bine v-am gasit! va citesc si va admir de ceva vreme, ma bucur ca sunt printre voi... multumesc de intampinare! anna

...Prima unitate mi se pare esența textului. Ce urmează parcă este o logică derulare e aceluiași nucleu, dar nu știu dacă și necesară. A.A.A pi es: într-una ( versul doi) se screi fără cratimă

nu am sa comentez cometariile pentru ca nu se prea cade atita timp cit nu incalca regulamentul siteului si nici nu am avut timp ca sa le citesc pe toate. despre acest text pot spune ca ma bucura si mi se pare un gest atit curajos cit si de bun simt. curajos pentru ca iti trebuie curaj ca sa spui ce gindesti in orice situatie si desigur atunci cind evaluezi critic lucrarile altora. ii prefer intotdeauna pe acesti oameni celor care sub masca nonviolentei sau a impaciuitorismului gindesc si tac sau doar vorbesc pe la spate. si, la urma urmei ce a facut aici alina nu e un concurs ci un clasament al parerilor critice personale. ultima data cind m-am trezit din somn dreptul la exprimarea opiniei era garant pe hermeneia prin regulament. sau poate nu imi aduc eu bine aminte. si apoi am spus ca gestul e de bun simt pentru ca mi se pare cumpatat si elaborat. s-ar putea sa nu fiu de acord cu el 100% dar deocamdata eu n-am pus inca osul la munca sa citesc in integrum toate cele aprox 550 de texte postate pe hermeneia. si cu atit mai putin nu am muncit sa le compar. m-as bucura sa o faca mai multi. macar partial. de exemplu, o recenzie a experimentelor vizuale, sau a cutiei cu nisip, sau a prozelor. eu o felicit si ii multumesc lui alina. iata cineva care a vrut sa faca ceva pentru hermeneia, nu doar sa beneficieze de ea. astept si pe viitor initiative care sa promoveze critica literara sub orice forma pe hermeneia.

o viziune cosmică, o parabola a vietii si mortii simplificate prin versul de debut si cel final, intre care autorul intercaleaza etapele devenirii sale - mai intai mugurii de cires, apoi tolaneala sub coviltirul hodorogit. dimensiunea metafizica este redata surprinzator prin imaginea fumului de tigara care se inalta si intuieste facerea si implinirea - caleea lactee ca simbol al cautarii si hranirii spirituale, acestea sunt imaginile in care surprindem in esenta felul extrem de simplu, dar nu simplist, in care si-a croit fiecare frază, strunită bine, aducandu-ne in fata un text de rasă, subtil, cu o tentă uşor de invidiat, un text pupilă care-şi fixează parametrii într-un cadru destul de incomod la prima vedere dar evident foarte bine creionat prin simbolul final al vietii, presocratic, al aerului, asa cum il sustine Anaximene.

Poemul e frumos, deacord cu antecomentatorii... dar mie nu-mi place că e prea 'însiropat' pentru Virgil Titarenco. Acest autor parcă se lamentează puțin în acest poem, o haină care, în opinia mea, nu-l prinde. Desigur, incipitul poemului face o precizare necesară dar hai să o numesc 'evazivă' adică 'vă spun ce mi s-a spus și mie', cu tente mistice de asemenea... interesantă abordare, however, însă nu cred că îi stă bine lui Virgil Titarenco, un autor care cel puțin pe mine m-a obișnuit cu forța și sinceritatea duse la extrem, poetic dar frust este pentru mine marca Virgil Titarenco
De aceea abordarea de aici nu mi-a plăcut și mă simt datoare cu această sinceritate care sper că nu are a supăra pe nimeni.
Un poem frumos căruia însă i-ar sta bine sub o semnătură 'light'.
Margas

multumesc frumos doamna Ioana Geacar

Mulţumesc pentru încredere şi sfaturi :-). Sigur că o să îl reiau la puricat după o vreme şi probabil că inclusiv mie o să-mi sune altfel în câteva zile. Până atunci, la cutie cu el.

Raluca mulţumesc. Ioana mi-ai spus, îţi sînt recunoscător. Doina eşti tu generoasă. Virgil, Andu, voi şi mai şi. Sebi graţie să fie.

nu-i rau daca imi comentezi comentariile comentate in dreptul altor comentatori! in rest... la viata si la comentarii dintr-astea pline de! ...de nerv? nu, ca faci:)

in afara romanilor care merg la studii in strainatate si care, partial, sunt intretinuti de parintii din Ro, sexcluzand procentul care merge la furat, 93% din diaspora trimite bani in tara si isi intretine familiile. cei mai multi inverstitori care au creat locuri de munca aici sunt romanii din diaspora, nu multinationalele care ne-au jupuit pana la schelet. vrei ca tot diaspora sa rezolve si problemele politice? ei au motivele lor clare pentru care au luat calea exilului. multe, politice, altele economice. ei sunt la curent cu ce anume le este prezentat, aratat. tu, personal, ce ai facut sa informezi diaspora despre realitatile din tara, in afara sa te inflamezi dupa alegeri?

m-am oprit pentru versurile acestea:
"în jos, o prăpastie
e bine să ştii
o fetiţă care sare coarda
sau merge pe o sfoară, iubeşte"

Succes!

Păi, cum era? Parcă ,,sunt un pod de apă...fii tu un pod de oţel..." Mă aliez cu Raluca :) Ce-ar fi să faci un mixaj între cele două finaluri? :)
În rest, iarna e asa frumos sugerată, cu toate ale ei, bune, rele, albe, îndepărtate...Fie să nu se înzăpezească străzile tinereţii :)

Ioana, cunosc foarte bine simpatiile domnului Cristea. Nu a precupetit nici un moment ca sa le faca de cunoscut. Deci nu cred ca am inteles gresit. Si nu cred ca deshumarea are prea mult de a face cu asta. Si de fapt nici nu cred ca are de a face cu nimic. E o chestiune care am impresia ca se rezuma la familie, ceva legalitate si o anumita clarificare istorica. Dar nu cred ca are o importanta care sa apuce iarna. Domnul Cristea continua sa sustina ca comunismul a fost oricum mai bun si mai vrednic decit ce s-a intimplat Romaniei in ultimii 20 de ani la fel cum ar spune ca o gazela este mai nenorocita in libertate decit in cusca gradinii zoologice. Pentru ca in cusca avea zilnic gramada de fin iar acum are zilnic pericolul de a fi devorata de un tigru. Well, daca pornesti de la sistemul de referinta al unui om care nu a vazut lumina zilei probabil ca soarele este o nenorocire si un risc. Dar un risc este si sa te nasti.
In ce priveste glumitele astea cu noul partid comunist, blah, blah, blah, ma faci sa zimbesc. Asta nu are nici o legatura cu ce spuneam eu. Comunismul ca ideologie (sau ca idee) este mort. Pentru ca, guess what? Si ideologiile pot muri. Dar ar trebui prea mult spatiu ca sa iti demonstrez sau exemplific asta. In orice caz, te rog nu confunda comunismul cu gindirea de stinga sau cu socialismul. Dupa cum nu poti sa o confunzi nici cu anarhismul sau montanismul sau iacobinismul. Comunismul e ceva clar definit. Si a murit. Cam la fel cum moare un sobolan pe care ai facut un experiment in laborator.

Îmi place textul, care se construiește armonios dintr-o viziune oarecum apocaliptică, născându-se, "înălțându-se din pântec", înspre simțirea finală, diafană, ce suspendă sensul între amintire și sublimare a suferinței, a unei încercări, ori a unei mari emoții acceptată cu înțelegerea unor rosturi fundamentale. Textul stă pe câteva imagini, alambicate în construcție dar de mare efect poetic, care dau greutate fiecărui vers.