără să se revolte dacă speră că sufletul său este etern. Stăpînul sclavilor cunoaște aceasta și trage folos din ea. Ceea ce lipsește acestor credințe cum sînt Lycantropos și ritualul cabirilor este omenia și înțelepciunea de a trage învățămîntul suprem, acela că omul este stăpînul propriului destin.
atenţie la folosirea greşită a pluralului şi chiar la definiţia corectă a termenului. În limba română "laitmotiv" nu prea are nici o legătură cu arta grafică ci este exclusiv rezervat domeniului muzical sau eventual literar.
LÁITMOTIV, laitmotive, s.n. Motiv ritmic, melodic sau armonic dintr-o compoziție muzicală, care caracterizează un personaj, o situație etc. și care revine ori de câte ori apare în scenă personajul sau situația dată; p. gener. fragment sau motiv muzical repetat. ♦ Fig. Idee călăuzitoare a unei lucrări științifice, literare etc., repetată și subliniată în mai multe rânduri. [Scris și: leit-motiv] – Din germ. Leitmotiv.
Sursa: DEX '98 |
láitmotiv s. n. (sil. lait-), pl. láitmotive
Sursa: Dicționar ortografic |
Da, a fost o zi când apele de sus s-au despărțit de apele de jos, ... noi atârnăm, spânzurați, între ele. Deasemenea vezi și sensul "spânzurat pe lemn". Se cântă în Joia Mare: e o întreagă poezie acolo: "astăzi s-a spânzurat pe lemn / Cel ce a spânzurat pământul pe ape". Deci vine de departe. Mulțumesc.
poemu e fain pe alocuri si in general doar ok, da-l strică atmosfera asta de lectură între „viața spirituală” și „caleidoscop” dacă vă amintiți emisiunile. și prea afectată cea care citește
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
nu chiar, eu lucrez cu jumătăți de măsură...
pentru textul : how sweet the sound deCezar, nu ştiu dacă ai văzut parodii (filme), dar e cam greu să nu fi văzut. Ei, ştii tu fazele alea când, într-un bar, pe stradă etc, într-o discuţie dintre doi (în care se parodiază vreo scenă cunoscută), cade din senin câte un frigider, un tanc, o girafă... aducând cu ele câte un simbol care leagă bucata respectivă a filmului de alt motiv? Ei, cam aşa e şi aici. Versurile alea sunt girafa mea :).
pentru textul : Fiind ciumeg, bodegi cutreieram deMarius Dragoș, aș vrea să pot să te încurajez și eu cum a făcut Profetul. Sigur că este un text enigmatic, aș spune aproape la fel de enigmatic ca PROSTIA, care pentru mine produce cele mai indescifrabile enigme de când mă știu viu. Dacă ai cea mai vagă intenție să așterni negru pe alb cuvinte pe care să spui apoi că sunt ale tale, îți recomand cu toată prietenia să aprofundezi mai mult, mult mai mult acest proces.
pentru textul : Despărțire deCe ai postat deocamdată aici pe site este rubbish.
Cu drag,
Andu
încântată de trecere. speram ca opiniile dumneavoastră să depăşească graniţele încadrării, dar o iau ca pe No Comment.
pentru textul : Your message has been sent deMulţumesc fiecăruia şi tuturor deopotrivă.
P.S.
Am uitat sa semnez:
Un pensionar cu acte in regula
pentru textul : (1.1) Este poeticul o cale de cunoaştere şi acţiune? Azi Heidegger (1): Poeticul locuieşte Omul deaveam intenția de a nu lasa comentariu, pentru a nu crea disconfort, dar dacă tot am citit, pe bune, mă întreb cum se poate scrie în felul acesta...(să nu folosesc alte exprimări)
pentru textul : R&J de”romeo și julieta” s-ar întoarce în mormînt!
Ar fi ceva de apreciat în această proză un pic cam lungă: răbdarea de a construi, încercarea de a schiţa psihologii, de a surprinde gânduri şi, mai ales, utilizarea procedeului salvator al alternării planurilor - interior-exterior - , care duce la construirea unor episoade mai expresive - cel al descrierii cazinoului, cu fetiţa care construieşte un castel de nisip, dar mai ales cel al apariţiei celor două "sirene" şi al celor partu voleibalişti.
pentru textul : Viaţa după Irina dePe de altă parte, e cam multă filosofare pe tema relaţiei erotice, amintind de reţetele de rezolvare a crizelor în cuplu oferite de duduile care susţin rubrici de dialog cu cititorii în unele tabloide. O anume superficialitate a analizei, ca şi apelul mai curând nepotrivit la unele simboluri livreşti - balena albă, Ahab.
O proză de începător (în ale iubirii, în ale înţelegerii vieţii, ca şi în ale literaturii), o etapă care ar putea fi depăşită prin aprofundarea analizei, sau ar putea fi permanentizată prin cantonarea într-o filosofare călduţă şi oarecum naivă. E ceva ce depinde de foarte mulţi factori (interiori şi exteriori).
Aş mai sesiza unele greşeli de gramatică (ex.: în două locuri apare "copii", în loc de "copiii", iar în altă parte "aceeaşi" în loc de "aceiaşi"). Deşi deranjează, acestea rămân totuşi simple detalii. Dar e de preferat să lipsească.
atunci e bine asa cum am scris:) omul care poate canta un tablou, care poate picta un cantec, etc. multam!
pentru textul : știu că se poate deNu am nimic împotriva folosirii termenului "aorist" în contextul poemului, doar îți semnalam un ligament la versul: "și era timpul aorist". Recită poezia și vei înțelege. Cred că "și vulpea te fixeaza lent" se poate corecta cu "și vulpea te fixează lent".
pentru textul : am privit în ochii cobrei deîmi pare rău când sunt interpretat greșit. mă refeream la o parodie Virgil. știi că nu sunt ranchiunos. cel puțin pe oamenii pe care îi apreciez. că deh, fumurii mai am și eu:) asta e!
pentru textul : de ce nu mai scriu poeme lungi deFain, ai găsit un sens esențial. Este și unul mai faptic, mai simplu: era 22 martie ora 22.22 când l-am scris aici. Și se referă și la numărul 22, acela. :) Întâmplător, 4+4 e și un etaj. 2 la a 3-a e același etaj și la 22.22 a fost o vestire. Și tot așa. :)
pentru textul : salonul 22 denu lăsa detaliul să-ți strice opinia! cum ar fi zis duduia cu pricina, dupe ce și-a admirat ultima poză făcută la carpetă!
pentru textul : jar deDe alăturarea aia de "l" m-am ferit şi eu, Matei, ieşind ce-a ieşit. D-na Stefan are dreptate, e o cacofonie (şi una destul de gravă), pe care am îndreptat-o (timpu' adânc). E o întreagă discuţie în legătură cu asta - dacă pe mine nu mă deranjează, asta nu înseamnă că pe alţii nu-i agresează; dar asta ar intră-n contradicţie cu opiniile şi credinţele mele (chiar dacă e mult spus "credinţă); să nu uităm ca este de preferat evitarea cacofoniilor, nu cred că este obligatorie, bla bla bla.
pentru textul : Suspiciune deBianca, marturisesc ca am lasat sa treaca ceva timp de cand am citit comentariul tau pana sa-ti raspund si asta pentru un banal motiv pe care iata :-) nu pot sa nu-l recunosc: am fost emotionat! Si asta pentru ca stiu cat esti de exigenta nu doar cu textele postate cat mai ales cu remarcarea acestora... si m-am simtit ciudat... Voi lasa textul asa cum l-am postat, cu acea "inutila" precizare referitoare la "tarm", pentru a nu denatura contextul observatiei facute de tine. Si poate ca intr-o buna zi imi voi gasi drumul inapoi, spre un tarm sau poate spre altul, inutil sau dimpotriva, cine stie? Multumesc pentru lectura, Bobadil.
pentru textul : 111 de"o așezare de creștini, pașnică, civilizată"?! "dar care își păstraseră spinarea dreaptă, calea dreaptă, ochii senini și purtările cuviincioase"?! esti sigura ca vorbesti despre satul romanesc? in care femeile beau aproape cot la cot cu barbatii, in care barbatii le fugaresc pe aceleasi femei cu furca, cu coasa... mie nu mi se pare civilizat satul romanesc, ci mai degraba fanatic. exista exceptii, dar in mare e asa cum am scris mai sus. de la tara am si eu amintiri foarte frumoase, dar recunosc ca eram cam mic sa vad sau sa pricep cum trebuie cele din jur. in plus, ai termeni care sunt cam in disonanta cu restul textului: "occidentale", "cotidiene"... final total ratat. povestea undeva se rupe. oricum, sunt acolo niste imagini faine, daca e curatat cum trebuie, poate sa iasa un text care sa-mi placa pe bune
pentru textul : Satul din vale deam urmarit logica acestui text. iata cum: in strofa I necesare imi par numai primele 2 versuri. restul devin redundante, in masura in care te adresezi cuiva care cunoaste realitatea. iar exemplificarile prin faptul ca nu sunt, devin ale emitentului si receptorului. nu mai creeaza senzatia autentica a nimicului in strofa a II a motivul visului contrasteaza cu realul (ceai in vis, cafea in real). de aceea as renunta la ultimul vers de aici strofa a III a mi se pare ok in strofa a IV a desi sunt placute ideile, formularea lor dau senzatia de ..."glumite". de ce nu, de ex, "din oceanul pacific aleg acest peste mic"? apoi cum spuna "pe coada lui scria ziua de miercuri" ? mai bine "pe coada lui scria/scriu miercuri"...cred poate as lega mai mult ideea de alergare, de lipitan, cu cea de ocean, adica asa cum faci in poem, o intrepatrundere a lumilor, o continuare a lor in strofa a V a, dupa ce vb de vis, ocean etc mi e greu sa ma duc cu gandul la basarabia. as gasi o alta locatie, poate china, patria ceaiului. despre ultimul vers nu stiu ce sa spun. nu ar tb sa fie psihanalizabil, nu? adica, mi ar fi placut o atmosfera mai ...poetica (?) ;))
pentru textul : burger queen deFrumos poem, nu ii gasesc niciun cusur (decat un "t" in plus la "intra").
pentru textul : into my arms demă tem că perspectiva este lucrul de care nu ții cont în comentariul tău. de exemplu, eu nu am spus că nu ar exista acțiune în poem. ce am spus eu este că este un text (oarecum) contemplativ. cu alte cuvinte autorul se mulțumește să privească și să interpreteze. mai puțin să participe. de fapt ultima strofă (începută relativ blazat cu acel „în rest”) îmi pare că demonstrează tocmai opinia mea. care, evident, nu poate avea acuitatea opiniei autorului...
pentru textul : Poeme Accidentale. Primul sărut deDe care Iacob vorbesti?
pentru textul : Cei trei Iacob dein felul acesta vorbesti despre mica poezie. marea poezie a existat tot timpul. ''poti fii poet fara sa fii scris nicio poezie''
pentru textul : ziua în care poezia nu a salvat lumea deFrumos, Yester, una dintre preferatele mele, fotografia sepia de epocă... și un moment deosebit, ești un fericit să fii în posesia unei astfel de fotografii în albumul personal! Încerc să mă întreb cum ar fi arătat poza aceasta într-o fotografie în culori, unde prea multa informație ar fi răsturnat centrul atenției de pe figura "personajelor" pe costume eventual... Mă uimește claritatea imaginii, într-o vreme când totul se regla din diafragmă și lumină, I guess... Poate titlul, deși ca idee inspirat, este prea "obvious"... sau poate îmi plac mie chestiile mai mult nespuse decât cele vârâte cu forța în gând cititorului.
pentru textul : aristocrația normativă prospiciată din geneze și exoduri de"urgia" era trecerea textului in "invizibilitate" asa dupa cum iti spune si regulamentul. observ ca doresti sa continui cu atitudinea provocatoare si relativ obraznica. asa cum spui, fiecare cu vocatia sa. acelasi mod de manifestare il ai vad si in profilul din pagina personala. pe mine personal nu ma deranjeaza, fiecare isi mizgaleste gardul cum vrea. dar consiliul Hermeneia este deranjat. asa ca sint nevoit sa ma fac purtatorul lor de cuvint si sa te rog frumos sa il modifici intru ceva neprovocator si neofensator la adresa Hermeneia. evident tu poti face cum vrei dar ma tem ca nu vei putea sa alegi la fel de liber si consecintele. iar decizia lor este ca daca nu il modifici voi fi nevoit sa iti inchid contul pe Hermeneia pe o perioada care se pare ca va fi nedeterminata. in orice caz cred ca nu mai putin de trei luni. deci, daca nu vrei sa intri in hibernare si sa ne intilnim abia poate pe la primavara eu te rog frumos sa dai curs doleantelor lor. inteleg ca nu stai nonstop pe hermeneia asa ca voi avea bunavointa de a-ti oferi 24 de ore in care sa procedezi dupa cum te indeamna anima. nici eu nu stau nonstop pe hermeneia, asa ca miine nu am sa te mai deanjez cu vreun mesaj. voi proceda si eu in consecinta. la buna vedere.
pentru textul : o clipă din viața lui Mathnawi deMultumesc, Violeta, pentru lectura si aprecieri. Inversiunea din finalul poeziei are menirea sa evite o formulare si mai deranjanta: "cu cosuri largi". :) Adriana
pentru textul : fals jurnal de duminică deLucian, îți mulțumesc pentru apreciere, mă bucur că ai revenit pe textul acesta.
pentru textul : jasmine deAtrăgător dar care nu reușește să comunice poetic nimic, îmi sună ca o zi de Paște fără Înviere. Ar trebui să șterg numaidecît acest text, așa aș face dacă nu aș ști că greșelile sînt trepte ale devenirii și perfecționării noastre și că înțelepciunea stă în străduința de a le înțelege și a le îndrepta. Textul însuși evocă un episod, o treaptă din istoria tracilor. Credința lor în nemurire, o credință a oamenilor simpli, o credință a oamenilor liberi, dar și a sclavilor și a stăpînilor de sclavi. Adică un om poate suporta mai ușor sclavia fără să se revolte dacă speră că sufletul său este etern. Stăpînul sclavilor cunoaște aceasta și trage folos din ea. Ceea ce lipsește acestor credințe cum sînt Lycantropos și ritualul cabirilor este omenia și înțelepciunea de a trage învățămîntul suprem, acela că omul este stăpînul propriului destin.
pentru textul : Fantomele din Balcani deatenţie la folosirea greşită a pluralului şi chiar la definiţia corectă a termenului. În limba română "laitmotiv" nu prea are nici o legătură cu arta grafică ci este exclusiv rezervat domeniului muzical sau eventual literar.
LÁITMOTIV, laitmotive, s.n. Motiv ritmic, melodic sau armonic dintr-o compoziție muzicală, care caracterizează un personaj, o situație etc. și care revine ori de câte ori apare în scenă personajul sau situația dată; p. gener. fragment sau motiv muzical repetat. ♦ Fig. Idee călăuzitoare a unei lucrări științifice, literare etc., repetată și subliniată în mai multe rânduri. [Scris și: leit-motiv] – Din germ. Leitmotiv.
Sursa: DEX '98 |
láitmotiv s. n. (sil. lait-), pl. láitmotive
pentru textul : viaţa ca o coajă de ou pictată cu laitmotive româneşti deSursa: Dicționar ortografic |
Da, a fost o zi când apele de sus s-au despărțit de apele de jos, ... noi atârnăm, spânzurați, între ele. Deasemenea vezi și sensul "spânzurat pe lemn". Se cântă în Joia Mare: e o întreagă poezie acolo: "astăzi s-a spânzurat pe lemn / Cel ce a spânzurat pământul pe ape". Deci vine de departe. Mulțumesc.
pentru textul : Despre pom depoemu e fain pe alocuri si in general doar ok, da-l strică atmosfera asta de lectură între „viața spirituală” și „caleidoscop” dacă vă amintiți emisiunile. și prea afectată cea care citește
pentru textul : vintage collection -audio dea... "știi" pare-mi-se:)!
pentru textul : memento deavem în acelaşi timp un amurg liniştit şi o stridentă, răpăitoare ploaie. nu cred că este posibil nicăieri, Japonia included. poezie de atelier.
pentru textul : ascultând ploaia dePagini