Carmen Lucia Solomon, multumesc. vorbele tale mă fac să umblu. după aceea, va fi un nebun si va avea o inimă intreagă din care va arunca fără oprire si fără osebire al dvs, francisc, prinzătorul
accept critica ta desi ti/au trebuit 4 interventii ca sa spui ce gandeai de fapt despre el. din primele doua n/am inteles mare lucru. iar dreptul tau la opinie chiar una contradictorie, il respect. in ceea ce priveste detaliile de limbaj, tehnica si restul, sunt perfectibile.
nicodeme, te-ai făcut bine înțeles. Și, aș zice eu, de multă vreme. Probabil că vina este la mine. Eu nu m-am făcut înțeles. Nu reușesc să fiu așa de explicit precum ești tu. Am să încerc să o fac aici. Deși cred că un alt spațiu ar fi fost mai bun. Dar lipsa ta crasă de bun simț mă constrînge să o fac aici. Și am să o iau pe rînd. Cînd ai intrat pe Hermeneia nu ai intrat cu o lumină ci ai intrat cu cel mai cumplit întuneric posibil. Este întunericul celor orbi care nu numai că se rătăcesc dar țin cu tot dinadinsul să rătăcească și pe alții. De aceea e un întuneric blestemat. De acolo senzația demonică de mandat pe care o ai. Stăteam și mă gîndeam aseară la un moment dat la faptul că în amărîta noastră de istorie cele mai multe și cele mai cumplite războaie s-au dus nu în numele unei idei socratice sau de dragul vreunei femei, nu în numele socialismului sau de dragul cuceririi de pămînt. Ci s-au dus în numele lui Isus Hristos. Da, în numele lui Hristos. S-au purtat de oameni exact ca tine, cu același mandat diabolic ca tine. Au schingiuit, au violat, au ars, au mutilat, au terorizat, au măcelărit, au ars pe rug, au jupuit de vii, au smuls pruncii din pîntecul femeilor, au tras pe roată, au castrat, au aruncat în pușcării, au exilat, au șters de pe fața pămîntului triburi, popoare, orașe, regiuni întregi, au subjugat, au înrobit, au chinuit, au distrus, au lapidat, au răstignit, au prigonit, au ținut în întuneric, au discriminat, au ponegrit, au alungat, au făcut cele mai oribile și mai inimaginabile lucruri. Și totul, absolut totul în Numele lui Isus Hristos, cel mai blînd, înțelept și jertfitor om care a trăit vreodată pe fața acestui pămînt, și care este în același timp Fiul lui Dumnezeu. Și toate aceste lucruri au fost făcute de oamneni exact ca tine. De fapt n-am absolut nici o îndoială, pe baza mărturiei tale, că, dacă ar exista contextul favorabil, ai face la fel ca ei fără să clipești din ochi. Something is wrong, something is VERY WRONG Nicodeme. Something is extremely dark in your soul. Anyway, să revenim la oile noastre. Dar aș vrea să înțelegi clar cum te văd și cine ești de fapt. Un spectacol înspăimîntător. Deși nu unic. Nu te amăgi, nu are absolut nici o importanță cărei confesiuni sau denominațiuni religioase îi aparții. Atîta timp cît ai acest întuneric în tine nu poți să răspîndești lumină. Nu sloganele și autoînșelarea vor moșteni împărăția cerurilor. Nu îți fă iluzii. Dacă pe site-ul acesta este sau nu este lumină, nu știu ce să spun. Știu doar că am spus de nenumărate ori că Hermeneia nu este și nu va fi nici școală, nici pușcărie și nici biserică. Dacă ai fi avut răbdarea și bunul simț necesare pentru a citi toate anunțurile care pe parcurs le-am postat aici ai fi aflat și asta. Deci nefiind nici una din aceste trei Hermeneia nu își propune să facă nici educație, nici formare ideologică și nici să convertească pe nimeni la nimic. Hermeneia am creat-o ca pe o agoră în care oamenii să comunice, să se intersecteze, să își facă publice textele și ideile. În limita bunului simț să își exprime opinii, păreri despre ce scrie celălalt și să promoveze ce le place. Și atît. Atît Nicodeme. Este asta lumină sau nu este? Habar nu am. Eu nu am mandatul diabolic al fanatismului pe care îl ai tu. Nu mă mînă nici o nevoie telurică să încartiruiesc oameni în turme care să urmeze o întunecată „lumină” așa ca tine. Eu cred că adevărata lumină este atît de adevărată că nu e nevoie să bați tobele în jucrul ei și nici să o bagi cu forța pe gîtul oamenilor. Mai mult, cred că majoritatea oamenilor care au cu adevărat lumina nici nu își dau seama de asta, cu atît mai puțin nu simt nevoie să lovească sau să cotropească pentru asta, așa cum „cu mandat” faci tu. Faptul că nu îți place „arta” noastră și o consideri așa cum vrei tu este o alegere personală și ți-o respect așa cum respect opinia oricui de aici. Dacă tot crezi asta despre ea atunci de ce ai mai intrat aici? Sau nu, am uitat, tu ai intrat aici pentru că „ai mandat”. E cumplit. Este undeva între ridicol și îngrozitor ceea ce spui. Undeva apostolul Pavel spune că din cauza unor oameni ca tine Numele lui Dumnezeu a ajuns hulit pe tot pămîntul. Niciodată nu l-am înțeles așa de bine ca acum. Părerea ta despre mine este, evident, părerea ta. De fapt dela un om care este plin de atîta întuneric percum ești tu nici nu mă aștept la alte cuvinte. La urma urmei și despre Isus au spus Marii Preoți că are drac. În ce privește Iuda, dragul meu, el a vrut să profite de pe urma lui Isus. Toată trgedia lui s-a rezumat la faptul că Isus nu îi aducea lui nici un beneficiu. Deocamdată singurul care vrea să profite de pe urma altuia aici ești tu. Tu ai intrat ca o căpușă „cu mandat” pe Hermeneia, un site pe care eu cu banii mei și cu timpul meu plătesc totul, și, tu cu nesimțirea pseudo-creștinului care crede că i se cuvine totul, ai încercat și încerci să profiți. Dacă tot vrei să știi cine este Iuda Nicodeme uită-te în oglindă. Modul cum vorbești tu despre Hermeneia sau alte site-uri literare este greu să nu fie interpretat drept invidie. Poți tu s-o numești cum vrei, poți să te lauzi că ai ce motivații vrei tu. „Aprecierile” tale sînt o combinație de invidie și lipsă de bun simț notoriu. Am mai spus și altă dată, ceea ce e este și mai cumplit este că faci și un mare deserviciu Numelui lui Hristos. Dar cred că de acum nu mai este nici o problemă. Majoritatea oamenilor și-au dat seama cu cine au de-a face în persoana ta. Iar asta în mod normal ar trebui să îngrozească. Tu, Nicodeme, „speli ochii de urdura lumească, luciferică”???? Dragul meu, tu ești orb în primul rînd. Tu trebuie să fii spălat în primul rînd. Iar cel mai blestemat lucru este cînd cel orb încearcă în nebunia lui să călăuzească pe alții. Nici nu vreau să spun care este finalul lor. Eu cred că singurul care are lumina este Hristos. Și oricine se erijează în călăuzitor, mai ales cu patima cu care o faci tu, se face vinovat de blasfemie și apostazie. La fel ca multți alți papi, patriarhi, episopi, preoți, predicatori, eretici, filozofi și fanatici înaintea ta. Oameni care au crezut că soarta lumii sau a României este în mîna lor. Numai această simplă expresie face pe oricine să înțeleagă cît de întunecată trebuie să fie rătăcirea ta. Deci da, te-ai făcut înțeles Nicodeme. Te asigur că este clar. Este cumplit de clar. Și într-adevăr, ai spus un lucru valid în final, vai ție! Vai ție pentru ceea ce ești.
oh yes it is! poate e starea de moment sau poate e doar nervul poemului, oricum ar fi, n-am putut sa trec fara sa las un semn.
``the global warming ain't warm enough
to keep the numbness away"- doua dintre versurile care mi-au placut cel mai mult. de asemenea remarc finalul imprevizibil, absolut superb (desi nu stiu daca superb este cel mai bun cuvant aici, insa n-am chef sa mai caut).
And now I'll try to look busy for when the big boss comes:D
aș atrage atenția asupra celor două traiecte pe care se constituie relația dintre text și postulatul estetic: ordinea verticală moderatoare a divinului (sa fie inversat?) și cea orizontală a umanului eliptic și a prosternării. remarc eleganța și oglinda verticală. un experiment reușit pe deplin.
pai, nu stiu. cred ca semnele de punctuatie te incurca sa vezi aici poezie. eu am combinat 2 monologuri aici ca sa scriu cuvint dupa ptr volum, postfata, cun ii zice, nu mai stiu. timp ce inseamna? timpit?
m-am gândit și eu la asta, Alina... am ales din motive subiective să o păstrez. mai ales că acum Corina a retroversionat-o f. fain. mi se închid ochii de somn, dar nu am putut neglija aprecierea ta. cu drag îți mulțumesc!
La titlu: Iubirea de debara? - de de? Chiar dacă, să zicem ... ar fi un text scris de un Caragiale, cu forme intenţionate de exprimare, tot nu merge. Atunci ar fi trebuit ca toată povestea să curgă în sensul acesta. Practic e vorba de stilul pe care ţi-l impui din start şi mergi aşa cu tot textul. Ca să ştim de ce zâmbeşte cititorul, chiar dacă scrisul ar fi de factură şcolărească. Din titlu, eu, personal, mă aşteptam să râd în sensul bun al cuvântului, până la final.
Prima senzație a fost de text îmbâcsit de prepoziții și conjucții și o ușoară stângăcie la început.
A doua a fost că știi să duci până la capăt ideea textului susținând bine titlul - Există loc de mai bine!
poate vreo chestie cumva ca-n Podurile din Madison County, altfel eu scriu destul de ferit. sunt constienta ca am gasit oameni speciali aici, dar la fel stiu ca poeziile astea sunt okish pentru ca uneori au un strigat al lor si nu pentru ca ar trebui pastrate. ce pretuiesc cu adevarat e sentimentul pe care mi-l da cate un mesaj ca al tau. vorbe si nu.
stiu si ca spun prea multe, dar am invatat ca e tehnica cea mai buna pentru ca oamenii sa-si piarda rapid interesul si-apoi esti... liber! (soparla, vezi?):o)
cristina
bun comentariul, asa-i. e un colaj, nu duce niciunde, singura trimitere pe care am facut-o cu fiecare strofa a fost la titlu si la sentimentul ala pe care ti-l da. sunt poezii care nu fac sens fara titlu, e una din acelea. ai un bun ochi de critic, voiam sa-ti spun ca de cate ori ai tintit chiar am vazut pointul. :o) multumesc.
Yester, ai incercat din rasputeri sa ne iluminezi, ceea ce este laudabil. Imi dai exemple din Wikipedia, care stii bine ca nu este o sursa serioasa de documentare si nici una recunoscuta de acedemii sau biblioteci. Pe Wikipedia oricine scrie ce-i trece prin cap, dar chiar si asa, a fi considerat minor este una, a fi considerat simplu este cu totul altceva. Minor si simplu nu sunt sinonime.
Oricum, a fi poet sau critic nu tine cont de facultatea absolvita. Tine cont de o lectura bogata, experienta de viata, experienta literara, frecventarea mediilor literare. conjunctura creatiei si, bineinteles, recunoastere. Ca daca ar fi fost doar dupa diploma de absolvent, am fi avut vreo cateva zeci de mii de poeti si critici, aleluia!
Exemplul cu banalul metafizic este unul nepotrivit, banalul metafizic nu are nicio legatura cu SIMPLUL de care vorbesti tu. Banal inseamna comun, obisnuit, iar metafizicul se leaga de simturi si cadrul experientei. Domnul mentionat de tine vrea sa zica ca filozofia lui Bacovia este una ce nu depaseste sfera normalului, nu face trimiteri la dimensiuni transcendentale, ea se leaga de realitatea imediata din care se inspira poetul.
Si da, cand dai niste exemple, generalizand, si mai apoi spui ca exista nu stiu ce surse si gazete ale vremii, ar trebui sa stii dinainte despre ce vorbesti. Eu nu te-am pus sa umbli pe la bibloteci, pentru ca banuiam ca afirmatiile tale au o sustinere si ca tu ai un bagaj necesar pentru a exemplifica.
Quod erat demonstrandum, my friend. Este si din partea mea ultimul raspuns aici. Pot spune ca a fost o discutie extrem de folositoare, imi cam lipsea un partener inteligent de discutie. Drept pentru care iti multumesc si te felicit.
Virgil, mi-a facut placere ce-ai spus despre titlu - si m-a facut sa zambesc; asta, fiindca nu ma pricep sa pun titluri. Daca ar fi dupa mine, mi-as numerota textele cu cifre arabe! :) Cat despre comentariul anterior - da, textele mele sunt, in general, emotionale, sufera de acest pacat...uneori gestionez aceasta incarcatura mai bine, alteori mai prost. Depinde de aflux... Multumesc pentru vizita si pareri.
Ela, iată aici nufărul promis: http://www.caraorman.ro/aventura/sept04/suez/nufar.jpg Cutia cu nisip - de ce nu? Nisip - scoică - perlă - cuarț - cristal - diamant. Și cine știe unde mai pot duce alte și alte șlefuiri... Virgil, acest text nu este nici vizual, nici colaj poetic, de acord? Logic, rămâne a treia variantă: "cutia cu nisip". Ideea inițială a fost de a scrie un text pentru "cutia cu nisip", însă nu jonglez cu HCODE și nu ar fi ieșit așa cum aș fi vrut. Nu am spus că este superfluă secțiunea de experiment și nici că oricine poate posta oriunde (recitește ce am scris și, vorba știi tu a cui, nu îmi răstălmăci cuvintele). Am spus doar că orice scriem este, de fapt, un experiment, dar nu în sensul literal al secțiunii de pe Hermeneia. Mă bucur că ai considerat interesant punctul meu de vedere și că ai ținut cont de părerile mele. ;)
consider ca nu esti cel mai indreptatit sa aduci aprecieri asupra mea, si, mai ales, cit sint eu de constructiva... daca nu suporti o opinie asupra creatiei tale, ar trebui practic sa iti pui intrebari serioase privind ceea ce scrii si mai ales, asupra propriei persoane.
Adrian, mai există o zicală prin vest (est): "filosoful nu se sinchiseşte că nu e înţeles de oameni, el se întristează că nu înţelege, sau nu cunoaşte oamenii." ar fi un proverb chinezesc.
trandafirul tău mie mi se pare ofilit. atât vreau să spun, şi probabil dacă tăceam, filosof mă făceam.
Voi cauta greselile. Intortocheat? Pentru cine nu cunoaste mediul, e posibil ca am intrat prea direct in el, si in gandurile unui om prins in el. Am sa revin peste el, probabil mai incolo, acum mi-e prea apropiat ca sa corectez ceva obiectiv. Oricum, multumesc de parere si comentariu. Pentru ca este vorba de interactiuni continue intre oameni care nu se cunosc, fiecare asteapta ceva-altceva de la celalalt dar comunicarea e la un nivel bazal (nu mereu, dar de multe ori). Necunoasterea naste vina, inteligenta nu este mereu apreciata (mai rar, dar cazul de sus e unul, oameni lipsiti de simt pedagogic sunt rari, dar exista, si cand intalnesti unul cum e personajul de mai sus, se infiinteaza si sentimentul de frustrare superioara, si eu zic ca in lipsa unei comunicari, e normal sa fie acolo.) Pentru mine a fost anomalia care m-a pus pe scris. Povestea etnica pe sleau? Nu este, ce am spus acolo e doar inca o realitate a omului care traieste in acest mediu. Ce-ar fi fost daca integram in text nesimtirea cu care vorbesc numai in ungureste colegii de fata cu noi, romanii, tocmai pentru ca stiu ca nu intelegem si ne izoleaza, cum unele cadre medicale fac la fel. Cum exista pepiniere de ungurime, licee cu profil unguresc care s-au creat cu directiva direct de la Bucuresti (desi elevii maghiari, culmea, nu si-au dorit asta), cum am colegi care si-au cumparat Bac-ul la romana, care nu stiu nimic mai mult decat da/nu/nu stiu, cum intalnesti pacienti care nu vor sa vorbeasca romaneste, cum intalnesti romani care nu vor sa stie ungureste, cum se fac angajari, cum se castiga interviuri, cum se deschid unele usi numai pe acest considerent, cum rar vezi prietenii interetnice. Sunt realitati care intr-o zona ca aceasta, iti irita retina zilnic. Am prieteni maghiari, si sunt departe de a fi o extremista, pe multi dintre ei ii apreciez, sunt o minoritate extrem de unita si responsabila de obicei, in orice fac. Oricat de inciudat i-as privi uneori, trebuie sa ii apreciez. Lumea aici merge inainte, cu sau fara calcari pe coada.E normalul. Asa ca.. povestea cu rîia? E light. Ai fi văzut, la sfîrșitul textului, între Csungy și personajul principal se leaga chiar o prietenie.
Sunt inundații. Adevărat. Acesta nu este un site de știri. Parcă ai fii la concursul "Perle literare". Exceptând tema, am râs pe săturate. Îmi cer scuze dacă ești copil; voi intra pe pagina ta să caut în biografie! Cristi
metaforă/imagine remarcabilă - "norii lungi erau morminte/ mișcând schelete de lumină" prozodia e una cu neglije, forma se unduiește shakespearian, după fiorul de romantism și nostalgia pasadelor antice, autorul pare a fi Duiliu Zamfirescu după ultimele două versuri, Gigi Becali p.s. îmi cer și eu scuze, dar aș dori o precizare: concursul (premiul) e valabil numai pentru acest text?
E interesant acest Disneyland al poemului, puțin ironic, destul de realist și oarecum dificil de urmărit ca imagine de lectură. Îmi place cum sună versul "ortopedia unui trai".
Foarte buna precizarea că nu orice publicaţie, Adrian. Sunt, într-adevar, la noi, multe reviste absolut stupide, de un veleitarism revoltător şi semănator de confuzie si nedumerire...Am ridiculizat una, pe care redacţia mi-o trimite în continuare în format pdf, chiar aici, într-o tableta...
Multumesc pentru sugestii, voi urmari. Dar va aştept şi pe voi, cei care deja aţi publicat, cu noi propuneri de colaborare...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Carmen Lucia Solomon, multumesc. vorbele tale mă fac să umblu. după aceea, va fi un nebun si va avea o inimă intreagă din care va arunca fără oprire si fără osebire al dvs, francisc, prinzătorul
pentru textul : altarele deaccept critica ta desi ti/au trebuit 4 interventii ca sa spui ce gandeai de fapt despre el. din primele doua n/am inteles mare lucru. iar dreptul tau la opinie chiar una contradictorie, il respect. in ceea ce priveste detaliile de limbaj, tehnica si restul, sunt perfectibile.
pentru textul : ploaie fără umbrelă pe sunete de hang drum denicodeme, te-ai făcut bine înțeles. Și, aș zice eu, de multă vreme. Probabil că vina este la mine. Eu nu m-am făcut înțeles. Nu reușesc să fiu așa de explicit precum ești tu. Am să încerc să o fac aici. Deși cred că un alt spațiu ar fi fost mai bun. Dar lipsa ta crasă de bun simț mă constrînge să o fac aici. Și am să o iau pe rînd. Cînd ai intrat pe Hermeneia nu ai intrat cu o lumină ci ai intrat cu cel mai cumplit întuneric posibil. Este întunericul celor orbi care nu numai că se rătăcesc dar țin cu tot dinadinsul să rătăcească și pe alții. De aceea e un întuneric blestemat. De acolo senzația demonică de mandat pe care o ai. Stăteam și mă gîndeam aseară la un moment dat la faptul că în amărîta noastră de istorie cele mai multe și cele mai cumplite războaie s-au dus nu în numele unei idei socratice sau de dragul vreunei femei, nu în numele socialismului sau de dragul cuceririi de pămînt. Ci s-au dus în numele lui Isus Hristos. Da, în numele lui Hristos. S-au purtat de oameni exact ca tine, cu același mandat diabolic ca tine. Au schingiuit, au violat, au ars, au mutilat, au terorizat, au măcelărit, au ars pe rug, au jupuit de vii, au smuls pruncii din pîntecul femeilor, au tras pe roată, au castrat, au aruncat în pușcării, au exilat, au șters de pe fața pămîntului triburi, popoare, orașe, regiuni întregi, au subjugat, au înrobit, au chinuit, au distrus, au lapidat, au răstignit, au prigonit, au ținut în întuneric, au discriminat, au ponegrit, au alungat, au făcut cele mai oribile și mai inimaginabile lucruri. Și totul, absolut totul în Numele lui Isus Hristos, cel mai blînd, înțelept și jertfitor om care a trăit vreodată pe fața acestui pămînt, și care este în același timp Fiul lui Dumnezeu. Și toate aceste lucruri au fost făcute de oamneni exact ca tine. De fapt n-am absolut nici o îndoială, pe baza mărturiei tale, că, dacă ar exista contextul favorabil, ai face la fel ca ei fără să clipești din ochi. Something is wrong, something is VERY WRONG Nicodeme. Something is extremely dark in your soul. Anyway, să revenim la oile noastre. Dar aș vrea să înțelegi clar cum te văd și cine ești de fapt. Un spectacol înspăimîntător. Deși nu unic. Nu te amăgi, nu are absolut nici o importanță cărei confesiuni sau denominațiuni religioase îi aparții. Atîta timp cît ai acest întuneric în tine nu poți să răspîndești lumină. Nu sloganele și autoînșelarea vor moșteni împărăția cerurilor. Nu îți fă iluzii. Dacă pe site-ul acesta este sau nu este lumină, nu știu ce să spun. Știu doar că am spus de nenumărate ori că Hermeneia nu este și nu va fi nici școală, nici pușcărie și nici biserică. Dacă ai fi avut răbdarea și bunul simț necesare pentru a citi toate anunțurile care pe parcurs le-am postat aici ai fi aflat și asta. Deci nefiind nici una din aceste trei Hermeneia nu își propune să facă nici educație, nici formare ideologică și nici să convertească pe nimeni la nimic. Hermeneia am creat-o ca pe o agoră în care oamenii să comunice, să se intersecteze, să își facă publice textele și ideile. În limita bunului simț să își exprime opinii, păreri despre ce scrie celălalt și să promoveze ce le place. Și atît. Atît Nicodeme. Este asta lumină sau nu este? Habar nu am. Eu nu am mandatul diabolic al fanatismului pe care îl ai tu. Nu mă mînă nici o nevoie telurică să încartiruiesc oameni în turme care să urmeze o întunecată „lumină” așa ca tine. Eu cred că adevărata lumină este atît de adevărată că nu e nevoie să bați tobele în jucrul ei și nici să o bagi cu forța pe gîtul oamenilor. Mai mult, cred că majoritatea oamenilor care au cu adevărat lumina nici nu își dau seama de asta, cu atît mai puțin nu simt nevoie să lovească sau să cotropească pentru asta, așa cum „cu mandat” faci tu. Faptul că nu îți place „arta” noastră și o consideri așa cum vrei tu este o alegere personală și ți-o respect așa cum respect opinia oricui de aici. Dacă tot crezi asta despre ea atunci de ce ai mai intrat aici? Sau nu, am uitat, tu ai intrat aici pentru că „ai mandat”. E cumplit. Este undeva între ridicol și îngrozitor ceea ce spui. Undeva apostolul Pavel spune că din cauza unor oameni ca tine Numele lui Dumnezeu a ajuns hulit pe tot pămîntul. Niciodată nu l-am înțeles așa de bine ca acum. Părerea ta despre mine este, evident, părerea ta. De fapt dela un om care este plin de atîta întuneric percum ești tu nici nu mă aștept la alte cuvinte. La urma urmei și despre Isus au spus Marii Preoți că are drac. În ce privește Iuda, dragul meu, el a vrut să profite de pe urma lui Isus. Toată trgedia lui s-a rezumat la faptul că Isus nu îi aducea lui nici un beneficiu. Deocamdată singurul care vrea să profite de pe urma altuia aici ești tu. Tu ai intrat ca o căpușă „cu mandat” pe Hermeneia, un site pe care eu cu banii mei și cu timpul meu plătesc totul, și, tu cu nesimțirea pseudo-creștinului care crede că i se cuvine totul, ai încercat și încerci să profiți. Dacă tot vrei să știi cine este Iuda Nicodeme uită-te în oglindă. Modul cum vorbești tu despre Hermeneia sau alte site-uri literare este greu să nu fie interpretat drept invidie. Poți tu s-o numești cum vrei, poți să te lauzi că ai ce motivații vrei tu. „Aprecierile” tale sînt o combinație de invidie și lipsă de bun simț notoriu. Am mai spus și altă dată, ceea ce e este și mai cumplit este că faci și un mare deserviciu Numelui lui Hristos. Dar cred că de acum nu mai este nici o problemă. Majoritatea oamenilor și-au dat seama cu cine au de-a face în persoana ta. Iar asta în mod normal ar trebui să îngrozească. Tu, Nicodeme, „speli ochii de urdura lumească, luciferică”???? Dragul meu, tu ești orb în primul rînd. Tu trebuie să fii spălat în primul rînd. Iar cel mai blestemat lucru este cînd cel orb încearcă în nebunia lui să călăuzească pe alții. Nici nu vreau să spun care este finalul lor. Eu cred că singurul care are lumina este Hristos. Și oricine se erijează în călăuzitor, mai ales cu patima cu care o faci tu, se face vinovat de blasfemie și apostazie. La fel ca multți alți papi, patriarhi, episopi, preoți, predicatori, eretici, filozofi și fanatici înaintea ta. Oameni care au crezut că soarta lumii sau a României este în mîna lor. Numai această simplă expresie face pe oricine să înțeleagă cît de întunecată trebuie să fie rătăcirea ta. Deci da, te-ai făcut înțeles Nicodeme. Te asigur că este clar. Este cumplit de clar. Și într-adevăr, ai spus un lucru valid în final, vai ție! Vai ție pentru ceea ce ești.
pentru textul : daily trivia - morning vulnerabilities deoh yes it is! poate e starea de moment sau poate e doar nervul poemului, oricum ar fi, n-am putut sa trec fara sa las un semn.
pentru textul : Ain't life a poem? de``the global warming ain't warm enough
to keep the numbness away"- doua dintre versurile care mi-au placut cel mai mult. de asemenea remarc finalul imprevizibil, absolut superb (desi nu stiu daca superb este cel mai bun cuvant aici, insa n-am chef sa mai caut).
And now I'll try to look busy for when the big boss comes:D
aș atrage atenția asupra celor două traiecte pe care se constituie relația dintre text și postulatul estetic: ordinea verticală moderatoare a divinului (sa fie inversat?) și cea orizontală a umanului eliptic și a prosternării. remarc eleganța și oglinda verticală. un experiment reușit pe deplin.
pentru textul : crucile depai, nu stiu. cred ca semnele de punctuatie te incurca sa vezi aici poezie. eu am combinat 2 monologuri aici ca sa scriu cuvint dupa ptr volum, postfata, cun ii zice, nu mai stiu. timp ce inseamna? timpit?
pentru textul : primul monolog dem-am gândit și eu la asta, Alina... am ales din motive subiective să o păstrez. mai ales că acum Corina a retroversionat-o f. fain. mi se închid ochii de somn, dar nu am putut neglija aprecierea ta. cu drag îți mulțumesc!
apreciez și aluzia biblică!
pentru textul : îngeri sub cărămizi deEla, Bianca multumiri :) Deocamdata ma mai gandesc. Cate ceva am aranjat totusi.
pentru textul : madame deediteaza din nou si modifica incadrarea... incearca...
pentru textul : Neînsemnat jurnal feroviar depoate sunt si temele bune pentru ca scot la iveala imagini frumoase,neasteptate.:) "Mancam aceleasi rosii respiram acelasi aer". da.
pentru textul : și cuvintele se rostogoleau ca perlele pe covorul moale deideea de spațiu desfășurată în timp: "pînă la dimineață", încântă.
pentru textul : antiplatonice IV deLa titlu: Iubirea de debara? - de de? Chiar dacă, să zicem ... ar fi un text scris de un Caragiale, cu forme intenţionate de exprimare, tot nu merge. Atunci ar fi trebuit ca toată povestea să curgă în sensul acesta. Practic e vorba de stilul pe care ţi-l impui din start şi mergi aşa cu tot textul. Ca să ştim de ce zâmbeşte cititorul, chiar dacă scrisul ar fi de factură şcolărească. Din titlu, eu, personal, mă aşteptam să râd în sensul bun al cuvântului, până la final.
pentru textul : hidden agenda deFelicitări!
pentru textul : Felicitări, Raluca ! deM-am regasit in fiecare rand. Multumesc.
pentru textul : după douăzeci de ani dePrima senzație a fost de text îmbâcsit de prepoziții și conjucții și o ușoară stângăcie la început.
pentru textul : Există loc de mai bine deA doua a fost că știi să duci până la capăt ideea textului susținând bine titlul - Există loc de mai bine!
uneori, încăpățânarea cea bună. felicitări, Radu !
pentru textul : verificări deraluca
poate vreo chestie cumva ca-n Podurile din Madison County, altfel eu scriu destul de ferit. sunt constienta ca am gasit oameni speciali aici, dar la fel stiu ca poeziile astea sunt okish pentru ca uneori au un strigat al lor si nu pentru ca ar trebui pastrate. ce pretuiesc cu adevarat e sentimentul pe care mi-l da cate un mesaj ca al tau. vorbe si nu.
stiu si ca spun prea multe, dar am invatat ca e tehnica cea mai buna pentru ca oamenii sa-si piarda rapid interesul si-apoi esti... liber! (soparla, vezi?):o)
cristina
bun comentariul, asa-i. e un colaj, nu duce niciunde, singura trimitere pe care am facut-o cu fiecare strofa a fost la titlu si la sentimentul ala pe care ti-l da. sunt poezii care nu fac sens fara titlu, e una din acelea. ai un bun ochi de critic, voiam sa-ti spun ca de cate ori ai tintit chiar am vazut pointul. :o) multumesc.
pentru textul : de dincolo dece e rau cu "indecent"?
pentru textul : doar eu și clipocitul ploii deda, marga.sărbători liniștite sau zbînțuite sau cum ți le dorești îți urez
pentru textul : Crăciun e când s-a născut Isus deYester, ai incercat din rasputeri sa ne iluminezi, ceea ce este laudabil. Imi dai exemple din Wikipedia, care stii bine ca nu este o sursa serioasa de documentare si nici una recunoscuta de acedemii sau biblioteci. Pe Wikipedia oricine scrie ce-i trece prin cap, dar chiar si asa, a fi considerat minor este una, a fi considerat simplu este cu totul altceva. Minor si simplu nu sunt sinonime.
Oricum, a fi poet sau critic nu tine cont de facultatea absolvita. Tine cont de o lectura bogata, experienta de viata, experienta literara, frecventarea mediilor literare. conjunctura creatiei si, bineinteles, recunoastere. Ca daca ar fi fost doar dupa diploma de absolvent, am fi avut vreo cateva zeci de mii de poeti si critici, aleluia!
Exemplul cu banalul metafizic este unul nepotrivit, banalul metafizic nu are nicio legatura cu SIMPLUL de care vorbesti tu. Banal inseamna comun, obisnuit, iar metafizicul se leaga de simturi si cadrul experientei. Domnul mentionat de tine vrea sa zica ca filozofia lui Bacovia este una ce nu depaseste sfera normalului, nu face trimiteri la dimensiuni transcendentale, ea se leaga de realitatea imediata din care se inspira poetul.
Si da, cand dai niste exemple, generalizand, si mai apoi spui ca exista nu stiu ce surse si gazete ale vremii, ar trebui sa stii dinainte despre ce vorbesti. Eu nu te-am pus sa umbli pe la bibloteci, pentru ca banuiam ca afirmatiile tale au o sustinere si ca tu ai un bagaj necesar pentru a exemplifica.
Quod erat demonstrandum, my friend. Este si din partea mea ultimul raspuns aici. Pot spune ca a fost o discutie extrem de folositoare, imi cam lipsea un partener inteligent de discutie. Drept pentru care iti multumesc si te felicit.
pentru textul : niciodatănuamfostsingură deVirgil, mi-a facut placere ce-ai spus despre titlu - si m-a facut sa zambesc; asta, fiindca nu ma pricep sa pun titluri. Daca ar fi dupa mine, mi-as numerota textele cu cifre arabe! :) Cat despre comentariul anterior - da, textele mele sunt, in general, emotionale, sufera de acest pacat...uneori gestionez aceasta incarcatura mai bine, alteori mai prost. Depinde de aflux... Multumesc pentru vizita si pareri.
pentru textul : Buzele tale spun psalmi învățați pe de rost deEla, iată aici nufărul promis: http://www.caraorman.ro/aventura/sept04/suez/nufar.jpg Cutia cu nisip - de ce nu? Nisip - scoică - perlă - cuarț - cristal - diamant. Și cine știe unde mai pot duce alte și alte șlefuiri... Virgil, acest text nu este nici vizual, nici colaj poetic, de acord? Logic, rămâne a treia variantă: "cutia cu nisip". Ideea inițială a fost de a scrie un text pentru "cutia cu nisip", însă nu jonglez cu HCODE și nu ar fi ieșit așa cum aș fi vrut. Nu am spus că este superfluă secțiunea de experiment și nici că oricine poate posta oriunde (recitește ce am scris și, vorba știi tu a cui, nu îmi răstălmăci cuvintele). Am spus doar că orice scriem este, de fapt, un experiment, dar nu în sensul literal al secțiunii de pe Hermeneia. Mă bucur că ai considerat interesant punctul meu de vedere și că ai ținut cont de părerile mele. ;)
pentru textul : karuna deconsider ca nu esti cel mai indreptatit sa aduci aprecieri asupra mea, si, mai ales, cit sint eu de constructiva... daca nu suporti o opinie asupra creatiei tale, ar trebui practic sa iti pui intrebari serioase privind ceea ce scrii si mai ales, asupra propriei persoane.
pentru textul : Refuz profund deAdrian, mai există o zicală prin vest (est): "filosoful nu se sinchiseşte că nu e înţeles de oameni, el se întristează că nu înţelege, sau nu cunoaşte oamenii." ar fi un proverb chinezesc.
trandafirul tău mie mi se pare ofilit. atât vreau să spun, şi probabil dacă tăceam, filosof mă făceam.
pentru textul : Noapte bună, copii deAdriana,
pentru textul : vis a vis dePrezența ta face pentru mine mai mult decât penița :). Eu îți mulțumesc pentru frumosul dar de lumină. Te mai aștept cu mult drag.
Voi cauta greselile. Intortocheat? Pentru cine nu cunoaste mediul, e posibil ca am intrat prea direct in el, si in gandurile unui om prins in el. Am sa revin peste el, probabil mai incolo, acum mi-e prea apropiat ca sa corectez ceva obiectiv. Oricum, multumesc de parere si comentariu. Pentru ca este vorba de interactiuni continue intre oameni care nu se cunosc, fiecare asteapta ceva-altceva de la celalalt dar comunicarea e la un nivel bazal (nu mereu, dar de multe ori). Necunoasterea naste vina, inteligenta nu este mereu apreciata (mai rar, dar cazul de sus e unul, oameni lipsiti de simt pedagogic sunt rari, dar exista, si cand intalnesti unul cum e personajul de mai sus, se infiinteaza si sentimentul de frustrare superioara, si eu zic ca in lipsa unei comunicari, e normal sa fie acolo.) Pentru mine a fost anomalia care m-a pus pe scris. Povestea etnica pe sleau? Nu este, ce am spus acolo e doar inca o realitate a omului care traieste in acest mediu. Ce-ar fi fost daca integram in text nesimtirea cu care vorbesc numai in ungureste colegii de fata cu noi, romanii, tocmai pentru ca stiu ca nu intelegem si ne izoleaza, cum unele cadre medicale fac la fel. Cum exista pepiniere de ungurime, licee cu profil unguresc care s-au creat cu directiva direct de la Bucuresti (desi elevii maghiari, culmea, nu si-au dorit asta), cum am colegi care si-au cumparat Bac-ul la romana, care nu stiu nimic mai mult decat da/nu/nu stiu, cum intalnesti pacienti care nu vor sa vorbeasca romaneste, cum intalnesti romani care nu vor sa stie ungureste, cum se fac angajari, cum se castiga interviuri, cum se deschid unele usi numai pe acest considerent, cum rar vezi prietenii interetnice. Sunt realitati care intr-o zona ca aceasta, iti irita retina zilnic. Am prieteni maghiari, si sunt departe de a fi o extremista, pe multi dintre ei ii apreciez, sunt o minoritate extrem de unita si responsabila de obicei, in orice fac. Oricat de inciudat i-as privi uneori, trebuie sa ii apreciez. Lumea aici merge inainte, cu sau fara calcari pe coada.E normalul. Asa ca.. povestea cu rîia? E light. Ai fi văzut, la sfîrșitul textului, între Csungy și personajul principal se leaga chiar o prietenie.
pentru textul : Csungy, tu știai? deSunt inundații. Adevărat. Acesta nu este un site de știri. Parcă ai fii la concursul "Perle literare". Exceptând tema, am râs pe săturate. Îmi cer scuze dacă ești copil; voi intra pe pagina ta să caut în biografie! Cristi
pentru textul : scrisoare demetaforă/imagine remarcabilă - "norii lungi erau morminte/ mișcând schelete de lumină" prozodia e una cu neglije, forma se unduiește shakespearian, după fiorul de romantism și nostalgia pasadelor antice, autorul pare a fi Duiliu Zamfirescu după ultimele două versuri, Gigi Becali p.s. îmi cer și eu scuze, dar aș dori o precizare: concursul (premiul) e valabil numai pentru acest text?
pentru textul : poezia mea de azi deE interesant acest Disneyland al poemului, puțin ironic, destul de realist și oarecum dificil de urmărit ca imagine de lectură. Îmi place cum sună versul "ortopedia unui trai".
pentru textul : campionii unei mari izbiri deFoarte buna precizarea că nu orice publicaţie, Adrian. Sunt, într-adevar, la noi, multe reviste absolut stupide, de un veleitarism revoltător şi semănator de confuzie si nedumerire...Am ridiculizat una, pe care redacţia mi-o trimite în continuare în format pdf, chiar aici, într-o tableta...
pentru textul : Revista LITERE, nr. 2 (143), februarie 2012 deMultumesc pentru sugestii, voi urmari. Dar va aştept şi pe voi, cei care deja aţi publicat, cu noi propuneri de colaborare...
Pagini