Marian dragule, eu iti atrag atentia ca asta ce spui tu este o forma incipienta de paranoia (si crede-ma datorita celor cum zici tu zece ani in plus :-) Tu te crezi vreunul dintre cei enumerati de tine or what? Hai sa fim seriosi, eu zic sa ne oprim aici cu polemica pana nu il suparam pe Virgil :-) si sa ne vedem de scris. Eu te voi citi in continuare. Nu mi-o lua in nume de rau daca iti spun sincer ce simt (sau ce NU simt) cand te citesc. Atat. Bobadil
'grey' text..which reminds me of London..So all I have to do is look out the window (through the thick double-glazed window) and see your poem..:p
It fits well with November..
mulțumesc, am modificat! din păcate Aranca, n-am fost pro gramatică și sunt conștientă că nu este o scuză dar de străduit un pic m-am străduit. ai dreptate să zâmbești "într-un fel anume"...mie mi-e - nu știu dacă rușine nu este exagerat spus, dar cam pe-acolo mă situez, chiar nu credeam că am atâtea greșeli... și da Ioana, este un pic prea tristă povestea, patetică...n-am privit-o așa, dar acum dacă mă uit...
Bianca, eu n/am jignit pe nimeni. Am spus un lucru firesc. Eu știu să fac diferența între autor și eu liric, sau perspectivă, poftim. Tu nu, cam faci exces de zel. Te rog comentează tu textul. Eu nu am timp de așa ceva, îi este dedicat lui Bobadil. Urmărește adresa unde chiar trebuia să te implici.
Mari, Prea despuiata alegoria textului tau fericiti cei saraci cu duhul cei din urma vor fi cei dintai. E ciudat cum textul acela al tau care ti-a atras si premiul aferent avea acel ceva non-canonic care face atat de mult bine poeziei intr-un raport intim cu religia. Asemenea scrieri (cea de fata) imi amintesc de o figura de pe agonia, pe numele sau florin caragiu, care e un baiat super, educat, finut, religios pana in maduva oaselor, insa din pacate dpdv literar nu scrie mai mult decat un diacon care nu a chiulit de la lectiile de limba si literatura romana ca altii sub pretextul ca trebuie sa se roage sau sa faca matanii. Mari, sa cauti in continuare poezia scrisa cu sufletul. Si daca se face ca eu am varsta tatalui tau natural asta inseamna ca tu ai putea sa-mi fi fiica, dar te rog sa ma crezi ca nu simt asa, uneori am impresia ca esti mult mai batrana decat mine, ceea ce este terifiant. Renunta te rog la a mai scrie texte asa de batrancioase. Andu
aici am încercat să scriu nu numai despre timp, am creionat o imagine a sufletului și a timpului. despre timp s-a scris foarte mult, și se va mai scrie la fel de mult. eu am ales timpul sporadic, acel timp care poate fi încetinit undeva în interiorul nostru. un timp întrerupt, fragmentat, în artificii cu multe nuanțe… am citit undeva că percepția timpului ar fi neliniară, uneori ni se pare că zboară, alteori că trece foarte încet, că se scurge picătură cu picătură. în poemul de față, timpul este ca prima lecție pe bicicletă, prima experiență, când pedalezi într-o direcție, singur, când nu ai nevoie de carburant din exterior, atunci când interiorul tău devine ca o mașină a timpului. schimbi coordonatele, rămâne clipa ca unitate de măsură a luminii, “clipa dintre frunze se întinde la nesfârșit”. mulțumesc pentru timpul tău lăsat aici, Virgil. Madim
Sunt prea triste povestirile tale pentru Oti...mult prea triste... ...mai ales ultimul pasaj: "Nu plînge copilul meu l-au adus acasă niște străini așa se întîmplă cînd poți face totul oamenii nu-ți dau nimic la schimb l-au adus acasă l-au pus în pămînt ca atunci cînd era mic și îngropa bulbi din care să iasă ghiocei pentru mama l-au pus în pămînt după o vreme din el a ieșit mai întîi un copăcel apoi un tată înalt care te ține în brațe și brațele nu-i cad niciodată"
Am vrut ca bătaia să cadă pe categoriile extetice :Yugen si Sabi.Clipa prezentă vazută din mersul trenului, intr-o continua transformare este pusă in antiteză cu eternitatea. Aranca, am corectat pe ici pe colo, părerea ta este binevenită, multumesc. numai bine.
Din perspectiva mea, acest text păcătuieşte prin faptul de a se situa, cu orice preţ, în două curente deodată (în acelaşi timp şi sub acelaşi raport - cum ne spunea Aristotel); textul se vrea şi dus spre clasic, şi adus spre modernism; dar această combinaţie, posibilă de altfel, cade din start deoarece elementele care se combină sunt aceleaşi (limbajul), de unde rezultă un discurs superficial, pe alocuri hilar. Exp: mă tem/ cum pulberea se teme/ de picurii necopţi ai ploii/ cum de un psalm se tem strigoii/ şi fug în giulgiuri ANATEME/ ---- încet/ începe să mă poarte/ MIMETIC ----. Hilaritatea apare în momentul când citesc "mă poartă mimetic", iar ceva mai jos "glas mătăsos de mamă". Simpla disonanţă acustică (nu cea iedeatică) ar trebui să dea de gândit. Forma este clasică, chiar dacă versurile sunt frânte şi aranjate mai modern. E vorba de un iamb de nouă silabe, rimă incrucişată. Textul conţine, pe alocuri, construcţii plate, prozaice; dpdv stilistic, îi lipseşte orice doză doză de originalitate, chiar dacă la nivel afectiv poate transmite oareşce vibraţii.
m-am gândit și eu la asta, Alina... am ales din motive subiective să o păstrez. mai ales că acum Corina a retroversionat-o f. fain. mi se închid ochii de somn, dar nu am putut neglija aprecierea ta. cu drag îți mulțumesc!
domnule Gorun, dupa comentariul asta, mai ca ma bate gandul sa va rog sa-mi scrieti prefata la viitoarea carte...doar ca...nu m-am decis inca daca o sa o public. multumesc. si ma bucur ca ne sunteti alaturi.
Dorel, eu te stimez dar nu îmi place deloc acel 'dormeai' ai matale cumva impresia că eu sunt vreun terchea-berchea născut ieri dimineață și că nu știu ce a însemnat ceaușismul în România? M-ai dezamăgit mult de data asta încât mă văd nevoit să-ți spun așa, de la obraz că ești și matale tot un dobitoc în ciuda aparențelor, domnule Dorel. Cel puțin în cazul de față și sper să ne rezumăm la acest incident cu consecințe minime pe viitor.
Virgil, să înțeleg că vrei să dezvoltăm?
Andu
Un punct de vedere pertinent privind fenomenul internetului, interacțiunea acestuia cu literatura contemporană. De altfel așa ar trebui început un dialog privind literatura on-line cu deficiențele și calitățile ei necunoscute, un dialog nu numai al profesioniștilor dar și al celor care ar dori/au capacitatea să se afirme literar. ("Pe "Agonia" intră cine vrea, când vrea. E un fel de ghiveci din care poți rămâne cu ceva. Nu e vorba ca "familia Agonia" să schimbe ierarhii literare... " De exemplu, de aici se poate declanșa cu adevărat o polemică interesantă.) Mă întreb cum va fi ascensiunea fenomenului în următorii nu zece, chiar cinci ani... Cred că nu evaluăm încă suficient noul impact al netului literar.
Observ o antiteză a eului în două ipostaze: artist şi om. E interesantă ideea şi reuşită expunerea poetică. Lectura mă pune într-o stare de bucurie.
"stau în mormanul de semne înfipt,
ca o palidă cruce din piele şi oase(...). O metaforă ce marchează hotarul dintre cele două ipostaze. Sunt foarte convins de autenticitate.
intrebarea mea ar fi ce anume este experimental la acest text si ce cauta in aceasta categorie. cred ca am mai spus-o, "cutia cu nisip" nu este "cutia de gunoi". "cutia de nisip" este locul unde oamenii experimenteaza mai mult sau mai putin reusit unele forme sau inovatii literare dar nu sint inca deplin convinsi ca merita a fi considerate mai mult decit o incercare. ma tem ca abuzezi sau nu intelegi acest concept.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Marian dragule, eu iti atrag atentia ca asta ce spui tu este o forma incipienta de paranoia (si crede-ma datorita celor cum zici tu zece ani in plus :-) Tu te crezi vreunul dintre cei enumerati de tine or what? Hai sa fim seriosi, eu zic sa ne oprim aici cu polemica pana nu il suparam pe Virgil :-) si sa ne vedem de scris. Eu te voi citi in continuare. Nu mi-o lua in nume de rau daca iti spun sincer ce simt (sau ce NU simt) cand te citesc. Atat. Bobadil
pentru textul : un fragment întreg de'grey' text..which reminds me of London..So all I have to do is look out the window (through the thick double-glazed window) and see your poem..:p
It fits well with November..
Cheers
pentru textul : noctis demulțumesc, am modificat! din păcate Aranca, n-am fost pro gramatică și sunt conștientă că nu este o scuză dar de străduit un pic m-am străduit. ai dreptate să zâmbești "într-un fel anume"...mie mi-e - nu știu dacă rușine nu este exagerat spus, dar cam pe-acolo mă situez, chiar nu credeam că am atâtea greșeli... și da Ioana, este un pic prea tristă povestea, patetică...n-am privit-o așa, dar acum dacă mă uit...
pentru textul : Alt fel de iubire deAm reţinut :
"pentru zilele fără miez fără sâmburi"
Ce înseamnă : agammemnorele? :)
pentru textul : Spleen boreal defelicitari tuturor celor implicati in lansarea antologiei. E un efort care merita apreciat.
pentru textul : Cenaclul Virtualia - ediţia a XIII -a deBianca, eu n/am jignit pe nimeni. Am spus un lucru firesc. Eu știu să fac diferența între autor și eu liric, sau perspectivă, poftim. Tu nu, cam faci exces de zel. Te rog comentează tu textul. Eu nu am timp de așa ceva, îi este dedicat lui Bobadil. Urmărește adresa unde chiar trebuia să te implici.
pentru textul : e bună tipa dede ce nu duci textul la atelier? discutam acolo. poate vei beneficia si de parerile altora.
pentru textul : Pictat de ploi deeu înclin să cred că este un experiment vizual. Cel puțin atît cît înțeleg eu ideea de colaj poetic
pentru textul : Fulgere în Background deMari, Prea despuiata alegoria textului tau fericiti cei saraci cu duhul cei din urma vor fi cei dintai. E ciudat cum textul acela al tau care ti-a atras si premiul aferent avea acel ceva non-canonic care face atat de mult bine poeziei intr-un raport intim cu religia. Asemenea scrieri (cea de fata) imi amintesc de o figura de pe agonia, pe numele sau florin caragiu, care e un baiat super, educat, finut, religios pana in maduva oaselor, insa din pacate dpdv literar nu scrie mai mult decat un diacon care nu a chiulit de la lectiile de limba si literatura romana ca altii sub pretextul ca trebuie sa se roage sau sa faca matanii. Mari, sa cauti in continuare poezia scrisa cu sufletul. Si daca se face ca eu am varsta tatalui tau natural asta inseamna ca tu ai putea sa-mi fi fiica, dar te rog sa ma crezi ca nu simt asa, uneori am impresia ca esti mult mai batrana decat mine, ceea ce este terifiant. Renunta te rog la a mai scrie texte asa de batrancioase. Andu
pentru textul : Mesaj către orașul din noi demizerabila experienta sa te saturi de toate si toti, pana si de tine, sa obosesti de oameni. noroc ca nimic nu e vesnic. iepureste dorm, sa stii...!
pentru textul : high rojo deaici am încercat să scriu nu numai despre timp, am creionat o imagine a sufletului și a timpului. despre timp s-a scris foarte mult, și se va mai scrie la fel de mult. eu am ales timpul sporadic, acel timp care poate fi încetinit undeva în interiorul nostru. un timp întrerupt, fragmentat, în artificii cu multe nuanțe… am citit undeva că percepția timpului ar fi neliniară, uneori ni se pare că zboară, alteori că trece foarte încet, că se scurge picătură cu picătură. în poemul de față, timpul este ca prima lecție pe bicicletă, prima experiență, când pedalezi într-o direcție, singur, când nu ai nevoie de carburant din exterior, atunci când interiorul tău devine ca o mașină a timpului. schimbi coordonatele, rămâne clipa ca unitate de măsură a luminii, “clipa dintre frunze se întinde la nesfârșit”. mulțumesc pentru timpul tău lăsat aici, Virgil. Madim
pentru textul : Timp sporadic deSunt prea triste povestirile tale pentru Oti...mult prea triste... ...mai ales ultimul pasaj: "Nu plînge copilul meu l-au adus acasă niște străini așa se întîmplă cînd poți face totul oamenii nu-ți dau nimic la schimb l-au adus acasă l-au pus în pămînt ca atunci cînd era mic și îngropa bulbi din care să iasă ghiocei pentru mama l-au pus în pămînt după o vreme din el a ieșit mai întîi un copăcel apoi un tată înalt care te ține în brațe și brațele nu-i cad niciodată"
pentru textul : colțișor a murit defoarte,foarte talentat
pentru textul : pe marginea patului nu cresc poezii decu respect
stii ce-i ciudat?
pentru textul : Q Fever deca mie acest text mi-a amintit de tine...
două margele mici din ...nas. text slab.
pentru textul : memento deo poezie "curată", clară, fără balast, trasmite mult.
pentru textul : a început să miroasă a lavandă pe răni definalul, de reţinut.
Am vrut ca bătaia să cadă pe categoriile extetice :Yugen si Sabi.Clipa prezentă vazută din mersul trenului, intr-o continua transformare este pusă in antiteză cu eternitatea. Aranca, am corectat pe ici pe colo, părerea ta este binevenită, multumesc. numai bine.
pentru textul : în goana trenului deAutoarea a reușit să contureze un contrast între realitate și dorință.
pentru textul : Haiku deDin perspectiva mea, acest text păcătuieşte prin faptul de a se situa, cu orice preţ, în două curente deodată (în acelaşi timp şi sub acelaşi raport - cum ne spunea Aristotel); textul se vrea şi dus spre clasic, şi adus spre modernism; dar această combinaţie, posibilă de altfel, cade din start deoarece elementele care se combină sunt aceleaşi (limbajul), de unde rezultă un discurs superficial, pe alocuri hilar. Exp: mă tem/ cum pulberea se teme/ de picurii necopţi ai ploii/ cum de un psalm se tem strigoii/ şi fug în giulgiuri ANATEME/ ---- încet/ începe să mă poarte/ MIMETIC ----. Hilaritatea apare în momentul când citesc "mă poartă mimetic", iar ceva mai jos "glas mătăsos de mamă". Simpla disonanţă acustică (nu cea iedeatică) ar trebui să dea de gândit. Forma este clasică, chiar dacă versurile sunt frânte şi aranjate mai modern. E vorba de un iamb de nouă silabe, rimă incrucişată. Textul conţine, pe alocuri, construcţii plate, prozaice; dpdv stilistic, îi lipseşte orice doză doză de originalitate, chiar dacă la nivel afectiv poate transmite oareşce vibraţii.
pentru textul : temeri grizate dem-am gândit și eu la asta, Alina... am ales din motive subiective să o păstrez. mai ales că acum Corina a retroversionat-o f. fain. mi se închid ochii de somn, dar nu am putut neglija aprecierea ta. cu drag îți mulțumesc!
apreciez și aluzia biblică!
pentru textul : îngeri sub cărămizi dedomnule Gorun, dupa comentariul asta, mai ca ma bate gandul sa va rog sa-mi scrieti prefata la viitoarea carte...doar ca...nu m-am decis inca daca o sa o public. multumesc. si ma bucur ca ne sunteti alaturi.
pentru textul : năvod deOnorată de aprecieri! Pentru că tulipanul tocmai a înflorit, vă ofer câteva lalele, drept mulţumire!

pentru textul : Castelul din Carpaţi deam mărit fontul în pagină. cînd mai aveți probleme tehnice aș prefera să folosiți adresa de webmaster
pentru textul : Dan Lusthaus, „Buddhist Phenomenology”, ed. RoutlengeCurzon, 2002. desaphirre, ai dreptate. anca, imi cer iertare
pentru textul : confesiune deDorel, eu te stimez dar nu îmi place deloc acel 'dormeai' ai matale cumva impresia că eu sunt vreun terchea-berchea născut ieri dimineață și că nu știu ce a însemnat ceaușismul în România? M-ai dezamăgit mult de data asta încât mă văd nevoit să-ți spun așa, de la obraz că ești și matale tot un dobitoc în ciuda aparențelor, domnule Dorel. Cel puțin în cazul de față și sper să ne rezumăm la acest incident cu consecințe minime pe viitor.
pentru textul : sunt român deVirgil, să înțeleg că vrei să dezvoltăm?
Andu
Un punct de vedere pertinent privind fenomenul internetului, interacțiunea acestuia cu literatura contemporană. De altfel așa ar trebui început un dialog privind literatura on-line cu deficiențele și calitățile ei necunoscute, un dialog nu numai al profesioniștilor dar și al celor care ar dori/au capacitatea să se afirme literar. ("Pe "Agonia" intră cine vrea, când vrea. E un fel de ghiveci din care poți rămâne cu ceva. Nu e vorba ca "familia Agonia" să schimbe ierarhii literare... " De exemplu, de aici se poate declanșa cu adevărat o polemică interesantă.) Mă întreb cum va fi ascensiunea fenomenului în următorii nu zece, chiar cinci ani... Cred că nu evaluăm încă suficient noul impact al netului literar.
pentru textul : www.ro dedaca te-am pus pe ganduri inseamna ca e ok Haiku-ul, iti multumesc.
pentru textul : Haiku deObserv o antiteză a eului în două ipostaze: artist şi om. E interesantă ideea şi reuşită expunerea poetică. Lectura mă pune într-o stare de bucurie.
pentru textul : Răstignit pe un scaun, la masa de scris, de"stau în mormanul de semne înfipt,
ca o palidă cruce din piele şi oase(...). O metaforă ce marchează hotarul dintre cele două ipostaze. Sunt foarte convins de autenticitate.
intrebarea mea ar fi ce anume este experimental la acest text si ce cauta in aceasta categorie. cred ca am mai spus-o, "cutia cu nisip" nu este "cutia de gunoi". "cutia de nisip" este locul unde oamenii experimenteaza mai mult sau mai putin reusit unele forme sau inovatii literare dar nu sint inca deplin convinsi ca merita a fi considerate mai mult decit o incercare. ma tem ca abuzezi sau nu intelegi acest concept.
pentru textul : Crăciun e când s-a născut Isus defelicitări pentru carte și pentru recenta primire în U.S.R.! Te voi contacta pe mail.
pentru textul : Lumea e o pisică jigărită, Andrei Velea dePagini