"aproape că te puteai ușor rătăci"- ai putea renunta la usor ar suna mai bine... e prea nu stiu cum... "harta sentimentelor"- arhiuzata, eu una am citit chestia asta de mii si sute de ori, insa ghicesc un oarecare progres, ceea ce imi smulge un zambet. astept, inca astept... eu am rabdare. queen ella.
Djamal, nu numai ca nu citesti si nu comentezi textele nimanui dar incepi sa iti autocomentezi propriul text cu ceva ce nici comentariu nu este. Considera-te avertizat. La urmatoarea abatere se vor lua masuri concrete fata de acest gen de comportament.
Virgil, daca 16 useri ( si nu neaparat 16 novici) posteaza un text in cateva ore, inevitabil, in timp f scurt, fara vina sa, primul user care a postat nu isi va vedea textul in acea lista, textul scapand si eventualilor comentatori. Nu stiu inca daca s-a ajuns la situatia descrisa de mine, eu te rog doar sa o analizezi. Eu cred ca si novicii trebuie incurajati, ca doar pentru asta exista atelierele literare. Sigur, nu agreez atacurile.
Dle Cristea, mă onorează în chip deosebit aprecierea dumneavostră, iar precizările mă ajută în orientare. Intenția a fost de a încadra textul la poezie, dar mi-am zis să nu forțez prea mult limitele "speciilor". Ideea dintru început era să continuu aceste "hieroglifuri" cu alte câteva texte îngemănate, în același ton ambiguu și tot cu ordini răsturnate, sperând să fie cât de cât plăcute la lectură și să nu plictisească. Astfel, intervenția dumneavoastră o simt încurajatoare pentru mine și mă va face să merg mai departe. Aș dori chiar așa să le și numesc, "hieroglifuri" și nu "hieroglife", pentru a sugera acea altă nuanță, dar aceasta doar dacă nu se va reclama o prea mare violentare a limbii. Rămâne să mă decid și să încerc a da formă viitoarelor texte care, dacă vor merita atenția, voi ține seama de părerile cititorilor, oricât de sever critice, pentru a-mi semnala eventualele neajunsuri sau chiar erori de concept. Să văd ce iese.
- prima a fost o scăpare și am remediat-o
- a doua a fost adăugată
- în ce privește a treia mă tem că nu ai citit cu atenție textul meu de mai sus. penițele nu sînt încă funcționale. voi anunța apariția lor la vremea potrivită.
dar cred că textul este bun și merită două penițe, rog deci să nu se șteargă și să se considere că a doua peniță am acordat-o eu
explicațiile le-a dat Gorun și bine a zis
iar părerea mea este că Adriana traversează o perioadă creativă fastă, aștept cu interes alte texte sub semnătura ei
Ioano de Xplikții că altfel io nu pricepeam mare lucru.
Asha da, e klar k lumina zilei, și vorbim de un moment nu doar unic... ci absolut unic!
Si de un poem de umplutură
iata ca ai reusit sa ma amuzi Alina. Dar tare pornita te vad. Pe toti. Sau este vorba despre "culoarea aceea albastră-verzuie/ ca un complex de inferioritate bine mascat" ? just asking mie nu imi place E
Un plan inversat al perspectivelor, o infatisare in gri a starii de Fiinta. Analogia dintre cele doua tablouri (padurea pustiita, alba si umanul care se anuleaza progresiv intr-un sens al pierderii simturilor) creeaza o vizualizare catre realitatea intrinseca, unde moartea si lipsa de un adapost real al gandurilor se pliaza pe gustul sarat al vietii, incat Totul devine un singur lucru. Deosebit.
De acord cu Vladimir, un poem de "atmosfera". Dar "crizele de filozofie"... nu-mi place aceasta asociere, apoi acelasi abuz de inversiuni epitet-substantiv care demult nu mai au nimic poetic, de la limba de lemn incoace adica, "ametitoare inaltimi", "tandra narcoza", "dezacordata teama"... iar finalul imi aminteste sec de un banc care pesemne are mai multa "filozofie" decat intreg acest poem: cica vine unul la psihiatru si spune "dom' doctor, nu stiu ce am, de o vreme incoace sunt confuz... sau poate nu?" Andu
un poem interesant, o lectură incitantă
am citit textul de trei ori și nu doar că nu m-a plictisit, ba dimpotrivă, m-a intrigat tot mai mult
însă nu este un apogeu
îi lipsește subtilitatea pentru că îi lipsește implicarea
rămâne un poem bun, doar că nu unul dintre favoritele mele sub această semnătură
scrierea asta în mod categoric face parte din cele , nu multe, pe care le-aș re-citi cu un fel de tristețe molcomă în sânge ca și cum ceva teribil și totuși blând mi-ar ronțăi stomacul. E extraordinar cum ,uite, cuvinte simple orânduite într-un film personal pe care îl cunoști-îl re-cunoști dau așa o poezie frumoasă, foarte, foarte frumoasă. Am trecut-o la preferințe personale...atât pot face.I-aș da un șir lung de penițe, pentru suplețe și naturalețe...
Adrian, nu m-ai înțeles. Firescul ei de femeie cerebrală, inteligentă și urâtă putea fi redat și altfel, într-un mod care să pară natural (și nu banal, și nu comun). Așa este-ul tău sună fals, când personjul nu vrea să fie fals, ci vrea să fie cât mai natural, pentru a nu ridica îndoieli și deconspira natura lui criminală. Revino pe text peste un an. Vei vedea diferența. Te sfătuiesc cu tot dragul, căci știu că ești un autor, chiar dacă de poezie, valoros. Textul acesta este un exercițiu (o schiță, ar fost foarte fain dacă intrai mai mult în psihologia personajelor) iar prozatoric vorbind, nu e unul prea reușit. Nu-i un dezastru, proza e multă muncă, tehnică și talent. E diferită de poezie. E normal să scârțâie la început.
Uite Francisc asta este tema următoarei polemici „Este limbajul absolut limbajul poetic sau limbajul filozofic?” Pentru că eu nu te cred pe cuvînt. Dar pentru asta să așteptăm apariția polemicii respective.
Iti trebuie totusi ceva tupeu ca sa publici un psalm atat de slab eu l-as sterge degraba pana nu se cutremura internetul... dar cine mai citeste ce se scrie pe Hermeneia? Deci OK, lasa-l Virgile aici pe site-ul tau ca e safe nu citeste mai nimeni mamaliga asta iar daca la sfarsit era un semn de intrebare zic... da... a meritat!!! Sa vada lumea cat e de "pesti goi" si "ascunsa lash" Asta ca sa nu mai mentionez navodul de vene rubinii plus desigur SHabatul. Cretinisme la puterea a paishpea. Aferim
acest text este o parodie. adica acest text este parodia parodiilor. de ce nu este inscris la poezie parodie? am creat acea subsectiune si te rog sa il incadrezi corect
Nu e rău doamnă, când o faci cinstit şi cu bună intenţie.
Exageraţi de multe ori, nu sunteţi un om al şcolii, altfel aţi şti cum se fac compunerile, nu în clasa 3-a ci într-a 12-a. Mulţumesc pentru demontare, e o părere pe care o iau în considerare pentru îndreptare, dar am primit şi altfel de păreri şi asta e chiar bine.
Lucian, nu ai idee câtă bucurie îmi aduce mie să văd că hermeneia e vie și că servește scopului pentru care a fost creată: să ajute membrilor care vor să crească. Ai prins destul de bine ideea criticii mele; mi se pare mai reușită ce-a de-a doua variantă postată (considerând prima cea postată inițial în pagină). Poate că aș mai lucra puțin la "Niște câini în călduri, acum, ca după 2000 de ani, încă Nu recunoșteau că au fugit la cântatul cocoșului.", aș încerca să elimin cuvintele care determină fără să aducă un plus de informație poetică, de ex, dacă îmi permiți, varianta mea ar fi mult mai scurtă, ceva de genul "Câini în călduri nu recunoșteau nici după 2000 de ani lepădarea" ; în același sens, în ultimul vers al poezie aș renunța la "multe", sună bine "ne povestea liniștit ca între prieteni la o cafea". Apropos, intenționat am lăsat fără punctuație. Dacă ai să încerci să mai renunți la cuvintele în plus, la câte unele din cele de legătură, cred că ești pregătit să încerci să renunți și la punctuație. Nu e musai, cred, dar eu am încercat asta cu poezia ta și pare mai puțin încărcată, lasă cititorul să alunece mai mult cu gândul, nu-l constrânge, ci, dimpotrivă, îl pune să gândească. Creierul uman recunoaște, în versul alb, punctuația acolo unde ar trebui să fie. Nu-i nevoie, ca în proză, să accentuezi totul, parcă se cere ceva mai multă libertate. În final, un sfat pe care îl poți urma sau nu: pune celelalte variante dedesubt. Nu arată nehotărâre, ci evoluție și lucru. Așa cum spunea Alma într-un comentariu cu ceva vreme în urmă: parcă prea mulți dintre noi am uitat vremurile în care se lucra la o poezie nopți la rând...
Pentru că merită spus, am ales acest poem, acum când împlinesc în curând 35 de ani, ca să fie mărturisirea mea de credință. Mulțumesc mult, Maria! Poate omul duhovnicesc îl va învinge pe cel firesc...
Ela, eram frântă când am pus forma inițială pe hârtie. Mă bucur pentru interpretare. Imposibilul este pentru mine un posibil încă nevăzut... nu ies din el, ci îi probez aparițiile.
Doamna Bitere, uite am sa fac un experiment. Si poate ca sint rau acum dar marturisesc ca ceea ce ma ispiteste la nebunie este faptul ca v-ati declarat inspector de resurse umane. In general eu nu acord nici un interes profesiunii membrilor Hermeneia. Tocmai pentru ca incerc sa ii privesc pe toti in mod egal. Dar evident ca la cit ma duce pe mine mintea, a fi inspector de resurse umane presupune o anumita conduita morala si un anumit echilibru psihologic. Deci, tinind cont de asta, am sa fac un experiment pe care am sa il numesc „Resursele umane și bunul simț” - poate am să scriu pînă la urmă și o proză despre asta, și nu am să vă închid contul (deși Consiliul Hermeneia mi-a cerut în mod expres să o fac). Dar am să îl mai las o vreme ca să văd pînă unde poate ajunge bunul simț al unui inspector de resurse umane. Am eu curiozitatea asta. Și sper că mi-o veți satisface. De vreme ce nu ați avut curajul să îmi răspundeți sub textul unde v-am comunicat eu decizia ci ați binevoit să îl ștergeți. Chiar nu vă dați oare seama că modul în care procedați trădează, printre altele, inclusiv un anumit gen de lașitate...
am admirat imaginea mai ales ca stiu unde este facuta intotdeauna am considerat cubul acela inutil iata aici foarte inspirat poezia foarte frumoasa doar penultima strofa mi se pare putin ca suna a negatie un spatiu sau un adjectiv substituit de o culoare daca privim artistic o semidreapta poate fi conceputa din culoare dar o culoare nu poate fi conceputa de o semidreapta .. revine functia cand p implica q, fara inversiuni :) de altfel, mi-a redat o stare placuta, de melancolie, si ma duc fuga sa caut si eu 5th avenue :) ionut.
Bobadile, spuneam cindva ca daca am facut un singur om sa rezoneze, sa simta ce simt, atunci inseamna ca am scris un text bun. Pentru ca atit cer eu de la mine. Multam de rezonanta.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
"aproape că te puteai ușor rătăci"- ai putea renunta la usor ar suna mai bine... e prea nu stiu cum... "harta sentimentelor"- arhiuzata, eu una am citit chestia asta de mii si sute de ori, insa ghicesc un oarecare progres, ceea ce imi smulge un zambet. astept, inca astept... eu am rabdare. queen ella.
pentru textul : dincolo deDjamal, nu numai ca nu citesti si nu comentezi textele nimanui dar incepi sa iti autocomentezi propriul text cu ceva ce nici comentariu nu este. Considera-te avertizat. La urmatoarea abatere se vor lua masuri concrete fata de acest gen de comportament.
pentru textul : Ceruri deFara cuvinte. Un text cum rar mai poti citi. Cu adevarat deosebit.
pentru textul : ford transit defoarte fain scris. ideed.
pentru textul : jurnal de front. virtualia deVirgil, daca 16 useri ( si nu neaparat 16 novici) posteaza un text in cateva ore, inevitabil, in timp f scurt, fara vina sa, primul user care a postat nu isi va vedea textul in acea lista, textul scapand si eventualilor comentatori. Nu stiu inca daca s-a ajuns la situatia descrisa de mine, eu te rog doar sa o analizezi. Eu cred ca si novicii trebuie incurajati, ca doar pentru asta exista atelierele literare. Sigur, nu agreez atacurile.
pentru textul : Descoperirea deDle Cristea, mă onorează în chip deosebit aprecierea dumneavostră, iar precizările mă ajută în orientare. Intenția a fost de a încadra textul la poezie, dar mi-am zis să nu forțez prea mult limitele "speciilor". Ideea dintru început era să continuu aceste "hieroglifuri" cu alte câteva texte îngemănate, în același ton ambiguu și tot cu ordini răsturnate, sperând să fie cât de cât plăcute la lectură și să nu plictisească. Astfel, intervenția dumneavoastră o simt încurajatoare pentru mine și mă va face să merg mai departe. Aș dori chiar așa să le și numesc, "hieroglifuri" și nu "hieroglife", pentru a sugera acea altă nuanță, dar aceasta doar dacă nu se va reclama o prea mare violentare a limbii. Rămâne să mă decid și să încerc a da formă viitoarelor texte care, dacă vor merita atenția, voi ține seama de părerile cititorilor, oricât de sever critice, pentru a-mi semnala eventualele neajunsuri sau chiar erori de concept. Să văd ce iese.
pentru textul : Hieroglif de- prima a fost o scăpare și am remediat-o
pentru textul : hermeneia 3.0-b de- a doua a fost adăugată
- în ce privește a treia mă tem că nu ai citit cu atenție textul meu de mai sus. penițele nu sînt încă funcționale. voi anunța apariția lor la vremea potrivită.
dar cred că textul este bun și merită două penițe, rog deci să nu se șteargă și să se considere că a doua peniță am acordat-o eu
pentru textul : de-a-ndăratelea deexplicațiile le-a dat Gorun și bine a zis
iar părerea mea este că Adriana traversează o perioadă creativă fastă, aștept cu interes alte texte sub semnătura ei
Ioano de Xplikții că altfel io nu pricepeam mare lucru.
pentru textul : Manierism cu Scenă de Gen deAsha da, e klar k lumina zilei, și vorbim de un moment nu doar unic... ci absolut unic!
Si de un poem de umplutură
a fost un fel de „blocaj”... am citit textul de câteva ori, da' nimic! și iar mulțam, pentru răbdare!
pentru textul : astăzi nu deerr. CU cel nu CĂ Cel
pentru textul : carmen a murit de crăciun deiata ca ai reusit sa ma amuzi Alina. Dar tare pornita te vad. Pe toti. Sau este vorba despre "culoarea aceea albastră-verzuie/ ca un complex de inferioritate bine mascat" ? just asking mie nu imi place E
pentru textul : îmi este teamă de femeie deNici nu vreau să renunți. Tot ce vreau e să scrii.
pentru textul : Trăiește capra vecinului deUn plan inversat al perspectivelor, o infatisare in gri a starii de Fiinta. Analogia dintre cele doua tablouri (padurea pustiita, alba si umanul care se anuleaza progresiv intr-un sens al pierderii simturilor) creeaza o vizualizare catre realitatea intrinseca, unde moartea si lipsa de un adapost real al gandurilor se pliaza pe gustul sarat al vietii, incat Totul devine un singur lucru. Deosebit.
pentru textul : cîndva lingeam sare deDe acord cu Vladimir, un poem de "atmosfera". Dar "crizele de filozofie"... nu-mi place aceasta asociere, apoi acelasi abuz de inversiuni epitet-substantiv care demult nu mai au nimic poetic, de la limba de lemn incoace adica, "ametitoare inaltimi", "tandra narcoza", "dezacordata teama"... iar finalul imi aminteste sec de un banc care pesemne are mai multa "filozofie" decat intreg acest poem: cica vine unul la psihiatru si spune "dom' doctor, nu stiu ce am, de o vreme incoace sunt confuz... sau poate nu?" Andu
pentru textul : obsesia definițiilor II deun poem interesant, o lectură incitantă
pentru textul : pe aici nu se întâmplă nimic deam citit textul de trei ori și nu doar că nu m-a plictisit, ba dimpotrivă, m-a intrigat tot mai mult
însă nu este un apogeu
îi lipsește subtilitatea pentru că îi lipsește implicarea
rămâne un poem bun, doar că nu unul dintre favoritele mele sub această semnătură
scrierea asta în mod categoric face parte din cele , nu multe, pe care le-aș re-citi cu un fel de tristețe molcomă în sânge ca și cum ceva teribil și totuși blând mi-ar ronțăi stomacul. E extraordinar cum ,uite, cuvinte simple orânduite într-un film personal pe care îl cunoști-îl re-cunoști dau așa o poezie frumoasă, foarte, foarte frumoasă. Am trecut-o la preferințe personale...atât pot face.I-aș da un șir lung de penițe, pentru suplețe și naturalețe...
pentru textul : Geruită, de-altădată deFelicitări câştigătorilor! Cu întârziere aflu despre ele. Felicitări, Nuţa, nu te-am mai citit de multă vreme!
PS. Călin, de ce nu mai scrii?
pentru textul : Premiile "RefleXos" dehai, mai departe, sa vedem unde ajungi...
pentru textul : Spoiler 2 deAdrian, nu m-ai înțeles. Firescul ei de femeie cerebrală, inteligentă și urâtă putea fi redat și altfel, într-un mod care să pară natural (și nu banal, și nu comun). Așa este-ul tău sună fals, când personjul nu vrea să fie fals, ci vrea să fie cât mai natural, pentru a nu ridica îndoieli și deconspira natura lui criminală. Revino pe text peste un an. Vei vedea diferența. Te sfătuiesc cu tot dragul, căci știu că ești un autor, chiar dacă de poezie, valoros. Textul acesta este un exercițiu (o schiță, ar fost foarte fain dacă intrai mai mult în psihologia personajelor) iar prozatoric vorbind, nu e unul prea reușit. Nu-i un dezastru, proza e multă muncă, tehnică și talent. E diferită de poezie. E normal să scârțâie la început.
pentru textul : Cartea cu imagini deUite Francisc asta este tema următoarei polemici „Este limbajul absolut limbajul poetic sau limbajul filozofic?” Pentru că eu nu te cred pe cuvînt. Dar pentru asta să așteptăm apariția polemicii respective.
pentru textul : Ce rost are poezia? deIti trebuie totusi ceva tupeu ca sa publici un psalm atat de slab eu l-as sterge degraba pana nu se cutremura internetul... dar cine mai citeste ce se scrie pe Hermeneia? Deci OK, lasa-l Virgile aici pe site-ul tau ca e safe nu citeste mai nimeni mamaliga asta iar daca la sfarsit era un semn de intrebare zic... da... a meritat!!! Sa vada lumea cat e de "pesti goi" si "ascunsa lash" Asta ca sa nu mai mentionez navodul de vene rubinii plus desigur SHabatul. Cretinisme la puterea a paishpea. Aferim
pentru textul : psalm deacest text este o parodie. adica acest text este parodia parodiilor. de ce nu este inscris la poezie parodie? am creat acea subsectiune si te rog sa il incadrezi corect
pentru textul : Aș vrea frumoasă zână deNu e rău doamnă, când o faci cinstit şi cu bună intenţie.
pentru textul : Înfloresc iernile deExageraţi de multe ori, nu sunteţi un om al şcolii, altfel aţi şti cum se fac compunerile, nu în clasa 3-a ci într-a 12-a. Mulţumesc pentru demontare, e o părere pe care o iau în considerare pentru îndreptare, dar am primit şi altfel de păreri şi asta e chiar bine.
Lucian, nu ai idee câtă bucurie îmi aduce mie să văd că hermeneia e vie și că servește scopului pentru care a fost creată: să ajute membrilor care vor să crească. Ai prins destul de bine ideea criticii mele; mi se pare mai reușită ce-a de-a doua variantă postată (considerând prima cea postată inițial în pagină). Poate că aș mai lucra puțin la "Niște câini în călduri, acum, ca după 2000 de ani, încă Nu recunoșteau că au fugit la cântatul cocoșului.", aș încerca să elimin cuvintele care determină fără să aducă un plus de informație poetică, de ex, dacă îmi permiți, varianta mea ar fi mult mai scurtă, ceva de genul "Câini în călduri nu recunoșteau nici după 2000 de ani lepădarea" ; în același sens, în ultimul vers al poezie aș renunța la "multe", sună bine "ne povestea liniștit ca între prieteni la o cafea". Apropos, intenționat am lăsat fără punctuație. Dacă ai să încerci să mai renunți la cuvintele în plus, la câte unele din cele de legătură, cred că ești pregătit să încerci să renunți și la punctuație. Nu e musai, cred, dar eu am încercat asta cu poezia ta și pare mai puțin încărcată, lasă cititorul să alunece mai mult cu gândul, nu-l constrânge, ci, dimpotrivă, îl pune să gândească. Creierul uman recunoaște, în versul alb, punctuația acolo unde ar trebui să fie. Nu-i nevoie, ca în proză, să accentuezi totul, parcă se cere ceva mai multă libertate. În final, un sfat pe care îl poți urma sau nu: pune celelalte variante dedesubt. Nu arată nehotărâre, ci evoluție și lucru. Așa cum spunea Alma într-un comentariu cu ceva vreme în urmă: parcă prea mulți dintre noi am uitat vremurile în care se lucra la o poezie nopți la rând...
pentru textul : Cafea divină dePentru că merită spus, am ales acest poem, acum când împlinesc în curând 35 de ani, ca să fie mărturisirea mea de credință. Mulțumesc mult, Maria! Poate omul duhovnicesc îl va învinge pe cel firesc...
pentru textul : Caut un loc... deEla, eram frântă când am pus forma inițială pe hârtie. Mă bucur pentru interpretare. Imposibilul este pentru mine un posibil încă nevăzut... nu ies din el, ci îi probez aparițiile.
pentru textul : automata hari deDoamna Bitere, uite am sa fac un experiment. Si poate ca sint rau acum dar marturisesc ca ceea ce ma ispiteste la nebunie este faptul ca v-ati declarat inspector de resurse umane. In general eu nu acord nici un interes profesiunii membrilor Hermeneia. Tocmai pentru ca incerc sa ii privesc pe toti in mod egal. Dar evident ca la cit ma duce pe mine mintea, a fi inspector de resurse umane presupune o anumita conduita morala si un anumit echilibru psihologic. Deci, tinind cont de asta, am sa fac un experiment pe care am sa il numesc „Resursele umane și bunul simț” - poate am să scriu pînă la urmă și o proză despre asta, și nu am să vă închid contul (deși Consiliul Hermeneia mi-a cerut în mod expres să o fac). Dar am să îl mai las o vreme ca să văd pînă unde poate ajunge bunul simț al unui inspector de resurse umane. Am eu curiozitatea asta. Și sper că mi-o veți satisface. De vreme ce nu ați avut curajul să îmi răspundeți sub textul unde v-am comunicat eu decizia ci ați binevoit să îl ștergeți. Chiar nu vă dați oare seama că modul în care procedați trădează, printre altele, inclusiv un anumit gen de lașitate...
pentru textul : poate deam admirat imaginea mai ales ca stiu unde este facuta intotdeauna am considerat cubul acela inutil iata aici foarte inspirat poezia foarte frumoasa doar penultima strofa mi se pare putin ca suna a negatie un spatiu sau un adjectiv substituit de o culoare daca privim artistic o semidreapta poate fi conceputa din culoare dar o culoare nu poate fi conceputa de o semidreapta .. revine functia cand p implica q, fara inversiuni :) de altfel, mi-a redat o stare placuta, de melancolie, si ma duc fuga sa caut si eu 5th avenue :) ionut.
pentru textul : kansas in june deBobadile, spuneam cindva ca daca am facut un singur om sa rezoneze, sa simta ce simt, atunci inseamna ca am scris un text bun. Pentru ca atit cer eu de la mine. Multam de rezonanta.
pentru textul : story of a city dePagini