Mariana, e a doua oară când citesc această poezie superbă și, dacă după prima lectură am rămas cu un zâmbet și cu tăcerea, acum m-am întors să mulțumesc.
eu n-aș schimba nimic. unele lucruri nu necesită schimbare, ci numai largă deschidere a „ochiului lăuntric”. :)
vă mulțumesc pentru participare și nu știu dacă doriți să mai facem așa ceva dar dacă va mai exista interes îl voi mai iniția am completat corpul textului
Bobadil a sesizat extrem de bine confuzia de nume pe care a facut-o Virgil Titarenco. Pe mine doar ma amuza. In alta ordine idei, daca se citea cu atentie textul, reiesea clar faptul ca nu e vorba despre drama sinistratilor. Problema asta era ca un fel de background. De fapt punctul principal, pe care cei care l-au inteles, l-au inteles, se referea la obiceiul nostru de a sta cu mina intinsa. Am vorbit cu pompieri, cu jandarmi, co voluntari, care au participat la lucrarle de intarire a digurilor si-mi povetseau despre cum stranierii care aveau vile amenintate de inundatii, venea isi faceau poze apoi plecau fara sa miste un deget. Era un protest impotriva diasporei care se bate cu pumnul in piept ca face ca drege, dar probabil Virgil Titarenco a citit textul in alta limba. Altfel nu vad vehementa si modul complet gresit in care a interpretat acest text. Si inca ceva: personal, as interzice dreptul de vot al celor care traiesc mai mult de cinci in strainatate. Pentru ca nu accept ca eu, care traiesc in aceasta tara, sa fiu condus de un presedinte votat de cei care habar n-au ce se intimpla in Romania. Si uite asa altii ar trebui sa traiasca o vreme aici, sa se puna la punct cu limba romana. Pentru ca altfel nu inteleg interpretarea aiuristica a acestor editoriale. Iar in limba romana, editorialul reprezinta pozitia comuna a unei redactii, a unei publicatii si nu o opinie personala, asa cum se astepta Titarenco sa vada. Eu atit am avut de spus. Si ma cheama Emilian Valeriu Pal. Nu Paul
Virgil, femei ca mine asteapta ca barbati ca tine sa inteleaga mai mult.. textul meu este simplu - am I reaching for the sky here?? uneori ne dorim lucruri simple... cit despre 'nu ma pricep la lubrifieri ale imaginatiei'....no comment.(!) numai bine... Corina
Mi se pare o exprimare sa-i spun... nepotrivita "a dat cu capul de ele/ si a spart cateva". Nu vad relevanta faptului ca ingerul era "iesit la pensie" . Un inger oarecare nu ar fi putut "da cu capul de ele" ? Ideea mi se pare buna, dar este exprimata slab atat contextual cat si imagistic. Ialin
Multumesc, Doru Lubov. Deși admir creația Anei Blandiana (pe care am avut onoarea să o cunosc personal, să fiu o vreme prin preajma domniei-sale), poeta mea preferată este Ileana Mălăncioiu (în special volumele "Sora mea de dincolo", "Traversând zona interzisă"). Despre expoziții: majoritatea lucrărilor mele sunt elaborate în tehnica gravurii, cu predilecție aquaforte și aquatinta color, având o tematică fantastică. Imposibilitatea de a le reproduce identic cu originalul a amânat apariția unui album complet multă vreme. Însă expun gravură aici unde sunt și unde sunt foarte apreciate. Autorul meu preferat sf este Gerard Klein "Les Seigneurs de la guerre" tradusă și la noi "Seniorii războiului". În egală măsură cu Ray Bradbury îl apreciez și pe John Brunner pe care l-am întâlnit la una din convențiile europene de sf. Am publicat prea puțin prin "Anticipația". Poți căuta spre ex. "Elegie pentru o epavă cibernetică" scrisă în colaborare cu un bun prieten.
ai mai publicat o data, in prima ta postare pe site, acest text.
Sotron
Iartă-mă
că îţi spun te iubesc
cuvintele astea au rămas în mine
mi se plimbă prin sânge
de la aortă
până la ochi
se opresc pe buze
aşteapând ecoul
credeam
că o iubire
îşi va urma cealaltă iubire
atunci când unul din ochi
se zbate în textura unei batiste
fluturate pe peronul unei
gări făcută valiză
credeam
că săruturile
vor clădi un castel temniţă
unde s-ascundem nuditatea anilor
de sentimentele grele
mai ţii minte
curcubeul acela
oprise lacrimile cerului
ca tu să faci diferenţa
între un strop de ploaie
şi o amărâtă de lacrimă
îţi scriam versuri
în pătratele şotronului
cu o cretă albă
tu săreai peste ele
fără să le citeşti
iar eu
plângeam plângeam
în mine
când ciobul tău de inimă
depăşea cercul.
Ma gandesc la ceva variante...intotdeauna am stat prost la capitolul asta, imi este greu sa gasesc un titlu potrivit, cred. Inca incerc sa ma hotarasc intre "suicid prost sincronizat" sau "si cu zana ce facem?"? Tu ce crezi?
Îmi primul rând, îmi place titlul. Apoi, ritmul pe care îl induci. Finalul mi-a plăcut. Ai totuși strecurată în text o contradicție mică, și-anume: „bolta rece supura spre mine„ - dacă bolta(indiferent care) supurează, atunci numai rece nu poate fi. Și în general, în contextul poemului, acel termen medical pare a fi din altă poveste.
doar o părere. Eugen.
nu, adriana, nu s diplomat nici sacosa:P ziceam ca starea trasmisa este una in sensul candorii si a apropierii dintre doua cercuri despre sintaxa, nu zic, pt ca nu ar mai fi stilul tau apoi, ci al meu si n ar fi drept fata de text
... am uitat (si atunci ca si acum..asa cum si pe viitor..) cum pot detona/ declansa/ etcetera functia de a primi emailuri de notificatie pe Hermeneia atunci cind cineva iti comenteaza textul?
cele doua componente ale poemului sint mult prea diferite si nu le gasesc linia comuna stilistic vorbind, ci doar capacitatea ta nativa de a sari de la un palier creativ la altul. pot spune insa ca a doua parte cu "filosofia iepurelui de angóra/poveste de sofia viany" m-a impresionat pentru usurinta de a improviza povesti pentru copii si mai ales profitind de acest filon necunoscut pina acum (cel putin de mine) de a-l dezvolta, in sensul de a-ti propune si realiza proiecte in domeniu.
și slăbiciunile omenești trebuie învățate, nu? ce-ar fi dacă ar fi facultăți unde să existe cursuri de predat lenea, mândria, zgârcenia etc. poate că le-am ocoli mai cu îndemânare. "arta e o violenta camuflata" - da, îmi place mult ideea asta. nu știu ce să cred însă când unii vorbesc despre arta războiului.
Doru, această scurtă povestire ar fi încăput foarte bine la rubrica poezie, știi că barierele au fost de mult înlăturate, rămâne doar chestie de dispoziție, sa-i spui proză sau poezie. Remarc patetismul discret în această arhitectură a sinelui, precum și totalul abandon în noua realitate: "Lumea e, într-adevăr, minunată, dacă a putut construi un oraș numai pentru mine. Nu mă mai spăl, nu mă mai îmbrac după ultima modă, nu mă mai pretind cel mai bun în toate pentru că nu e nimeni care să mă vadă" P.s : îmi place acest tip de proză foarte scurtă, dar cu un conținut esențializat, cu o filozofie și sinceritate de jurnal distinse...
Andu, Bianca, multumesc. Andu, curios lucru e ca nu l-am citit niciodata pe Naum. Nu e un lucru cu care sa ma laud, dar ce vreau sa spun e ca uneori, totul imi iese natural. Bianca, da, si eu cred ca e o maturizare, o trecere spre alta etapa de scriere.Da, am incercat un delir, un amestec care sa forteze toate smturile, asa cum o facea si Janis Joplin.
De revăzut: nepăsarera și adevarata
De asemenea, evită genitivalele de forma:
- Drumul întoarcerii
- slujba duminicii
- fibrele umbrelor
- lemnul crucii
- zborul țânțarilor
- locul timpului
- lumânările trupurilor
- spatele pietrelor
Unele pot fi înlocuite cu atribute substantivale prepoziționale, cum ar fi: slujba de duminică
"unde oamenii merg..."
"mașinile merg printre..."
"deasupra tuturor trec norii..."
"prin fața mașinii trec doi copii"
"și gloanțele care trec..."
"deși ar putea trece... - se poate ca repetiţiile să fie intenţioante, însă nu au efect artistic/stilsitic, pentru că 1. reluările verbelor nu sunt susţinute antagonic/analogic/eliptic etc; 2. le lipseşte un oarecare algoritm/ritm. La celăllt pol, mă uit în ultima unitate, unde găsesc iarăşi repetiţii, dar de această data, ele au efect, pentru că au unele elemente enunţate mai sus.
Mi-a plăcut partea italică, pe care o simt ca un monolog demult gândit.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Mariana, e a doua oară când citesc această poezie superbă și, dacă după prima lectură am rămas cu un zâmbet și cu tăcerea, acum m-am întors să mulțumesc.
eu n-aș schimba nimic. unele lucruri nu necesită schimbare, ci numai largă deschidere a „ochiului lăuntric”. :)
pentru textul : Adoriana minus zece devă mulțumesc pentru participare și nu știu dacă doriți să mai facem așa ceva dar dacă va mai exista interes îl voi mai iniția am completat corpul textului
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 2 deincurci poruncile? :))
pentru textul : fals interviu despre menirea artei deai dreptate,cred că mi-am dat cu pudră şi-n ochi,iţi mulţumesc de atenţionare.
pentru textul : make-up atras în spirala ADN-ului deBobadil a sesizat extrem de bine confuzia de nume pe care a facut-o Virgil Titarenco. Pe mine doar ma amuza. In alta ordine idei, daca se citea cu atentie textul, reiesea clar faptul ca nu e vorba despre drama sinistratilor. Problema asta era ca un fel de background. De fapt punctul principal, pe care cei care l-au inteles, l-au inteles, se referea la obiceiul nostru de a sta cu mina intinsa. Am vorbit cu pompieri, cu jandarmi, co voluntari, care au participat la lucrarle de intarire a digurilor si-mi povetseau despre cum stranierii care aveau vile amenintate de inundatii, venea isi faceau poze apoi plecau fara sa miste un deget. Era un protest impotriva diasporei care se bate cu pumnul in piept ca face ca drege, dar probabil Virgil Titarenco a citit textul in alta limba. Altfel nu vad vehementa si modul complet gresit in care a interpretat acest text. Si inca ceva: personal, as interzice dreptul de vot al celor care traiesc mai mult de cinci in strainatate. Pentru ca nu accept ca eu, care traiesc in aceasta tara, sa fiu condus de un presedinte votat de cei care habar n-au ce se intimpla in Romania. Si uite asa altii ar trebui sa traiasca o vreme aici, sa se puna la punct cu limba romana. Pentru ca altfel nu inteleg interpretarea aiuristica a acestor editoriale. Iar in limba romana, editorialul reprezinta pozitia comuna a unei redactii, a unei publicatii si nu o opinie personala, asa cum se astepta Titarenco sa vada. Eu atit am avut de spus. Si ma cheama Emilian Valeriu Pal. Nu Paul
pentru textul : despre inundaţii. altfel deVirgil, femei ca mine asteapta ca barbati ca tine sa inteleaga mai mult.. textul meu este simplu - am I reaching for the sky here?? uneori ne dorim lucruri simple... cit despre 'nu ma pricep la lubrifieri ale imaginatiei'....no comment.(!) numai bine... Corina
pentru textul : Blind date deMarina, ca lector sufăr, să știi, nu mai pot citi decît cu creionul în mînă... Mulțumesc pentru completare și pentru semn cu lumină.
pentru textul : Limite incendiare deMi se pare o exprimare sa-i spun... nepotrivita "a dat cu capul de ele/ si a spart cateva". Nu vad relevanta faptului ca ingerul era "iesit la pensie" . Un inger oarecare nu ar fi putut "da cu capul de ele" ? Ideea mi se pare buna, dar este exprimata slab atat contextual cat si imagistic. Ialin
pentru textul : albastru deMultumesc, Doru Lubov. Deși admir creația Anei Blandiana (pe care am avut onoarea să o cunosc personal, să fiu o vreme prin preajma domniei-sale), poeta mea preferată este Ileana Mălăncioiu (în special volumele "Sora mea de dincolo", "Traversând zona interzisă"). Despre expoziții: majoritatea lucrărilor mele sunt elaborate în tehnica gravurii, cu predilecție aquaforte și aquatinta color, având o tematică fantastică. Imposibilitatea de a le reproduce identic cu originalul a amânat apariția unui album complet multă vreme. Însă expun gravură aici unde sunt și unde sunt foarte apreciate. Autorul meu preferat sf este Gerard Klein "Les Seigneurs de la guerre" tradusă și la noi "Seniorii războiului". În egală măsură cu Ray Bradbury îl apreciez și pe John Brunner pe care l-am întâlnit la una din convențiile europene de sf. Am publicat prea puțin prin "Anticipația". Poți căuta spre ex. "Elegie pentru o epavă cibernetică" scrisă în colaborare cu un bun prieten.
pentru textul : De-a lungul jumătății mele de viață deMulţumesc! Pot fi trimise, numai să mi se spună unde greşesc...
pentru textul : Petru pământesc.. deai mai publicat o data, in prima ta postare pe site, acest text.
Sotron
Iartă-mă
că îţi spun te iubesc
cuvintele astea au rămas în mine
mi se plimbă prin sânge
de la aortă
până la ochi
se opresc pe buze
aşteapând ecoul
credeam
că o iubire
îşi va urma cealaltă iubire
atunci când unul din ochi
se zbate în textura unei batiste
fluturate pe peronul unei
gări făcută valiză
credeam
că săruturile
vor clădi un castel temniţă
unde s-ascundem nuditatea anilor
de sentimentele grele
mai ţii minte
curcubeul acela
oprise lacrimile cerului
ca tu să faci diferenţa
între un strop de ploaie
şi o amărâtă de lacrimă
îţi scriam versuri
pentru textul : Şotron deîn pătratele şotronului
cu o cretă albă
tu săreai peste ele
fără să le citeşti
iar eu
plângeam plângeam
în mine
când ciobul tău de inimă
depăşea cercul.
dar "un aer cu miros de grajd"? sau să spui simplu "un miros de grajd și fân vechi" și gata :)
pentru textul : fotografii în alb și gerunziu deMa gandesc la ceva variante...intotdeauna am stat prost la capitolul asta, imi este greu sa gasesc un titlu potrivit, cred. Inca incerc sa ma hotarasc intre "suicid prost sincronizat" sau "si cu zana ce facem?"? Tu ce crezi?
pentru textul : Și cu zâna ce facem? deErată.În loc de "editor" se va citi "moderator".
pentru textul : Descoperirea deno, bade, exista niste reguli pe care numai autorul le face. Pace si servus!
pentru textul : Virgil Titarenco - “Mirabile dictu” - Editura Grinta, Cluj, 2007 deÎmi primul rând, îmi place titlul. Apoi, ritmul pe care îl induci. Finalul mi-a plăcut. Ai totuși strecurată în text o contradicție mică, și-anume: „bolta rece supura spre mine„ - dacă bolta(indiferent care) supurează, atunci numai rece nu poate fi. Și în general, în contextul poemului, acel termen medical pare a fi din altă poveste.
pentru textul : jurnaliana dedoar o părere. Eugen.
nu, adriana, nu s diplomat nici sacosa:P ziceam ca starea trasmisa este una in sensul candorii si a apropierii dintre doua cercuri despre sintaxa, nu zic, pt ca nu ar mai fi stilul tau apoi, ci al meu si n ar fi drept fata de text
pentru textul : Niciun semn de la tine deDaniel, dupa parerea mea, acesta este un text pe care daca nu ai fi tinut neaparat sa il fortezi in chingile ritmului si rimei ar fi ajuns departe
pentru textul : Pierduți în trafic de... am uitat (si atunci ca si acum..asa cum si pe viitor..) cum pot detona/ declansa/ etcetera functia de a primi emailuri de notificatie pe Hermeneia atunci cind cineva iti comenteaza textul?
thank you for your attention to this matter!
pentru textul : Hemoragii demulțumesc Adriana. Mi-am asumat după cum observi, toate consecințele: "Tetley" este ceaiul meu preferat.
pentru textul : Tetley decele doua componente ale poemului sint mult prea diferite si nu le gasesc linia comuna stilistic vorbind, ci doar capacitatea ta nativa de a sari de la un palier creativ la altul. pot spune insa ca a doua parte cu "filosofia iepurelui de angóra/poveste de sofia viany" m-a impresionat pentru usurinta de a improviza povesti pentru copii si mai ales profitind de acest filon necunoscut pina acum (cel putin de mine) de a-l dezvolta, in sensul de a-ti propune si realiza proiecte in domeniu.
pentru textul : filosofia iepurelui de angóra deși slăbiciunile omenești trebuie învățate, nu? ce-ar fi dacă ar fi facultăți unde să existe cursuri de predat lenea, mândria, zgârcenia etc. poate că le-am ocoli mai cu îndemânare. "arta e o violenta camuflata" - da, îmi place mult ideea asta. nu știu ce să cred însă când unii vorbesc despre arta războiului.
pentru textul : sonografie deDoru, această scurtă povestire ar fi încăput foarte bine la rubrica poezie, știi că barierele au fost de mult înlăturate, rămâne doar chestie de dispoziție, sa-i spui proză sau poezie. Remarc patetismul discret în această arhitectură a sinelui, precum și totalul abandon în noua realitate: "Lumea e, într-adevăr, minunată, dacă a putut construi un oraș numai pentru mine. Nu mă mai spăl, nu mă mai îmbrac după ultima modă, nu mă mai pretind cel mai bun în toate pentru că nu e nimeni care să mă vadă" P.s : îmi place acest tip de proză foarte scurtă, dar cu un conținut esențializat, cu o filozofie și sinceritate de jurnal distinse...
pentru textul : Orasul deerată
pentru textul : în ultima cameră, el de*opinia
excelent! imi place pentru că, deși e în notă parodică, dă senzația de autentic, de cronică.
pentru textul : la pajere deAndu, Bianca, multumesc. Andu, curios lucru e ca nu l-am citit niciodata pe Naum. Nu e un lucru cu care sa ma laud, dar ce vreau sa spun e ca uneori, totul imi iese natural. Bianca, da, si eu cred ca e o maturizare, o trecere spre alta etapa de scriere.Da, am incercat un delir, un amestec care sa forteze toate smturile, asa cum o facea si Janis Joplin.
pentru textul : turtle blues deMă bucur că ți-a plăcut poezia asta. Recunoaște că luna e provocatoare cu fiecare apariție...
pentru textul : suntem ciudați deeu stiu un poet care va fi mancat daca nu corecteaza repejor acel typo! :)
pentru textul : lucia deDe revăzut: nepăsarera și adevarata
De asemenea, evită genitivalele de forma:
- Drumul întoarcerii
- slujba duminicii
- fibrele umbrelor
- lemnul crucii
- zborul țânțarilor
- locul timpului
- lumânările trupurilor
- spatele pietrelor
Unele pot fi înlocuite cu atribute substantivale prepoziționale, cum ar fi: slujba de duminică
pentru textul : Drumul întoarcerii înflorește măceșul deObservaţii:
"unde oamenii merg..."
"mașinile merg printre..."
"deasupra tuturor trec norii..."
"prin fața mașinii trec doi copii"
"și gloanțele care trec..."
"deși ar putea trece... - se poate ca repetiţiile să fie intenţioante, însă nu au efect artistic/stilsitic, pentru că 1. reluările verbelor nu sunt susţinute antagonic/analogic/eliptic etc; 2. le lipseşte un oarecare algoritm/ritm. La celăllt pol, mă uit în ultima unitate, unde găsesc iarăşi repetiţii, dar de această data, ele au efect, pentru că au unele elemente enunţate mai sus.
Mi-a plăcut partea italică, pe care o simt ca un monolog demult gândit.
pentru textul : fără jucării dePagini