Comentarii aleatorii

- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul

Format: 2026
  • Aranca

    Cred că aici s-a exagerat putin; și țin să explic de ce: în primul rând textul ar fi trebuit încadrat de la bun început la altceva din cadrul secțiunii poezie, dar ar fi trebuit să existe în categoria poezie poate și subsecțiunile satiră, parodie, fabulă, epigramă etc. Acum, prima întrebare este : în ce se poate încadra acest text? eu m-am gândit la satiră, poate pentru caracterul sarcastic, voit persiflant cu o anumită direcție...și hai să o spunem direct clar de unde a generat totul: de la comentariile lui Bobadil la textul Orianei. Dacă priviți acest text ca o satiră are cu totul alte conotații. așa trebuie interpretat! Ioana a simțit nuanța ironică a textului și a nuanțat scurt în primul comentariu; Younger Sister a luat-o în tragic și puțin mongoloid (din Mongolia unde îți face veacul); și a decretat acel dicton postrevoluționar "Nu ne vindem țara" și nici ortografia patriotică și a deviat cum nu se poate mai bine...Ei bine, Titarenco nu a divagat, nu a confundat România cu teritorii care aparțin altora, a spus cu totul altceva pentru că e vorba de satiră! O rog pe Ioana Dana Nicolae să privească textul așa, ca o satiră ce e. Si în acest context, să admită licențele poetice derivate din comentariile existente la textul Orianei. O rog pe Sapphire să îl convingă pe Titarenco (voi încerca și eu) să încadreze textul adecvat. Nu cred că cineva ar fi vrut să jignească pe altcineva brusc în aceste comentarii sub textul lui Titarenco. Acum, ca satiră, textul e bun. Mai citiți-l în contextul menționat o dată și veți rămâne pe gânduri. Si încă o dată doresc să vă reamintesc: toți accesăm un site unde am eliminat din start xenofobia. indiferent unde ne aflăm, în America, România, Canada Franța samd. Indiferent cum scriem România, aceasta este în inima noastră, așa cum numai sufletul fiecăruia o remodelează nostalgic. Un singur lucru ne leagă: talentul. Indiferent în ce limbă dorim să ne exprimăm, important este talentul. Acesta este unul din firele invizibile pe Hermeneia, un copil de doi ani, al nostru al tuturor celor de bună credință.

    pentru textul : e bună tipa de
    __________________________________________________
    14 Iul 2007
  • alma

    Titlul este în concordanță cu textul, dar nu disting rădăcinile. Cred că a scrie despre rădăcini implică și un text puternic. Or, acesta e prea suav. Versul "ce nu cred în incendii" nu sună bine, dar "grădini de absență" pare a fi inedit.

    pentru textul : Rădăcinile visului de
    __________________________________________________
    03 Iun 2006
  • Dihania aalizeei,

    aalizeei, nu te-ai jucat bine (în opinia mea). mai încearcă

    pentru textul : "Gimnastul fără plămâni" de Andrei P.Velea de
    __________________________________________________
    04 Ian 2011
  • Călin Sămărghiţan

    Scrumurile lui Dăncuș sunt anevoie digerabile. Greu se apropie comentatorii. Ai spune că cenușa va fi ușor de dat deoparte, și că o să vezi. Dar nu e așa. "Scrumul" lui Dăncuș nu e simplu și nu e ușor. Nu e praf în ochi. Formele înseși ale poemelor intră greu în capetele noastre, și vin întotdeauna din niște mult alambicate labirinturi lăuntrice. Așa vede el lumea, oameni debusolați printre "enorme piane gravide". Cafeaua e "invalidă", geamul maltratează stele polare, "Scrum IV" încheindu-se cu o imperioasă nevoie de a te spăla pe mâini de toate acestea. Prin "scrum", prin "praf și pulbere" autorul încearcă o depășire a condiției umane, acompaniată totodată și de o deplângere a ei. E o omenire care abia așteaptă duminica pentru o nouă văitare. Cuvintele lui sunt mici, sunt "furnici", el e un "cerșetor sărac", singurul astfel. Viziunile lui sunt fără excepție apocaliptice. Există în textele sale un sfârșit perpetuu al lumii, iar re-facerea ei parcă nu se încheagă nicicum. Ca o soluție apare povestirea aceleași povești, mereu și mereu de la capăt, "după după ce totul totul a fost spus", iar și iar aceeași poveste. De parcă nu mai poți să ieși din scrumul ăsta al lui Dăncuș. Și suntem la al șaselea strat.

    pentru textul : Scrum VI de
    __________________________________________________
    10 Iun 2007
  • Sancho Panza

    ddm, bine si asa, cata vreme ceea ce te-a deranjat in textul asta nu atarna mai greu decat ceea ce nu te-a deranjat. desi, in poezie, adjectivul "corect" mi se pare asemeni unui calus pus pe o gura de inger...iar frumosul, dupa cum toti stim, este - vai! - o notiune atat de relativa... cu zambet + multumiri (si imperfecta ca de obicei...), Sancho

    pentru textul : partitură pentru singurătate şi orchestră de
    __________________________________________________
    11 Mar 2008
  • Ela

    scuze, am uitat: pune aici ă: "să creada", ultimul vers, strofa 2.

    pentru textul : apostasia de
    __________________________________________________
    13 Mar 2006
  • Sancho Panza

    as renunta la versul 9 ("m-a locuit o vreme"). de ce? fiindca toata poezia mi se pare un instantaneu fotografic. in rest - excelent prin ironie si eleganta, poseda chiar si o anumita senzualitate, ceea ce nu-i dauneaza deloc, si o usoara tenta ludica, prin final... placut pret de o penita.

    pentru textul : intim de
    __________________________________________________
    02 Mar 2008
  • Sixtus ...

    Pentru a putea continua discuţia este necesară precizarea termenului „spiritualitate”. Apelul la dicţionare nu mă ajută fiind lovit de circularitate ( Spiritualitatea este: „Calitatea, caracterul a ceea ce este spiritual. ♦ (p. spec.) Ceea ce caracterizează o colectivitate umană din punctul de vedere al vieții sale spirituale” sau „Caracter spiritual. ◊ ~ea unui popor caracter specific al vieții spirituale” sau „ansamblu de idei și sentimente care caracterizează un popor, o națiune din punctul de vedere al vieții spirituale”, etc..).

    Pentru mine sintagma - întrebare „de unde venim cine suntem încotro ne îndreptam?” (titlul unui tablou celebru al lui Gauguin), la care nu a răspuns şi nu poate răspunde (cel puţin încă) mulţumitor nici ştiinţa, nici filosofia, nici religia, nici arta şi nici măcar mistica subîntinde (conţine) spiritualitatea. Şi arta (poeticul), că de el ne ocupăm, ca şi, cel puţin mistica şi filosofia încearcă, în diverse perioade de timp, să dea un răspuns. Fiecare în felul său. Pentru că:

    A vorbi „religios”, înseamnă a vorbi dogmatic.
    A vorbi „științific”, înseamnă a vorbi „fără rest”.
    A vorbi „filosofic” sau „poetic” sau „mistic” înseamnă a vorbi despre transcendent, arătând metaforic, adică sugerând (despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie să se tacă, dar se poate arăta).
    A vorbi „mistic” înseamnă că ceea ce se arată, aşa este.
    A vorbi „poetic”, înseamnă că ceea ce se arată, ar putea fi şi să crezi că într-adevăr, că ar putea fi.
    A vorbi filosofic, înseamnă că ceea ce se arată, ar putea fi, dar să te îndoieşti tot timpul.
    A vorbi ştiinţifico-filosofic sau ştiinţifico-poetic sau ştiinţifico-mistic e un non sens, înseamnă a vorbi fără rest despre ceea ce nu se poate vorbi, adică să „filosofezi” cum zice Heidegger sau a bate câmpii.
    A vorbi filosofico-ştiinţific, are sens pentru că ţii seama de ceea ce se poate vorbi fără rest la un moment dat şi de ce se poate vorbi cu rest, la acelaşi moment, adică previzional.
    A vorbi mistico-ştiinţific, este fără sens, ca şi poetico-ştiinţific.

    Mă opresc la „poetic” pentru că, dintre toate el reacţionează cel mai prompt şi este, după părerea mea, cel care dispune de cea mai mare receptivitate. Prin urmare el cred că are cea mai mică inerţie în a contura o „condiţie existenţială” după o ruptură drastică care produce o bulversare a omului la un moment dat. Şi tot aşa cum, relativ recent, de exemplu, „dadaismul” (marcând ruptura) şi-a găsit expresia în „suprarealism” - şi exemplele pot continua – şi „postmodernismul” (ruptura) îşi va găsi, probabil, mai devreme sau mai târziu, expresia în „ceva” pe care, deocamdată nu-l putem caracteriza şi, în consecinţă, nu-i putem da un nume. Singurul lucru pe care îl putem face noi cei care avem sensibilitate specifică (fără a fi neapărat creatori, dar măcar receptori) este de a „simţi” dacă „restul” care „se arată” metaforic ar putea fi şi să crezi că într-adevăr, ar putea fi. Mă repet poate, a avea pretenţia că vorbeşti „poetic” fără „rest”, adică în mod univoc, este la a rămâne la un metaforic de suprafaţă, oricât dc strălucitor ar fi acesta.

    Evident, rămâne deschisă întrebarea: cum receptăm „restul” poetic propus de perioadele care au trecut? Are acest „rest” perenitate oricând ar fi fost sau ar fi încercat să ne fie „revelat” de poetic?

    Mai adaug: se pare că, la început, omul s-a exprimat cu „rest” în mod „mitic”, adică „poetic”, ulterior s-a ajuns la „rest mistic” sau „filosofic”. Ceea ce ar putea fi un argument pentru perenitatea poeticului.

    pentru textul : Nihilismul şi Cotitura lingvistică de
    __________________________________________________
    04 Oct 2013
  • Virgil

    aranca, eu as zice sa incerci sa postezi si texte noi. am avut, zic eu, rabdare deocamdata, dar asa cum scriam si in alta parte nu as vrea cineva sa confunde Hermeneia cu altceva si sa inteleaga nu numai litera legii ci si spiritul ei

    pentru textul : El Conqueridor de
    __________________________________________________
    05 Mai 2006
  • catmardra of,

    of, nu asa !

    pentru textul : MĂRTURIE de
    __________________________________________________
    18 Noi 2010
  • Virgil

    Nu e semn de copyright. E semn de marcă înregistrată. Dar și mie mi se pare puțin cam de sanchi acolo pentru că nu prea văd nici un rol și nici un merit aparte pentru așa ceva în text. Desigur autorul poate să fi avut o intenție neștiută de noi.

    pentru textul : Îngeri ® de
    __________________________________________________
    25 Mar 2008
  • Virgil

    V-am obisnuit cu ceva?????????? E grav atunci, foarte grav. Asta inseamna ca trebuie sa va dezobisnuiesc. Merci de apreciere

    pentru textul : yin și yang de
    __________________________________________________
    21 Oct 2007
  • bobadil de la mecca la medina

    Virgile, asta e ultima mea angajare într-o polemică cu tine aici pe Hermeneia. Și asta nu e nicidecum pentru că aș dori Doamne ferește să am eu ultimul cuvânt într-o astfel de dispută ci doar pentru că așa consider eu că între noi am cam spus ce era de spus și de bune și de rele și acum cu ce ai zis aici nu ar mai fi nimic de adăugat, lucru pentru care ultimately I thank you
    Eu am rămas pe Hermeneia de 3 ani trecând prin poate cele mai penibile momente din viața cuiva nu pentru că sunt masochist (fără absolut nicio asemănare, așa cum o pui tu mulți scriitori sunt masochiști) ci pentru că am venit aici pe la începuturi și sunt lucruri care au rămas în inima și în sufletul meu (nu vreau chiar deloc să devin patetic cu atât mai puțin penibil). Am cunoscut și recunoscut pe Hermeneia cuvântul unor oameni pe care îi port în mine...
    Eu pun oricum punct aici polemicilor cordiale (îți amintești de paler?) cu tine și să ne citim și comentăm cu bine dar mai ales cu inspirație.
    Andu

    pentru textul : despre o femeie goală de
    __________________________________________________
    09 Feb 2010
  • Virgil

    ma amuzi draga mea Alina. Nu din cauza asta nu mai esti editor pe hermeneia.com. Eu ti-am insirat atunci cind am vorbit trei motive. Nici unul din ele nu a fost acesta. Eu am fost suficient de amabil ca sa ti le prezint. As aprecia daca ai fi si tu macar sincera. Atit.

    pentru textul : analiza manifestului boierismului de
    __________________________________________________
    25 Noi 2006
  • Călin Sămărghiţan

    Ehei! Mulțumesc Marina, foarte surprins și foarte plăcut de semnul tău. Nu te știam acolo departe, dar acum știu. Poezia cea de toate zilele, iată, face minuni; fire să prefire și de-acum mai departe. La fel.

    pentru textul : Mă privești de departe de
    __________________________________________________
    16 Oct 2007
  • alma Cam prea insirat. Sau cauti o

    Cam prea insirat. Sau cauti o muza inalta?!

    pentru textul : caut muză de
    __________________________________________________
    21 Aug 2011
  • bobadil dura lex sed lex

    Cristina ba eu îți mulțumesc!
    Pentru că nu am văzut de la început cum puzzle-ul ar putea avea o 'anumită' semnificație în legătură cu păianjenii... nu era la îndemâna oricui!
    Dar acu dacă mi-ai explicat, pricep și eu

    pentru textul : Haiku de
    __________________________________________________
    04 Mar 2013
  • kalipeto pentru ca prin "arme" cu pricina

    pentru ca prin "arme" cu pricina incercam sa transfer atributele armelor asupra mainilor. un fel de... habar nu am daca exista varianta asta pe undeva:) Da multam de apreciere!

    pentru textul : de ce-mi doresc să văd pământul de
    __________________________________________________
    04 Apr 2011
  • Ecaterina Bargan

    ha ha ha. să rîdem oameni buni. haideti să rîdem, dacă tot suntem cu toții online. sunteți extraordinari! andu, tu esti fantastic, esti exceptional, esti incredibil. si, sa stii chiar nu esti deloc credibil. adica cum poti tu, domnule, sa vii cu scuze si in acelasi comentariu sa-ti mai si confirmi insulta. uite, eu nu inteleg ce legatura are ela cu toata treaba asta, ce leg am eu cu... imi pare rau daca ati avut vreun conflict cu aceasta doamna, dar eu am venit aici sa scriu si sa citesc literatura, nu badaranii. eu inca nu am inteles ce vrei tu de la mine andule, hulubasule. scrie-mi te rog pe idul pe care ti l-am dat. doamne, ce oameni! daca stiam ca asa departe ai sa ajungi, apoi incheiam pactul cela amarit cu tine, sa nu ne comentam reciproc. ca de fapt nici macar cu discutam in subsolul unui text de-al tau sau de-al meu. ai ales cea mai publica varianta.ce ma mai distrez! si, inca ceva, eu una, nici in gluma n-am pupat pe nimeni pe un site literar sau nonliterar. uite ca o fac acuma. te pup andule, scumpule, sa fii cuminte si sa ai grija despre ce vb. hai ca deja nu o sa ma mai surprinda nimica din partea ta. tu nu te poti opri, nu stii limita. sa ridem oameni buni, ca face bine la burtica. ce ma mai distrez! concluzie: esti amuzant, andu. eu am impresia ca tu nu stii despre ce vb. si inca mai cred ca esti intr-un conflict serios cu ela. altfel, in genere nu te-nteleg. p.s. fericirea redusa la absurd o vedeam ca pe o fericire imposibila, de asta am facut comparatia cu paralelele care nu se intersecteaza (cea mai banala demonstratie de mate). "redus la absurd" stiu ca exist si in latina. nu mai tin minte cum se traduce redus, dar stiu ca se termina cu "ad absurdum", sau asa ceva. si inca mai stiu ca daca as fi ignorat commul lui andu, cel mai delicat, totul era mult mai simplu. oamenii s-ar fi oprit putin, ar fi ris, si peste 10 min si-ar fi vazut de treaba. "miortvuiu sobaku ne biut", ptr cine intelege. faptul ca eu am facut din asta o drama nu a facut decit sa atraga atentia. deci, nu e doar vina lui andu. undeva, simt si mea culpa. distractie placuta in continuare, eu nu mai particip la circul acesta.

    pentru textul : poetul I de
    __________________________________________________
    27 Iul 2008
  • francisc

    vad in batrana un fel de moira sau o inaintemergatoare a ei. in arius am vazut principiul vital, ceea ce cere in permanenta atentia, toata energia. si atunci visul, nu ca evadare, ci o trecere in alt spatiu in care suntem ceea ce nu putem fi aici. ce am fi noi fara cartile noastre? fara recursul la memoria papilei gustative? miza imi pare a fi ac maturizare necesara care ne face puternici; ca arius sa poata, la randul lui, creste si adormi. sa iti povestesti nu i ca si cum ai zice hop si ai sari pe malul celalalt. cum o fi sa ramai in aer totusi?

    pentru textul : Șapte poduri peste memorie de
    __________________________________________________
    07 Feb 2008
  • Mercedes

    Mulțumesc de citire, Andu! Am remarcat că ești un comentator avizat, obiectiv și nu-ți lipsește deloc simțul umorului! Să lăsăm atunci cioara... Toate cele bune!

    pentru textul : Cioara și broasca țestoasă de
    __________________________________________________
    27 Iun 2008
  • yester

    Ștefan, eu sunt mai cesnic. Dar nu mă pot reține de a nu sublinia câteva strofe foarte reușite puse sub un titlu excelent: aliona repetă te rog dansul păpușii de aseară când orele erau niște nasturi și sărutările ah sărutările niște valuri de pluș care ne acopereau limbile și: cu ochii închiși nu poți să numeri cu ochii închiși poți mirosi a singurătate a ființă privită a depărtare de tavan și: hai aliona să trăim o viață pe mare și prin orizonturile consecutive să învățăm să alergăm pe alge iar sintagma: străbunii noștri înfipți în minereuri îmi place mult. atent, cordial, cu bucurie pentru ce am subliniat, paul

    pentru textul : scara aceasta nu are trepte de
    __________________________________________________
    27 Apr 2007
  • yester Well,

    Well, cineva trebuia să evidențieze un astfel de dirty dancer personaj. Și why not me? Mulțumesc, Virgil! Ce este nasol aici e doar că nu vreau să fac carieră, nici acum nici ayer nu mi-am dorit.

    pentru textul : baobabul de
    __________________________________________________
    30 Ian 2012
  • Sixtus Revin

    Cred ca nu incalc nici un fel de regula de pe H. (reclama mascata) daca anunt ca textul lui Dorin „Problema Ființei la Thoma de Aquino”, aparut pe alt site, a fost preluat si va apare intr-un volum anual (IX, 2010) al unei publicatii a Academiei. El intregeste diversitatea preocuparilor autorului. Pe cand si un volum de poezii?

    pentru textul : Apocalipsa după Vaslui de
    __________________________________________________
    14 Noi 2009
  • queen margot

    asta e de bine sau de rau?cred ca de bine,hahaha, multumesc de trecere si de lectura.

    pentru textul : filosofia iepurelui de angóra de
    __________________________________________________
    14 Feb 2007
  • Aranca

    Andreea, te rog sa revii asupra textului si sa faci corecturile necesare gramaticale.

    pentru textul : Le diable avec l’aile de carton de
    __________________________________________________
    30 Oct 2007
  • Aranca

    Michelangelo Merisi da Caravaggio (1571-1610) (ultimele zile) ...se pierde in Porto Ercole, unde face escala in drum spre Roma acolo este inchis din greseala doua zile se imbolnaveste se rataceste pe plaja cautindu-si corabia soarta iertarea moare in conditii neelucidate, citeva zile mai tirziu. ...si totusi, ultima lui lucrare e "Martiriul sf. Ursula", pe marginea careia am putea vorbi, inr-o zi... remarcabil in opera lui Caravaggio este tratarea clarobscurului. cat despre erotismul personajelor sale, e mult de discutat, poate in fata uneia din variantele "Amor divin" sau "Amor profan", iata inca un subiect fascinant, noteaza-l. Arrivederci!

    pentru textul : Caravaggio - ultimii 4 ani de
    __________________________________________________
    13 Iun 2006
  • Ottilia Ardeleanu pe bune că

    tot copiii ştiu să împartă mai bine, încă dinainte de a învăţa tabla...
    părinţii ştiu doar a divide...

    pentru textul : împărțeala de
    __________________________________________________
    01 Iun 2013
  • batori Iată,

    Iată, după atâta vreme, Alina, ce versuri ai aici! Dacă nu apărea textul acesta pe prima pagină H, nu aş fi stat ca proasta, fixând ecranul, să-ţi spun că ai perfectă dreptate în ce ai scris acolo:)
    Dau şi eu o peniţă din suflet. M-a impresionat şi pasajul cu ţâşnitul lacrimilor aşa pur şi simplu...

    pentru textul : if you go away de
    __________________________________________________
    15 Noi 2010
  • Younger Sister Mulțumesc, Raluca, pentru

    Mulțumesc, Raluca, pentru darul de gând și cuvânt!

    pentru textul : Înșir`te mărgărite de
    __________________________________________________
    15 Oct 2012

Pagini