Un univers feminin in care formele nu tind spre cosmos si nu se lasa aranjate... mai mult asteptare decat cautare, multe cuvinte rostite cu durere laolalta cu constiinta care intuieste neputinta de a rosti adevarul separat de afect. Probabil mai degraba un film decat o poezie insa o lectura placuta.
să revezi te rog poemele din seria yerba mate ale lui virgil titarenco
apoi să tragi ce conculzie vrei tu dar recomandarea mea e să scrii cum scriai tu înainte că poemele astea de stare apatică nu-ți ies și știi de ce? pentru că tu ești un poet mai degrabă grobian.
desigur omul cât trăiește încearcă
Fragmentare cumva atunci când îl citești, treci sacadat de la un vers la altul; negațiile domină și cred că sunt ușor forțate, ca și inversările. acest grupal de versuri, cuprins între cel cu cireșul înflorit în palme și cel "ochii mi-acopăr..."", respectiv: "de vânt cuvinte răscolesc amintiri nenăscute granițe își desenează" are cumva o fisură în construcție. fiindcă nu completează tabloul. și "de vânt cuvinte răscolesc..." e greoi. versurile: "să mai ascult nu vreau tu îmi alegi un nume eu să-l învăț nu știu" sunt deja parcă decupate din poezii din clasici, e drept că se simte asta în toată linia ta lirică, un fel de alt timp, acum câteva zeci de ani. Apoi, mă gândesc la titlu, eu care am acest mit aproape în sânge, este greu de spus că aici vorbești despre danaide. Și într-o zi când ultima danaidă va încălca și porunca, își va fi ispășit și pedeapsa, ea va rămâne îndrăgostită. Să vezi piesa "Danaidele", e superbă. Ela
Univers obscur, deslusit relativ greu. Sintagme gen "predictibilitatea incomprehensibilității" au mai degraba intentia de a epata. Titlul este ilar...nu vad legatura cu textul. Unele comparatii sunt destul de slabe prin faptul ca nu ofera o evolutie aparte ci una banala, usor "deductibila", evidenta. De exemplu "plutesc ca fluturii in aer"(pai am vazut asta, nu surprinde cu nimic) sau "se evapora ca baltile verii"...cam asta fac baltile vara...se evapora. Nici un element deosebit. Din fericire termenul comparat salveaza din constructie in ambele cazuri. Ialin
oi fi eu român care trăiesc "în afară" dar parcă ultima dată cînd am citit nu exista locuțiunea "înafară", sau asta s-o fi folosind acum numai cînd e vorba de ”sîn” și nu știu eu
Pal Emilian (emiemi) ti-am spus vreodata ca esti foarte talentat? cauta o deschidere, un spatiu in care sa devii universal. esti inteligent. esti talentat. superb: "mi-ai spus că un om ca mine nu există. n-ar trebui să existe." imi voi permite sa iti transmit ceva personal. curind.
asa se intimpla intotdeauna "toate lucrurile de care ne temeam fuseseră spuse". timpurile isi plimba "inculpatii zilei" in lumina reflectoarelor constiintei. "ne făceam că mai au importanță pentru noi le amăgeam arătîndu-le fotografii vechi locuri comune le spuneam că va fi din nou ca altă dată" nimic nu se va mai intoarce, doar nostalgia noastra veche, de buzunar va mai ilumina din cind in cind aceasta incapere insalubra a trecutului, ca o pivnita cu lucruri inutile desperecheate de care nu mai are nevoie nimeni.
în schimb, eu te cunosc
eu știu cum funcționezi Virgil
în cazul acesta funcționezi în versiunea cu orgoliul dat la maxim
iar rezultatele nu întârzie să se arate tot așa, la maxim
iar ce îți spun aici nu e nici dintr-o beletristică și nici din vreo hermeneutică e din life experience
dacă vrei să faci ceva, atunci trebuie să faci project management
și pentru asta trebuie să fii un project manager sau să ai unul pe lângă tine
as simple as that
Pardon! Parerea mea este ca deocamdata exprimarea e libera pe Hermeneia. In plus mi se pare atit ipocrit cit si discriminatoriu sa spui "Vlad e ok, arta lui e de admirat, nu m-am suparat pe el." iar pe de alta parte "Alma nu trebuia sa isi bage coada." Cum adica sa nu isi bage coada? Ca eu (poate oi fi eu mai prost asa cum cu osirdie se straduieste sa demonstreze Bobadilu), dar eu nu pricep cum vine asta. Adica, cum poate fi o imagine "ok" si "admirabila" undeva iar daca cineva o propune pentru prima pagina e "bagare de coada". Draga Bobadile, cred ca ai incurcat siteurile. Aici NU ESTE AGONISTAN. Nu este spatiul tau preferat de pe poezie.ro care misuna de cozi si alte sopirle. Aici oricine, dar absolut oricine are acelasi drept pe care il ai si tu si Vlad si cine mai vrei tu. Cel putin atita timp cit eu sint seful, sau tiranul, sau dictatorul, sau cum vrei sa ma numesti. Uite asa vrea muschii mei, sa consider ca toti au drepturi egale. Adica si barbatul si femeia, si ala cu scoala si diplome dar si boemul. Asa ca te rog sa ne mai scutesti cu punctele tale de judecata bobadilica de trei lei vechi pe care nu da nimeni ... but, whatever. Cred ca ai prins ideea. Alina nu a facut absolut nici o greseala si sa mai terminam cu obiceiul asta de a baga pumnul in gura altuia cind nu ne convine ceea ce spune. Contrazice-l cu argumente inteligente, razbuna-te inteligent, creeaza, dar inceteaza sa te mai legi de faptul ca e femeie si "isi baga coada" sau ca e adolescent sau intelectual, sau mai stiu eu ce. Am observat la tine obiceiul asta prost de a discrimina, de a "profile", cum spun americanii. Te rog sa o iei mai moale pe aici pe Hermeneia. Nu este treaba ta si nici a nimanui daca cineva e barbat sau femeie, tinar sau batrin, intelectual sau taran, ortodox sau crestin neortodox, roman din Romania sau din diaspora, etc, etc, etc. Daca ne batem sa ne batem in idei nu in etichete si prejudecati stupide.
m am simtit ca pestele in voloc. intai am crezut ca e un text adolescentin, apoi mi s a parut o parodie cu unele tușe si comparatii bune, apoi iar mi s a parut ca ma insel... la final, nu am gasit limanul. cred ca ar tb adaugat ceva. apoi sunt cateva greseli de tastare. cred ca as insista mai mult pe latura comica a textului si as renunta la unele exprimari "tineresti", chiar pasaje. chiar ma intrebam ieri ce varsta ai, de parca asta ar conta pt niste genii in iarba...
rezon că nu mă aşteptam mersi fain pentru semnul apreciativ de lectură şi îţi urez doar 10 pe linie pe 2010...să fi iubită Roxana de să nu te vezi!
george cel asztalos
da, Rafael, tocmai aceste abuzuri despre care faci referire mă deranjează în poem. am să încerc o altă variantă a poemului, ținând cont de părerea ta, care mă ajută nespus de mult. mulțumesc, Madim
Bună Andu, Am plătit factura și m-am condensat Luna își revarsă, spaima peste sat. A Second version Viața curge între maluri Turma-i mai mereu sedusă Căutați suntem de soartă Vise sparte printre valuri Ca legumele din piață Schimbăm coșul pe-astă viață Amnezia ne îngână Vise avem la îndemână. Puhoiul și turma sunt una Mă caut, nu ma regăsesc Supus îmi plătesc factura Curentul se taie. Trăiesc. Încerc ieșirea din valuri Speranța mă trage pe mal Sunt liber, fără de hamuri Și n-am ochelarii de cal.
Am urmărit puțin din Erovision alături de o adolescentă din Olanda. Nu era ea prea încîntată de spectacol, o enerva și faptul că Olanda nu avea reprezentant și în general, piesele de anul acesta nu au fost așa bune. Ce pot spune însă este că ei nu i-a displăcut atît de mult piesa celor de la Totomondo, a fost chiar entuziasmată după ce i-am explicat ce vor ei să spună. Nu zic, nu este exclus ca piesa lui Marius Moga să-i fi plăcut mai mult. Cred că problema noastră de data aceasta a fost mai mult de imagine și despre felul în care știm să ne vindem marfa. Îți mulțumesc Bogdan și pentru traducerea cîntecului Ghiță. Fata aceasta de exemplu o adoră pe micuța stea și a fost superîncîntată de traducere. Acesta nu este propriu zis un comentariu literar, este mai mult un semn de apreciere; te citesc și îmi place foarte mult cum și ce scrii.
Pe alocuri, în ciuda scurtimii propoziţiilor, se vede mâna poetului. Frumoasă întoarcerea la punctul de plecare, chiar dacă povestea continuă sau se repetă după terminarea textului.
Daca ar fi Cristi sa comentam acest poem ar trebui sa pornim de la memorabilul vers "aceleasi voci ling uitarea" (eventual putem sa ne referim si la versul previzibil in context "ca pe un bulgar de sare" care are menirea de a nu ne lasa noua, cititorilor, imaginatia sa zburde liber in jurul verbului "a linge" pentru ca nu-i asa, autorul este o fata mare a poeziei moderne). In rest, un poem previzibil care intra in categoria abuzului de senzorial: rece (cald), surdina, ling, miroase, strivind...si cam atat. Fortezi mijloacele de dragul artei, chestia asta e veche de cand lumea. Andu
Ok, am să încerc să fiu cât mai scurt şi, sper, nu în zadar:
- eu cred că Alexandra este un autor talentat, care scrie cu pasiunea şi energia celor care trăiesc intens şi... grăbit. Are forţa de-a fiinţa metafora (de multe ori, originală şi mulată pe ultimul sens), reuşeşte să transmită, chiar dacă fragmentat, slalomează echilibrat printre emoţiile autentice şi cele contextuale şi calibrează bine tensiunea dintre "ce spui" şi "cum spui". Îi lipsesc (încă) forţa conservării efortului, autocenzura, menţinerea discursului, capacitatea de a îmbina "revelatul" cu travaliul tehnic şi (poate) altruismul lirismului obiectiv (trecerea de la eul subiect la cel obiectiv este aproximativ inexistentă). Şi, ca o întoarcere la lucrurile primare (unii ar spune "rudimentare"), comite destul de des greşeli gramaticale (fapt care, cred, e cauzat de elan/ grabă/ inerţie). Asta în foarte mare sau pe repede-nainte despre plusuri şi minusuri imanente poeziei.
Despre ce/ cine/ cum/ când/ cât comentează şi despre "critica" de pe Hermeneia:
- cum spunea Virgil, conducerea Hermeneia nu face nimănui educaţie. Atâta timp cât se respectă regulamentul, nu există conflict administrativ. Iar atacul dur al textului, ironia/ sarcasmul (chiar şi zeflemeaua) + alte "n" noţiuni vecine, nu sunt interzise tocmai pentru ca site-ul să nu devină un loc/ o comunitate amorfă - o cortină de fier ori un schit de maici. Depinde de noi cum răspundem acestor... să le spunem incipituri polemice. Putem sau nu învăţă din ele. Din experienţa mea, pot spune că ele, după ce frustrarea va fi trecut, pot fi excelente repere de evaluare obiectivă a eventualului progres. Şi să nu uităm că, în fond, unii pot avea mai multe argumente, alţii, mai bune, dar nimeni n-o să aibă niciodată dreptate absolută.
În încheiere:
- literatura virtuală nu înseamnă simbioză, dar înseamnă (şi) interacţiune. Nu ne putem plânge că nu suntem comentaţi ori că există puţini comentatori, dacă nu facem nimic prin care să schimbăm acest lucru. În altă ordine de idei, cred că generalizările de genul "am văzut eu cum se comentează pe aici/ legea junglei/ doar 2,3 comentatori" nu fac bine nimănui. În primul rând, pentru că generalizarea în sine e o eroare cumplită. Apoi, pentru că faci afirmaţiile respective în necunoşţinţă de cauză (având de puţină vreme activitate) . Şi, în final, pentru că nu poţi pomeni de "legea junglei", pentru ca mai apoi să ştergi un text sub care un user şi-a exprimat regulamentar o opinie, chiar dacă respectivul text îti aparţine. Aceasta e o formă de cenzură. Ce s-ar întâmpla dacă am face toţi la fel? Poţi să refuzi să te implici într-un conflict şi fără să apelezi la soluţii extreme. De altfel, pentru motivele de mai sus, ştergerea repetată şi nejustificată a textelor de pe Hermeneia este pedepsibilă.
În rest, să respirăm, să citim, să scriem, să fim sănătoşi!
Mulţumesc pentru precizările făcute (cuvinte pe care le-am înrămat), şi, mai ales, pentru modul cum ai valorizat acest poem-rugă. E foarte interesant, şi e un feedback excelent să văd cum ai înţeles poemul, cum ţi l-ai împropriat, cum ai sinţit că a fost scris în genunchi, cum a devenit propria ta rugă şi mărturisire, cum ai rostit fiecare cuvânt...Tind să cred tot mai mult că un poem aparţine în egală măsură şi celui care îl scrie, dar şi celui care îl interpretează.
În ultimul timp mă gândesc tot mai mult dacă tot ce fac, tot ce scriu, tot ce rostesc, îl hrăneşte pe aproapele meu, dacă îl odihneşte, dacă îl poate face să aibă o tresărire de prea frumos sau o cercetare interioară...precum comentul tău. Mulţumiri!
...Sunt fireşti stângăciile, le recunosc şi mi le asum. O spun şi pentru că este primul text "alb" postat, şi al 5-lea scris (cred), după vreo 6-7 ani de "poezie" de orientare clasică (ani care se adaugă altor câţiva de maculatură).
...Deocamdată mă rezum la căutarea unor instrumente noi, care să se plieze glasului meu. Şi e mai greu decât credeam. Probabil că voi rata încă mult, dar sper că nu atât până într-acolo unde să mă las.
...Mulţumesc de timpul tău, de încurajare şi, de ce nu, de încredere!
Dorin, mă bucur mult că ți-a plăcut prima strofă.Poezia a suferit mai multe transformări până la această formă.Pentru mine debutul pe Hermeneia constituie un prim pas cu dreptul, datorită semnului de apreciere lăsat de tine. Aștept și amendamentele. Cu stimă, Laurențiu
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
frumos poem ! si totusi ingerul acela a fost intr-adevar "alb"?? :)
pentru textul : Viraj mult prea strâns de... dacă privesc mai bine, îți dau dreptate... diurnul își are influențele lui. mulțam de sfat, Marina.
pentru textul : Tot Ce Am Adus deE simpatioc, dar "amuşină" e pur şi simplu pretenţie.
pentru textul : vânătoare deUn univers feminin in care formele nu tind spre cosmos si nu se lasa aranjate... mai mult asteptare decat cautare, multe cuvinte rostite cu durere laolalta cu constiinta care intuieste neputinta de a rosti adevarul separat de afect. Probabil mai degraba un film decat o poezie insa o lectura placuta.
pentru textul : the last song of Shéhérazade deOana, te rog să te consideri averitzată.
pentru textul : mama, guarda le farfale! deun poem concentrat cu mesaj direct si cu intelesuri variate, insa cu un titlu care poate fi si mai sugestiv. cu stima.
pentru textul : Frenezie desă revezi te rog poemele din seria yerba mate ale lui virgil titarenco
pentru textul : văd cireși de smoală deapoi să tragi ce conculzie vrei tu dar recomandarea mea e să scrii cum scriai tu înainte că poemele astea de stare apatică nu-ți ies și știi de ce? pentru că tu ești un poet mai degrabă grobian.
desigur omul cât trăiește încearcă
Fragmentare cumva atunci când îl citești, treci sacadat de la un vers la altul; negațiile domină și cred că sunt ușor forțate, ca și inversările. acest grupal de versuri, cuprins între cel cu cireșul înflorit în palme și cel "ochii mi-acopăr..."", respectiv: "de vânt cuvinte răscolesc amintiri nenăscute granițe își desenează" are cumva o fisură în construcție. fiindcă nu completează tabloul. și "de vânt cuvinte răscolesc..." e greoi. versurile: "să mai ascult nu vreau tu îmi alegi un nume eu să-l învăț nu știu" sunt deja parcă decupate din poezii din clasici, e drept că se simte asta în toată linia ta lirică, un fel de alt timp, acum câteva zeci de ani. Apoi, mă gândesc la titlu, eu care am acest mit aproape în sânge, este greu de spus că aici vorbești despre danaide. Și într-o zi când ultima danaidă va încălca și porunca, își va fi ispășit și pedeapsa, ea va rămâne îndrăgostită. Să vezi piesa "Danaidele", e superbă. Ela
pentru textul : Pedeapsa danaidelor deUnivers obscur, deslusit relativ greu. Sintagme gen "predictibilitatea incomprehensibilității" au mai degraba intentia de a epata. Titlul este ilar...nu vad legatura cu textul. Unele comparatii sunt destul de slabe prin faptul ca nu ofera o evolutie aparte ci una banala, usor "deductibila", evidenta. De exemplu "plutesc ca fluturii in aer"(pai am vazut asta, nu surprinde cu nimic) sau "se evapora ca baltile verii"...cam asta fac baltile vara...se evapora. Nici un element deosebit. Din fericire termenul comparat salveaza din constructie in ambele cazuri. Ialin
pentru textul : Pui cu patru picioare deAndu, îmi dezamăgești așteptările. Mai încearcă...
pentru textul : dimineață de florii ▒ deoi fi eu român care trăiesc "în afară" dar parcă ultima dată cînd am citit nu exista locuțiunea "înafară", sau asta s-o fi folosind acum numai cînd e vorba de ”sîn” și nu știu eu
pentru textul : Când scriu poezie îmi scot un sân înafară dePal Emilian (emiemi) ti-am spus vreodata ca esti foarte talentat? cauta o deschidere, un spatiu in care sa devii universal. esti inteligent. esti talentat. superb: "mi-ai spus că un om ca mine nu există. n-ar trebui să existe." imi voi permite sa iti transmit ceva personal. curind.
pentru textul : scrisoare deasa se intimpla intotdeauna "toate lucrurile de care ne temeam fuseseră spuse". timpurile isi plimba "inculpatii zilei" in lumina reflectoarelor constiintei. "ne făceam că mai au importanță pentru noi le amăgeam arătîndu-le fotografii vechi locuri comune le spuneam că va fi din nou ca altă dată" nimic nu se va mai intoarce, doar nostalgia noastra veche, de buzunar va mai ilumina din cind in cind aceasta incapere insalubra a trecutului, ca o pivnita cu lucruri inutile desperecheate de care nu mai are nevoie nimeni.
pentru textul : Paseo de los Tristes deîn schimb, eu te cunosc
pentru textul : despre Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” deeu știu cum funcționezi Virgil
în cazul acesta funcționezi în versiunea cu orgoliul dat la maxim
iar rezultatele nu întârzie să se arate tot așa, la maxim
iar ce îți spun aici nu e nici dintr-o beletristică și nici din vreo hermeneutică e din life experience
dacă vrei să faci ceva, atunci trebuie să faci project management
și pentru asta trebuie să fii un project manager sau să ai unul pe lângă tine
as simple as that
Pardon! Parerea mea este ca deocamdata exprimarea e libera pe Hermeneia. In plus mi se pare atit ipocrit cit si discriminatoriu sa spui "Vlad e ok, arta lui e de admirat, nu m-am suparat pe el." iar pe de alta parte "Alma nu trebuia sa isi bage coada." Cum adica sa nu isi bage coada? Ca eu (poate oi fi eu mai prost asa cum cu osirdie se straduieste sa demonstreze Bobadilu), dar eu nu pricep cum vine asta. Adica, cum poate fi o imagine "ok" si "admirabila" undeva iar daca cineva o propune pentru prima pagina e "bagare de coada". Draga Bobadile, cred ca ai incurcat siteurile. Aici NU ESTE AGONISTAN. Nu este spatiul tau preferat de pe poezie.ro care misuna de cozi si alte sopirle. Aici oricine, dar absolut oricine are acelasi drept pe care il ai si tu si Vlad si cine mai vrei tu. Cel putin atita timp cit eu sint seful, sau tiranul, sau dictatorul, sau cum vrei sa ma numesti. Uite asa vrea muschii mei, sa consider ca toti au drepturi egale. Adica si barbatul si femeia, si ala cu scoala si diplome dar si boemul. Asa ca te rog sa ne mai scutesti cu punctele tale de judecata bobadilica de trei lei vechi pe care nu da nimeni ... but, whatever. Cred ca ai prins ideea. Alina nu a facut absolut nici o greseala si sa mai terminam cu obiceiul asta de a baga pumnul in gura altuia cind nu ne convine ceea ce spune. Contrazice-l cu argumente inteligente, razbuna-te inteligent, creeaza, dar inceteaza sa te mai legi de faptul ca e femeie si "isi baga coada" sau ca e adolescent sau intelectual, sau mai stiu eu ce. Am observat la tine obiceiul asta prost de a discrimina, de a "profile", cum spun americanii. Te rog sa o iei mai moale pe aici pe Hermeneia. Nu este treaba ta si nici a nimanui daca cineva e barbat sau femeie, tinar sau batrin, intelectual sau taran, ortodox sau crestin neortodox, roman din Romania sau din diaspora, etc, etc, etc. Daca ne batem sa ne batem in idei nu in etichete si prejudecati stupide.
pentru textul : login deadrian, trecerea ta pe aici e o surpriza placuta
pentru textul : Oarecum definitiv dene-ai dăruit o perla poetică. mulțumim.
pentru textul : Vocea ne devansează ,הקול הולך לפנינו dem am simtit ca pestele in voloc. intai am crezut ca e un text adolescentin, apoi mi s a parut o parodie cu unele tușe si comparatii bune, apoi iar mi s a parut ca ma insel... la final, nu am gasit limanul. cred ca ar tb adaugat ceva. apoi sunt cateva greseli de tastare. cred ca as insista mai mult pe latura comica a textului si as renunta la unele exprimari "tineresti", chiar pasaje. chiar ma intrebam ieri ce varsta ai, de parca asta ar conta pt niste genii in iarba...
pentru textul : Trecute vieți derezon că nu mă aşteptam mersi fain pentru semnul apreciativ de lectură şi îţi urez doar 10 pe linie pe 2010...să fi iubită Roxana de să nu te vezi!
pentru textul : Happy-endul meu pe douămii-vouă degeorge cel asztalos
da, mi-a placut si mie. ideea, sentimentul transmis, legarea cuvintelor perfect justificata, nici mai mult nici mai putin decat trebuie. felicitari!
pentru textul : cuvintelepecarevreausățilespun deda, Rafael, tocmai aceste abuzuri despre care faci referire mă deranjează în poem. am să încerc o altă variantă a poemului, ținând cont de părerea ta, care mă ajută nespus de mult. mulțumesc, Madim
pentru textul : Punctul sălbatic deAm explicat mai sus ce eroare da la Editeaza. Acum am incercat de la alt computer si aceeasi eroare: Error: SQL Failed. [email protected]
pentru textul : femeia domnului Pa deBună Andu, Am plătit factura și m-am condensat Luna își revarsă, spaima peste sat. A Second version Viața curge între maluri Turma-i mai mereu sedusă Căutați suntem de soartă Vise sparte printre valuri Ca legumele din piață Schimbăm coșul pe-astă viață Amnezia ne îngână Vise avem la îndemână. Puhoiul și turma sunt una Mă caut, nu ma regăsesc Supus îmi plătesc factura Curentul se taie. Trăiesc. Încerc ieșirea din valuri Speranța mă trage pe mal Sunt liber, fără de hamuri Și n-am ochelarii de cal.
pentru textul : A second life deAm urmărit puțin din Erovision alături de o adolescentă din Olanda. Nu era ea prea încîntată de spectacol, o enerva și faptul că Olanda nu avea reprezentant și în general, piesele de anul acesta nu au fost așa bune. Ce pot spune însă este că ei nu i-a displăcut atît de mult piesa celor de la Totomondo, a fost chiar entuziasmată după ce i-am explicat ce vor ei să spună. Nu zic, nu este exclus ca piesa lui Marius Moga să-i fi plăcut mai mult. Cred că problema noastră de data aceasta a fost mai mult de imagine și despre felul în care știm să ne vindem marfa. Îți mulțumesc Bogdan și pentru traducerea cîntecului Ghiță. Fata aceasta de exemplu o adoră pe micuța stea și a fost superîncîntată de traducere. Acesta nu este propriu zis un comentariu literar, este mai mult un semn de apreciere; te citesc și îmi place foarte mult cum și ce scrii.
pentru textul : România la Eurovision 2008, între boys band și “boys bann” dePe alocuri, în ciuda scurtimii propoziţiilor, se vede mâna poetului. Frumoasă întoarcerea la punctul de plecare, chiar dacă povestea continuă sau se repetă după terminarea textului.
pentru textul : Cucuveaua albă deDaca ar fi Cristi sa comentam acest poem ar trebui sa pornim de la memorabilul vers "aceleasi voci ling uitarea" (eventual putem sa ne referim si la versul previzibil in context "ca pe un bulgar de sare" care are menirea de a nu ne lasa noua, cititorilor, imaginatia sa zburde liber in jurul verbului "a linge" pentru ca nu-i asa, autorul este o fata mare a poeziei moderne). In rest, un poem previzibil care intra in categoria abuzului de senzorial: rece (cald), surdina, ling, miroase, strivind...si cam atat. Fortezi mijloacele de dragul artei, chestia asta e veche de cand lumea. Andu
pentru textul : interior de ceață 2 deOk, am să încerc să fiu cât mai scurt şi, sper, nu în zadar:
- eu cred că Alexandra este un autor talentat, care scrie cu pasiunea şi energia celor care trăiesc intens şi... grăbit. Are forţa de-a fiinţa metafora (de multe ori, originală şi mulată pe ultimul sens), reuşeşte să transmită, chiar dacă fragmentat, slalomează echilibrat printre emoţiile autentice şi cele contextuale şi calibrează bine tensiunea dintre "ce spui" şi "cum spui". Îi lipsesc (încă) forţa conservării efortului, autocenzura, menţinerea discursului, capacitatea de a îmbina "revelatul" cu travaliul tehnic şi (poate) altruismul lirismului obiectiv (trecerea de la eul subiect la cel obiectiv este aproximativ inexistentă). Şi, ca o întoarcere la lucrurile primare (unii ar spune "rudimentare"), comite destul de des greşeli gramaticale (fapt care, cred, e cauzat de elan/ grabă/ inerţie). Asta în foarte mare sau pe repede-nainte despre plusuri şi minusuri imanente poeziei.
Despre ce/ cine/ cum/ când/ cât comentează şi despre "critica" de pe Hermeneia:
- cum spunea Virgil, conducerea Hermeneia nu face nimănui educaţie. Atâta timp cât se respectă regulamentul, nu există conflict administrativ. Iar atacul dur al textului, ironia/ sarcasmul (chiar şi zeflemeaua) + alte "n" noţiuni vecine, nu sunt interzise tocmai pentru ca site-ul să nu devină un loc/ o comunitate amorfă - o cortină de fier ori un schit de maici. Depinde de noi cum răspundem acestor... să le spunem incipituri polemice. Putem sau nu învăţă din ele. Din experienţa mea, pot spune că ele, după ce frustrarea va fi trecut, pot fi excelente repere de evaluare obiectivă a eventualului progres. Şi să nu uităm că, în fond, unii pot avea mai multe argumente, alţii, mai bune, dar nimeni n-o să aibă niciodată dreptate absolută.
În încheiere:
- literatura virtuală nu înseamnă simbioză, dar înseamnă (şi) interacţiune. Nu ne putem plânge că nu suntem comentaţi ori că există puţini comentatori, dacă nu facem nimic prin care să schimbăm acest lucru. În altă ordine de idei, cred că generalizările de genul "am văzut eu cum se comentează pe aici/ legea junglei/ doar 2,3 comentatori" nu fac bine nimănui. În primul rând, pentru că generalizarea în sine e o eroare cumplită. Apoi, pentru că faci afirmaţiile respective în necunoşţinţă de cauză (având de puţină vreme activitate) . Şi, în final, pentru că nu poţi pomeni de "legea junglei", pentru ca mai apoi să ştergi un text sub care un user şi-a exprimat regulamentar o opinie, chiar dacă respectivul text îti aparţine. Aceasta e o formă de cenzură. Ce s-ar întâmpla dacă am face toţi la fel? Poţi să refuzi să te implici într-un conflict şi fără să apelezi la soluţii extreme. De altfel, pentru motivele de mai sus, ştergerea repetată şi nejustificată a textelor de pe Hermeneia este pedepsibilă.
În rest, să respirăm, să citim, să scriem, să fim sănătoşi!
pentru textul : high definition deMulţumesc pentru precizările făcute (cuvinte pe care le-am înrămat), şi, mai ales, pentru modul cum ai valorizat acest poem-rugă. E foarte interesant, şi e un feedback excelent să văd cum ai înţeles poemul, cum ţi l-ai împropriat, cum ai sinţit că a fost scris în genunchi, cum a devenit propria ta rugă şi mărturisire, cum ai rostit fiecare cuvânt...Tind să cred tot mai mult că un poem aparţine în egală măsură şi celui care îl scrie, dar şi celui care îl interpretează.
pentru textul : Caut un loc... deÎn ultimul timp mă gândesc tot mai mult dacă tot ce fac, tot ce scriu, tot ce rostesc, îl hrăneşte pe aproapele meu, dacă îl odihneşte, dacă îl poate face să aibă o tresărire de prea frumos sau o cercetare interioară...precum comentul tău. Mulţumiri!
...Sunt fireşti stângăciile, le recunosc şi mi le asum. O spun şi pentru că este primul text "alb" postat, şi al 5-lea scris (cred), după vreo 6-7 ani de "poezie" de orientare clasică (ani care se adaugă altor câţiva de maculatură).
...Deocamdată mă rezum la căutarea unor instrumente noi, care să se plieze glasului meu. Şi e mai greu decât credeam. Probabil că voi rata încă mult, dar sper că nu atât până într-acolo unde să mă las.
...Mulţumesc de timpul tău, de încurajare şi, de ce nu, de încredere!
pentru textul : Altfel deDorin, mă bucur mult că ți-a plăcut prima strofă.Poezia a suferit mai multe transformări până la această formă.Pentru mine debutul pe Hermeneia constituie un prim pas cu dreptul, datorită semnului de apreciere lăsat de tine. Aștept și amendamentele. Cu stimă, Laurențiu
pentru textul : Licuriciul din amforă dePagini