simplu si fara inhibitii. astfel mi se pare ca se exprima autorul, fara a incerca sa surprinda, sa uimeasca, sa epateze. in acest context, poemul, daca vreti sa il numesc astfel, imi pare a fi o marturisire pura, sincera, absoluta... cu ceva tratament impotriva aciditatii gastrice, conform titlului..., desi nu inteleg de ce astfel.
Cu riscul de a va supara (desi nu-mi doresc deloc asta), voi lasa acolo "anotimp dezoland". Este exact ceea ce am vrut sa spun, iar in acest caz (gerunziile "e febletea mea"!) cred ca nu e gresit sa fi folosit aceasta exprimare.
Multumesc mult pentru trecere si apreciere!
Îmi cer scuze, doar azi am observat comentariul tău, Virgil
Ce pot să spun? M-ai desfiinţat total. Ca om şi ca scribălău
Ca om am multe păcate. Pot fi acuzat de orice, numai de crimă, invidie, fanatism şi xenofobie, NU.
Cu tot respectul, dar îmi pui în spinare lucruri şi afirmaţii pe care, dacă le-aş gândi - te asigur - mi-aş tăia jugulara cu unghiera. “Singur” m-aş sinucide, Virgile. Sunt foarte multe de spus despre comentariul tău. Nu cred că e bine să fie spuse în public Sunt mâhnit să văd cum un text, care se vroia de fapt o ironie, un pamflet a putut declanşa asemenea judecăţi. Să explic faptul că acele expresii “caraghioase”au fost “plantate” intenţionat în text? Ar avea vreun rost? Că nu am urmărit adevărul istoric despre Împăratul Octavian, că totul a fost un pretext? Probabil, trebuia încadrat (textul) la altă rubrică. Asta se putea spune şi într-un mod mai elegant…puţin!
Te asigur că am trăit şi eu în afara României. Ştiu cum merg lucrurile pe lumea asta. Desigur, nu atât de bine ca cei de peste Ocean!
Părinţii mei şi eu am suferit sub dictatura ceauşistă şi nu aş mai vrea, pentru nimic în lume, să trăiesc acei ani, dar faptul că România, societatea românească merge pe un drum greşit nu mă lasă indiferent. Să-mi bag mâinile în buzunar şi să zic, ca atâţia alţii, “asta e”?? să nu-mi pese de copiii, care din lipsuri materiale, nu pot să urmeze un gimnaziu, de copiii sodomizaţi, vânduţi străinilor, pentru că părinţii lor nu-i pot creşte, de bătrânii batjocoriţi în ultimul hal, de crimele şi hoţiile de neimaginat, într-un dispreţ total faţă de majoritatea populaţiei, de disoluţia statului şi eludarea legilor?? De atâtea şi atâtea altele care se întâmplă în România, unde am decis să-mi trăiesc zilele din urmă? Ai trecut cam repede peste faptul că am spus , în text, că nu vorbesc serios, că dacă istoria se repetă ar fi bine să se repete şi spre binele oamenilor.
Nu înţeleg cum textul meu, îngrijorările mele ţi-au indus ideea că aş fi un pericol social, un aţâţător de spirite contra libertăţilor umanităţii!! Mă acuzi nefundat şi pe nedrept. N-ai cum să mă cunoşti din câteva texte. Dar este site-ul tău, poţi să agreezi pe cine vrei, să-l desfiinţezi pe cel ce nu-ţi face plăcere. Dacă textele mele au adus sau aduc prejudicii, de orice natură, site-ului, te rog să-mi anulezi contul. Este păcat ca munca atâtor oameni cumsecade, pentru care am un respect deosebit, să fie umbrită de un nimeni în drum, un coate goale, un incult care “se mai şi erijează în ofertant şi promotor de soluţii…tiranice, dictatoriale”. Evident este vorba despre mine, Ion Pascal Vlad.
Sunt mâhnit şi trist că a trebuit să scriu aceste rânduri. Viaţa m-a învăţat însă să mă consolez cu gândul că, în ultima instanţă, pe nimeni, absolut pe nimeni, nu-l doare în cot de tristeţile şi mâhnirile mele.
Da, nu am contestat niciodata ca esti pictural in textele tale (oare exista termenul asta in limba romana?). Si cu siguranta ca minuiesti foarte abil cuvintele si sensurile lor. Aproape as fi curios cum ai ilustra o toamna cetoasa pe malul oceanului in California
Domnule Titarenco, duritatea formulării referitoare la mediocritatea textului (sau autorului?) mă îndeamnă să vă întreb dacă anumite genuri -în acest caz pastelul- sunt mai puțin dorite pe acest site. Referitor la valoarea textelor, cum pot fi altfel apreciate decât după postare?
Da, doamnelor, domnisoarelor si domnilor (domnisorii n-au intrat inca in uzul curent): dragoste e-un lucru foare mare! Ca si altele (doar cateva) asemanatoare.
Textul mi-a placut (cum incepe; ca-n bancu' ala, de pe timpul impuscatului, care incepea asa: am visat ca Nea Nicu devenise maturator... si? intreaba cineva. Si nimic. Formidabil! E buna!. Adica cum e buna daca nu mai urmeaz nimic. E buna, dom'le. Ca-mi place cum incepe). Lasand gluma la o parte: pacat ca textul n-are urmare. Sau are si nu stiu eu?
1. ok, am însă o precizare: este doar a 7-a zi, poate să fie a 7-a zi de când s-a întâmplat ceva important pentru mine, poate să fie duminică sau poate fi joi, sau orice altă zi, doar că este a 7-a. so, n-am căutat metafore, nu-mi place să am un text chinuit și fără ritm, iar că nu se înțelege cine a insistat să mă cunoască, iarta-mă dar nu cred. Sunt poezii pe acest site mult mai puțin explicite decât asta. 2. viața este plină de clișee, nu comentez asta, ce vreau să spun este că într-adevăr există o linie de marcaj invizibilă între NOI și EU, e important să fie invizibilă (de aici și inexistența unui spațiu) pentru ca să puna mințile noastre, ale tuturor, la contribuție. Așa am gândit eu atunci și poate NU am dreptate. vă mulțumesc pentru critică, aș fi preferat să vă și placă ceva:)
"candid înzestrata", chiar asa am vrut sa spun. suna mai bine, nu? cat tine de realizare, detaliile strica poemul, recunosc. nu-l mai modific, dl Titarenco a scos ce e mai bun din el.
o poezie care-i pacat sa ramana fara comentarii.
te felicit pentru ea, probabil ca-i foarte frumoasa oricum, pentru mine are cateva mici imperfectiuni pe care o sa le semnalez fara sugestia de a modifica, doar ca sa vezi cum mi-ar fi placut mai mult textul si daca rezonezi cu schimbarea.
as scoate "ca pe un dicționar", e in plus si se simte ca atare, e ca si cum m-ar zgaltai cineva cand visez mai bine, si m-ar trimite la scoala. "un bloc", pentru ca ideea autobuzului cu nomazi e faina si nu face decat sa dilueze versul acela. as scoate si "cu guma de mestecat" din acelasi motiv pentru care nu mi-a placut "ca pe-un dictionar". oricum, e un text special, remarcabil.
Daca spuneam in alta parte si la o alta poezie ca ai ceva din suprarealism, aici ma contrazici total, povestesti altfel, cursiv si secvential, sunt parti si trairi din viata, pot fi reale sau chiar sunt reale si acest adevar iti ofera certitudinea (lucru rar de altfel). Poveste frumoasa cu pasari si ferestre inchise, cu abur pe care poti desena vise si profesoare nebune, ce spuneam mai devreme, franturi de viata care te duc inapoi cu gandul, toti avem locul acela unde ne retragem din ce in ce mai des iar cuvintele tale asta fac, te impulsioneaza sa taci, sa gandesti (cat de rar gandim astazi) si sa rememorezi intamplarea care a fost. Mi-a placut poezia ta, nici nu stiu care stil al tau il prefer, cred ca amandoua. Felicitari.
o precizare... cineva insuficient de atent ar putea avea impresia ca intre ""ce sa caute intr-o echipa editoriala??"" si ""nu vad de ce n-ai ramane in continuare editor"" e o contradictie logica. nu e! Snowdon King, nici nu ma asteptam altfel :)
domnule profesor, permite-ți-mi un moment cu boba, mi-e dor de figura lui tâmpă dar înțeleaptă, cam ca aici: Paule,
Tu chiar te-ai blocat într-un pattern de com în ceea ce mă privește? Nu te duce mintea la mai mult? Ce răspunsuri sunt astea pe care mi le oferi? Poate vrei să insinuezi că nu aș fi la înălțimea scrierilor tale cu comentariile și mă iei la mișto? Făcând asta te iei la mișto pe tine poete din Tecuci pentru că eu sunt cine sunt tu ești cine ești iar eu... pentru că eu sunt cine sunt și tu ești cine ești(Gandhi) superb.:))
ei, comentariile voastre m-au emoționat și mi-au adus aminte de vremuri dragi petrecute aici. nu am să uit niciodată să spun un mulțumesc lui Virgil pentru acest spațiu în care am descoperit oameni frumoși, în care scrisul multora s-a șlefuit, a crescut, s-a regăsit. nu am să uit niciodată să spun un mulțumesc oamenilor care m-au onorat cu prietenia lor. au trecut ceva ani și mi-e dor de efervescența de atunci, de glumele, micile ironii, marile orgolii etc. tinerii de atunci au scos cărți, au primit premii iar site-ul a contribuit din plin la formarea lor. s-au maturizat au luat scrisul pe cont propriu, probabil. acum simt că este vremea unei noi generații. iar aici sunt oamenii capabili să o îndrume. încă o dată mulțumesc Iulia, Corina, Daniela! ... după cum se vede m-ați prins într-o pasă vulnerabilă.
cind faci o afirmatie/remarca, asa cum spui tu, "bizara", Ionut Caragea, despre versurile "aproape identice" in subsolul unei poezii sau al unui autor, rugamintea mea este sa ai in vedere doua aspecte: 1) o afirmatie de acest gen, este corecta in urma unei atente investigatii 2) metaforele sa fie identice, suprapuse. acum in dezvoltarea primei idei, iti pot spune sigur ca poezia Nutei Craciun e mult mai veche decit cealalta, asta ca fapt divers. si ea stie si cred ca acum se minuneaza mai mult decit l-ar fi vazut pe mos Craciun. la punctul doi, iarasi iti spun ca nu e acelasi lucru. sint atmosfere poetice diferite induse de noapte, ginduri si coline, daca vrei, dar care nu prea au de a face, fiecare ilustrindu-se altfel. sint ca doi cozonaci care nu au acelasi gust. de altfel, exista si o localitate, Glodenii gindului. Nu te pune pe ginduri?...
nu se înțelege prea bine: --- să nu mai fi fost publicat pe un alt website de literatură sau în volum timp de două luni înainte de publicarea lui pe Hermeneia. (fac excepție site-urile personale).--- ce înseamnă asta de fapt? eu din e-mail am înțeles să nu public decît texte inedite în primele 2 luni ale "existenței" mele pe site. da! vrei să îl scot, virgil? mă gîndeam că prin feed-back, hermeneia nu va face "ceea ce face altcineva". am nevoie de "altceva la acest text".
Maestre, interesant eseul! Dar, parcă, faceți ce faceți și tot la Platon și la sistemul său rudimentar, dihotomic, ajungeți! Cred că dintre toate ism-ele, hărăzite a se dizolva în sucul (filozofico-gastric) burdihanului post-modernității, rămâne cel al materialismului, dialectic și sceptic (totodată) tinzând, asimptotic, spre o obiectivizare absolută, prin experiment (nemijlocit și repetabil) și nu prin intuiție (fie ea și poetică)! Cu amiciție, Ioan J
E un poem care îşi urmează cursul firesc precum un gând bun. Îl interpretez ca fiind o metaforă a adolescenţei din noi care se încăpăţănează să ne urmărească toată viaţa şi care uneori ne controlează, şi pe care alteori încercăm noi să o controlăm. .
Remarc, pentru imagine şi idee, versurile:
,,într-o zi cuvintele ei vor fi ață de balon
care va fi ținut de mâna celui ars
a celui neprihănit și rănit"
O să fiu onestă şi o să îţi spun că aş elemina ,,care va fi". Atributivele explică mult şi îngrădesc interpretarea lectorului. De asemeni m-am poticnit la disonanţa de la titlu. O inversare ar rezolva uşor.
Îmi place ideea din final. Un amestec de resemnare, de complicitate, de vis.
Deşi unele elemente au devenit simbol, folosirea lor într-o altă combinaţie aduce prospeţime.
E un poem pe care îl apreciez mult.
pentru premiul de popularitate obţinut cu acest text, Nuţa, i-am acordat şi eu votul meu! el se apropie foarte mult de lector prin tema aleasă. mie una mi-a plăcut mult relaţia pe care ai stabilit-o între început şi versul final, cu paşii clari şi echilibraţi din corpul poemului. da, poemul acesta se simte!
foarte frumos! felicit încă o dată inițiativa! sper să ajung! Vlad, ce e al tău va fi și al meu:)! Este o copertă pe care îmi va fi drag să o deschid, din mai multe motive. Unul este autorul!
...Andreea, ți-am spus eu că există exigențe pe hermeneia... sunt de părerea lui Virgil, dar nu atât de avizat ca el... scrie, scrie, scrie și welcome p'acilea...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
simplu si fara inhibitii. astfel mi se pare ca se exprima autorul, fara a incerca sa surprinda, sa uimeasca, sa epateze. in acest context, poemul, daca vreti sa il numesc astfel, imi pare a fi o marturisire pura, sincera, absoluta... cu ceva tratament impotriva aciditatii gastrice, conform titlului..., desi nu inteleg de ce astfel.
pentru textul : gustul alcalin al zilei de luni II deLa toamna, dupa ce termin cu doctoratul, imediat in noiembrie sper. Nu mai las pt decembrie, ca sa nu ne mai inzapezim. O sa fie si carte, am promis.
pentru textul : jurnal pentru zile și cuvinte IV deCu riscul de a va supara (desi nu-mi doresc deloc asta), voi lasa acolo "anotimp dezoland". Este exact ceea ce am vrut sa spun, iar in acest caz (gerunziile "e febletea mea"!) cred ca nu e gresit sa fi folosit aceasta exprimare.
pentru textul : Toamna deMultumesc mult pentru trecere si apreciere!
..ultimul vers îl văd: 'de săruturi mânjite'..(ca să evităm mâ-mâ}
pentru textul : Facere decheers!
Îmi cer scuze, doar azi am observat comentariul tău, Virgil
pentru textul : Despre repetarea istoriei deCe pot să spun? M-ai desfiinţat total. Ca om şi ca scribălău
Ca om am multe păcate. Pot fi acuzat de orice, numai de crimă, invidie, fanatism şi xenofobie, NU.
Cu tot respectul, dar îmi pui în spinare lucruri şi afirmaţii pe care, dacă le-aş gândi - te asigur - mi-aş tăia jugulara cu unghiera. “Singur” m-aş sinucide, Virgile. Sunt foarte multe de spus despre comentariul tău. Nu cred că e bine să fie spuse în public Sunt mâhnit să văd cum un text, care se vroia de fapt o ironie, un pamflet a putut declanşa asemenea judecăţi. Să explic faptul că acele expresii “caraghioase”au fost “plantate” intenţionat în text? Ar avea vreun rost? Că nu am urmărit adevărul istoric despre Împăratul Octavian, că totul a fost un pretext? Probabil, trebuia încadrat (textul) la altă rubrică. Asta se putea spune şi într-un mod mai elegant…puţin!
Te asigur că am trăit şi eu în afara României. Ştiu cum merg lucrurile pe lumea asta. Desigur, nu atât de bine ca cei de peste Ocean!
Părinţii mei şi eu am suferit sub dictatura ceauşistă şi nu aş mai vrea, pentru nimic în lume, să trăiesc acei ani, dar faptul că România, societatea românească merge pe un drum greşit nu mă lasă indiferent. Să-mi bag mâinile în buzunar şi să zic, ca atâţia alţii, “asta e”?? să nu-mi pese de copiii, care din lipsuri materiale, nu pot să urmeze un gimnaziu, de copiii sodomizaţi, vânduţi străinilor, pentru că părinţii lor nu-i pot creşte, de bătrânii batjocoriţi în ultimul hal, de crimele şi hoţiile de neimaginat, într-un dispreţ total faţă de majoritatea populaţiei, de disoluţia statului şi eludarea legilor?? De atâtea şi atâtea altele care se întâmplă în România, unde am decis să-mi trăiesc zilele din urmă? Ai trecut cam repede peste faptul că am spus , în text, că nu vorbesc serios, că dacă istoria se repetă ar fi bine să se repete şi spre binele oamenilor.
Nu înţeleg cum textul meu, îngrijorările mele ţi-au indus ideea că aş fi un pericol social, un aţâţător de spirite contra libertăţilor umanităţii!! Mă acuzi nefundat şi pe nedrept. N-ai cum să mă cunoşti din câteva texte. Dar este site-ul tău, poţi să agreezi pe cine vrei, să-l desfiinţezi pe cel ce nu-ţi face plăcere. Dacă textele mele au adus sau aduc prejudicii, de orice natură, site-ului, te rog să-mi anulezi contul. Este păcat ca munca atâtor oameni cumsecade, pentru care am un respect deosebit, să fie umbrită de un nimeni în drum, un coate goale, un incult care “se mai şi erijează în ofertant şi promotor de soluţii…tiranice, dictatoriale”. Evident este vorba despre mine, Ion Pascal Vlad.
Sunt mâhnit şi trist că a trebuit să scriu aceste rânduri. Viaţa m-a învăţat însă să mă consolez cu gândul că, în ultima instanţă, pe nimeni, absolut pe nimeni, nu-l doare în cot de tristeţile şi mâhnirile mele.
Hm. Cred că l-aș încadra mai degrabă la note. E un jurnal mai mult, un instantaneu analitic.
pentru textul : aşteptare oarbă deGreșeli : întrun + diacritice. Te rog să corectezi.
"cînd chiar că"?!
pentru textul : introfanie de toamnă II deDa, nu am contestat niciodata ca esti pictural in textele tale (oare exista termenul asta in limba romana?). Si cu siguranta ca minuiesti foarte abil cuvintele si sensurile lor. Aproape as fi curios cum ai ilustra o toamna cetoasa pe malul oceanului in California
pentru textul : Septembrie, începuturi deDomnule Titarenco, duritatea formulării referitoare la mediocritatea textului (sau autorului?) mă îndeamnă să vă întreb dacă anumite genuri -în acest caz pastelul- sunt mai puțin dorite pe acest site. Referitor la valoarea textelor, cum pot fi altfel apreciate decât după postare?
pentru textul : Ghiocelul și vântul deDa, doamnelor, domnisoarelor si domnilor (domnisorii n-au intrat inca in uzul curent): dragoste e-un lucru foare mare! Ca si altele (doar cateva) asemanatoare.
Textul mi-a placut (cum incepe; ca-n bancu' ala, de pe timpul impuscatului, care incepea asa: am visat ca Nea Nicu devenise maturator... si? intreaba cineva. Si nimic. Formidabil! E buna!. Adica cum e buna daca nu mai urmeaz nimic. E buna, dom'le. Ca-mi place cum incepe). Lasand gluma la o parte: pacat ca textul n-are urmare. Sau are si nu stiu eu?
pentru textul : din dialogurile misogine ale lui Fane și Costi - partea întîi de1. ok, am însă o precizare: este doar a 7-a zi, poate să fie a 7-a zi de când s-a întâmplat ceva important pentru mine, poate să fie duminică sau poate fi joi, sau orice altă zi, doar că este a 7-a. so, n-am căutat metafore, nu-mi place să am un text chinuit și fără ritm, iar că nu se înțelege cine a insistat să mă cunoască, iarta-mă dar nu cred. Sunt poezii pe acest site mult mai puțin explicite decât asta. 2. viața este plină de clișee, nu comentez asta, ce vreau să spun este că într-adevăr există o linie de marcaj invizibilă între NOI și EU, e important să fie invizibilă (de aici și inexistența unui spațiu) pentru ca să puna mințile noastre, ale tuturor, la contribuție. Așa am gândit eu atunci și poate NU am dreptate. vă mulțumesc pentru critică, aș fi preferat să vă și placă ceva:)
pentru textul : A 7-a zi de"candid înzestrata", chiar asa am vrut sa spun. suna mai bine, nu? cat tine de realizare, detaliile strica poemul, recunosc. nu-l mai modific, dl Titarenco a scos ce e mai bun din el.
pentru textul : Eve postmoderne deo poezie care-i pacat sa ramana fara comentarii.
pentru textul : dacă ochii ei ar avea nume le-ar zice hiroshima și nagasaki dete felicit pentru ea, probabil ca-i foarte frumoasa oricum, pentru mine are cateva mici imperfectiuni pe care o sa le semnalez fara sugestia de a modifica, doar ca sa vezi cum mi-ar fi placut mai mult textul si daca rezonezi cu schimbarea.
as scoate "ca pe un dicționar", e in plus si se simte ca atare, e ca si cum m-ar zgaltai cineva cand visez mai bine, si m-ar trimite la scoala. "un bloc", pentru ca ideea autobuzului cu nomazi e faina si nu face decat sa dilueze versul acela. as scoate si "cu guma de mestecat" din acelasi motiv pentru care nu mi-a placut "ca pe-un dictionar". oricum, e un text special, remarcabil.
Daca spuneam in alta parte si la o alta poezie ca ai ceva din suprarealism, aici ma contrazici total, povestesti altfel, cursiv si secvential, sunt parti si trairi din viata, pot fi reale sau chiar sunt reale si acest adevar iti ofera certitudinea (lucru rar de altfel). Poveste frumoasa cu pasari si ferestre inchise, cu abur pe care poti desena vise si profesoare nebune, ce spuneam mai devreme, franturi de viata care te duc inapoi cu gandul, toti avem locul acela unde ne retragem din ce in ce mai des iar cuvintele tale asta fac, te impulsioneaza sa taci, sa gandesti (cat de rar gandim astazi) si sa rememorezi intamplarea care a fost. Mi-a placut poezia ta, nici nu stiu care stil al tau il prefer, cred ca amandoua. Felicitari.
pentru textul : Un fel de scris despre altceva deo precizare... cineva insuficient de atent ar putea avea impresia ca intre ""ce sa caute intr-o echipa editoriala??"" si ""nu vad de ce n-ai ramane in continuare editor"" e o contradictie logica. nu e! Snowdon King, nici nu ma asteptam altfel :)
pentru textul : analiza manifestului boierismului depot spune cu mana pe inima ca mi-era dor de tine.
daca ar fi dupa mine ti-as da numai penite. :) probabil pentru ca esti un om tare frumos.
pentru textul : Deasupra nimic nu se clatină dedomnule profesor, permite-ți-mi un moment cu boba, mi-e dor de figura lui tâmpă dar înțeleaptă, cam ca aici:
pentru textul : mersi pentru intenţia de ţigară dePaule,
Tu chiar te-ai blocat într-un pattern de com în ceea ce mă privește? Nu te duce mintea la mai mult? Ce răspunsuri sunt astea pe care mi le oferi? Poate vrei să insinuezi că nu aș fi la înălțimea scrierilor tale cu comentariile și mă iei la mișto? Făcând asta te iei la mișto pe tine poete din Tecuci pentru că eu sunt cine sunt tu ești cine ești iar eu...
pentru că eu sunt cine sunt și tu ești cine ești(Gandhi) superb.:))
ei, comentariile voastre m-au emoționat și mi-au adus aminte de vremuri dragi petrecute aici. nu am să uit niciodată să spun un mulțumesc lui Virgil pentru acest spațiu în care am descoperit oameni frumoși, în care scrisul multora s-a șlefuit, a crescut, s-a regăsit. nu am să uit niciodată să spun un mulțumesc oamenilor care m-au onorat cu prietenia lor. au trecut ceva ani și mi-e dor de efervescența de atunci, de glumele, micile ironii, marile orgolii etc. tinerii de atunci au scos cărți, au primit premii iar site-ul a contribuit din plin la formarea lor. s-au maturizat au luat scrisul pe cont propriu, probabil. acum simt că este vremea unei noi generații. iar aici sunt oamenii capabili să o îndrume. încă o dată mulțumesc Iulia, Corina, Daniela! ... după cum se vede m-ați prins într-o pasă vulnerabilă.
pentru textul : litere în cădere liberă de"Freud" în loc de "Ferud"...:) şi "celea sunt" în loc de "acelea sumt"...în rest rămîne cum am stabilit...:)
pentru textul : Războiul rece dintre ştiinţă şi poezie decind faci o afirmatie/remarca, asa cum spui tu, "bizara", Ionut Caragea, despre versurile "aproape identice" in subsolul unei poezii sau al unui autor, rugamintea mea este sa ai in vedere doua aspecte: 1) o afirmatie de acest gen, este corecta in urma unei atente investigatii 2) metaforele sa fie identice, suprapuse. acum in dezvoltarea primei idei, iti pot spune sigur ca poezia Nutei Craciun e mult mai veche decit cealalta, asta ca fapt divers. si ea stie si cred ca acum se minuneaza mai mult decit l-ar fi vazut pe mos Craciun. la punctul doi, iarasi iti spun ca nu e acelasi lucru. sint atmosfere poetice diferite induse de noapte, ginduri si coline, daca vrei, dar care nu prea au de a face, fiecare ilustrindu-se altfel. sint ca doi cozonaci care nu au acelasi gust. de altfel, exista si o localitate, Glodenii gindului. Nu te pune pe ginduri?...
pentru textul : până la marginea lumii e doar o grădină denu se înțelege prea bine: --- să nu mai fi fost publicat pe un alt website de literatură sau în volum timp de două luni înainte de publicarea lui pe Hermeneia. (fac excepție site-urile personale).--- ce înseamnă asta de fapt? eu din e-mail am înțeles să nu public decît texte inedite în primele 2 luni ale "existenței" mele pe site. da! vrei să îl scot, virgil? mă gîndeam că prin feed-back, hermeneia nu va face "ceea ce face altcineva". am nevoie de "altceva la acest text".
pentru textul : poemul cornet de semințe deMaestre, interesant eseul! Dar, parcă, faceți ce faceți și tot la Platon și la sistemul său rudimentar, dihotomic, ajungeți! Cred că dintre toate ism-ele, hărăzite a se dizolva în sucul (filozofico-gastric) burdihanului post-modernității, rămâne cel al materialismului, dialectic și sceptic (totodată) tinzând, asimptotic, spre o obiectivizare absolută, prin experiment (nemijlocit și repetabil) și nu prin intuiție (fie ea și poetică)! Cu amiciție, Ioan J
pentru textul : Câte ceva despre simțul intern dee vreo problemă sau nu înțeleg eu ce e cu pagina asta?
pentru textul : poveste de dragoste între fiica văcarului și prințul deșertului deE un poem care îşi urmează cursul firesc precum un gând bun. Îl interpretez ca fiind o metaforă a adolescenţei din noi care se încăpăţănează să ne urmărească toată viaţa şi care uneori ne controlează, şi pe care alteori încercăm noi să o controlăm. .
pentru textul : car în rucsac o balerină ce strănută mereu deRemarc, pentru imagine şi idee, versurile:
,,într-o zi cuvintele ei vor fi ață de balon
care va fi ținut de mâna celui ars
a celui neprihănit și rănit"
O să fiu onestă şi o să îţi spun că aş elemina ,,care va fi". Atributivele explică mult şi îngrădesc interpretarea lectorului. De asemeni m-am poticnit la disonanţa de la titlu. O inversare ar rezolva uşor.
Îmi place ideea din final. Un amestec de resemnare, de complicitate, de vis.
Deşi unele elemente au devenit simbol, folosirea lor într-o altă combinaţie aduce prospeţime.
E un poem pe care îl apreciez mult.
Eeei, ce chestie faină! Cred că îmi doream așa ceva, dar nu știam că mi-o doresc. O să-mi fac cont, dar nu azi.
pentru textul : jumpino.com depentru premiul de popularitate obţinut cu acest text, Nuţa, i-am acordat şi eu votul meu! el se apropie foarte mult de lector prin tema aleasă. mie una mi-a plăcut mult relaţia pe care ai stabilit-o între început şi versul final, cu paşii clari şi echilibraţi din corpul poemului. da, poemul acesta se simte!
pentru textul : povestea ultimei tristeţi dee un poem vizual si atit si da, eu l-am facut
pentru textul : preemptive love defoarte frumos! felicit încă o dată inițiativa! sper să ajung! Vlad, ce e al tău va fi și al meu:)! Este o copertă pe care îmi va fi drag să o deschid, din mai multe motive. Unul este autorul!
pentru textul : volumul cenaclului Virtualia octombrie 2011 de...Andreea, ți-am spus eu că există exigențe pe hermeneia... sunt de părerea lui Virgil, dar nu atât de avizat ca el... scrie, scrie, scrie și welcome p'acilea...
pentru textul : Teenage angst deși dacă nu ați fost atentă, eu am sărit în apărarea lui cezar viziniuc și nu am pomenit nimic despre cum scriu sau nu scriu eu
pentru textul : iarna dePagini