pai nu stiam ca se pot astfel de poezii...

Un poem care își onorează titlul sprijinit fiind pe o metaforă vizuală de o puternică rezonanță: placenta asta sixtină. Astfel poetul ne întărește credința în arhitectura dorică a a coloanei sale.

Asa e, intuitia e corecta, ultima strofa mi s-a parut necizelata, m-am temut sa mai prelucrez de teama de a nu cadea in artificial. E remarcabil cand oameni care nu te cunosc, merg exact pe urma gandului tau.
De aceea mi-a facut multa placere prima parte a comentariului, mi-a dat curaj. Multumesc.

Madim nu exista locuri aici. e aceeasi poezie pentru toata lumea. remarca mea era un fel de a spune ca ii datorez almei cerul poemului pentru faptul ca mi-a dat aceasta idee. te mai astept. aleks

Interesantă explicația ta asupra poeziei, în amănuntul fiecărei imagini. Nu aș fi văzut așa, șireturi ș.a., doar o imensă tristețe, dar nu ca un gol, ci ca o revelație. Și mai interesantă este afirmația ta: "Fara anumiti oameni, nu insemnam mai nimic". "Cu anumiți oameni, însemnăm ceva" - ce? totul? cât? unde? cum?

Versurile acelea mi se par ok. Nu stiu daca doriti sa interveniti direct pe textul acesta sau sa tineti cont pe viitor, dar una din variante ar putea fi de grupare a ideilor. De exemplu mama a facut ceva si... (idei legate). Daca se doreste alternare sa nu existe atat de multe persoane implicate(aici e discutabil in raport cu intinderea textului) sau alternari mai rare. De exemplu in textul de fata mama apare in trei episoade. Raportat la text si la faptul ca apar si alte personaje cu aceeasi caracteristica e destul de mult. Ramane la decizia autoarei ! Ialin

Caline, eu nu cred ca trebuie sa fim chiar atat de sfielnici sau tehnici sau dogmatici incat de frica sa nu calcam sobrietatea teologica pur si simplu inlaturam subiectul mantuirii din literatura. e cel mai acut subiect, cel mai mare, cel mai important, cel mai necesar, iar noi de frica sa nu deranjam idolul vremii ne spalam pe maini, ne prefacem ca subiectul apartine altor incadrari si mai degraba screiem despre inorogi, prometei, licorni, ochi verzi si alte bazaconii. come on, maestre, hai, ca vremea s-a scurtat, sa ne folosim puterea creatoare si pentru cele foarte importante, pentru cele vesnice, care de fapt ele conteaza in ultima instanta, despre aur, argint si pietre scumpe care nu vor arde la testul suprem. de-astea de pe hermeneia, agonia, versul, luceafarul, poezii ro. de tot felul, e plina lumea si in ultima instanta sunt un balast baalic, o inchinare straina si falsa la acel dumnzeu necunoscut al atenei, daca vrei. fa ce vrei, dar eu voi continua sa scriu despre El, Logosul cel dintai, cel dintotdeauna, si cel de pe urma. mie nu mi-e rusine de Evanghelia lui Cristos. iar acum ma duc sa-ncui usa, c-aud lupii venind.

:)) cica ce-i aici, bar de negri, buna replica, s-ar si potrivi un pic:)).
Nu prea stiu cum mai e in zilele de azi intr-un bar de negri ca n-am mai fost de ceva vreme, insaaa in capul meu cand am scris versul ala era imaginea putin romantata a new orleansului, locul cel mai fain din lume din cauza culturii jazz. (bine pentru mine sunt multe locuri cele mai faine, dar toate is in functie de domeniu). Stii, cu toate astea indiferent de imaginea pe care o avem asupra a ceva, atunci cand citesti un text trebuie sa te desprinzi un pic ca nu mai suntem in perioada simbolista. Deci, o apa plata, va rog!:))

este o inchidere care deschide aici, un orizont si o zbatere oprita, medeea

observ schimbarea de stil în bine, deci încep să te citesc.

acuma tre' să recunosc, Iuri etimologic vine de la Soliman:))
La, Andu! Iar am greșit graiul!:)

primele doua strofe sint chiar foarte bune. au tonus. ultimele doua insa dezamagesc din pacate

Fraudă fraudă, dar să o știm și noi :-) Consecventă principiului meu că un text rar stârnește în doi cititori aceleași imagini, eu spun că mie mi-a plăcut de turistul acela, e autentic :) Azi nu e vineri, încă.

"Numai daca sunt ale aceluiasi, simultane si in locuri diferite " dar tot avem un element diferit: situarea in spatiu! iar "cei trei cai" vor trage in alte directii...nu credeti? doar daca unul din locuri n-ar fi in "supra-sensibil". dar acolo, de ce asteptare? cred ca afirmatia rezista daca il inlocuim pe "acelasi" cu Acela...desi el e dincolo de spatiu. hmm... "se sparie gandul", domnule Gorun.

Aici, expresia pare mai personală. "O pace mai lungă decât moartea" - nice :)