fain poem! nu sunt pentru personalizări (tăcerea cu părul ei), aș fi vrut să păstrezi cuvântul "fagure", însă atmosfera este bine redată și se poate simți pe deplin. aș zice că e un pastel modern. încă o dată surprins plăcut de poezia ta, Virgil.
Marina Nicolaev, am citit comentriul tău de mai multe ori, cred că este o apriecere care face cât 10 penițe deși n-am primit nici o pență pentru acest haiku care te-a dus cu gândul la marele maestru Matsuo Basho. Sărut mâinile pentru aceste valoroase cuvinte care vor apărea într-o zi pe paginile unei cărți. Cu respect Djamal
ultima toamna a fost pentru mine intre calatorii...ca o emigrare din mine insami...ma fascineaza tinutul norilor unde mi se surpa de-a binelea sufletul la propriu si la figurat... "ma-ntunec" poate se gaseste pe la Constanta Buzea dar si in atitea alte locuri iti dau exemple daca vrei:"Imi ascund zambind a mea rabdare , peste orizont trece grabit un convoi , ma - ntunec in durere si plang in visare"(Noroi-Constantin Rusu); "Tu chiar nu vezi cum ma - ntunec , cum ma racesc ? ! In pielea mea gri s - au cascat toti porii intr - un urlet mut dupa semintele de soare " (din strafunduri -Adriana Popp) etc cred ca era si o piesa disco cintata de Margareta Pislaru... "ma dori" la fel, cred ca gasesti pe la Anca Anghel Novac samd nu am pretins ca sint imagini noi, au fost doar exprimate altfel, in felul meu. in afara de asta e alta toamna. apreciez franchetea.
multumesc pentru aprecieri, Emanule...o vreme n-am putut scrie, ma gandeam ca "mi-au amortit degetele", imi face bine sa aflu ca gandul meu a ajuns undeva. P.S.: pe Hermeneia oricine poate acorda penite, nu doar editorii. asta...doar informativ si fara nici o tendinta de manipulare. :)
Younger Sister, as fi curios sa vad cum argumentezi sintagma lirism neconformist. Pentru ca mie mi se pare un text manieristic si de un autobiografism sarcastic. Cineva mi-a reprosat dupa postare ca ar fi trebuit sa scot subtitlul pentru ca se subintelege din text. Raspunsul meu a fost ca numai repetitia obsesiva poate preintimpina greselile de interpretare. Multumesc oricum de semn, chiar daca am remarcat ca nu te numeri printre amatorii de acest gen. In plus, aici nu e vorba de specii literare, ci de stilul unui autor. Asta in opinia mea. Virgil, initial, am vrut sa incadrez textul la experiment pentru ca am incercat sa imbin genurile remarcate si de tine. In plus exista citeva chei in care ar trebui citit acest text, una dintre ele fiind exact moara numita suflet.
mi-am amintit cum ma razbunam pe papusa maica-mii de cate ori ma pedepsea - taiam cu foarfeca cate o bucatica mica din rochia albastra, suficient de mica cat sa nu se vada, de frica sa nu ma pedepseasca din nou (nu ma pedepsea mult dar pentru un tanc o pedeapsa poate fi sfarsitul lumii).
dincolo de nota personala, desi nu-i nevoie de-un dincolo pentru ca nu vad neaparat lipsa de obiectivitate in notele personale si nici nu vad de ce poezia le-ar evita neaparat ea insasi (ba dimpotriva), e o poezie buna pe care simt nevoia sa o semnalez. mi-a placut mult strofa cu humpty-dumpty, modul in care ai legat starea din ea si ai tras concluzia (poezia imi place toata, aici m-am oprit o clipa mai mult). am inceput sa am doar revelatii mici, cele mari mi se par pretioase si cam artificiale, cel putin pana reusesc eu sa mai evoluez.
tu esti unul din cei care realmente imi pare bine ca exista, si nu pentru poeziile astea, ci pentru ca uite, sunt oameni capabili sa te infrateasca cu ei exact atunci cand crezi ca nu mai ai chef de nicio infratire (evident, vorbesc unidirectional si cu valabilitate limitata, cred. dar cu atat mai sincer).
cu siguranta ...pot fi si o buna eleva. consider grupul de aici un grup elevat si cred ca pot sa ma ridic la un nivel acceptabil(pe tocuri cat de cat... inalte) :). un gand bun din Iasi, Raluca
Maria-Doina, mulțumesc mult pentru semnul tău de apreciere. Mă bucur că poezia a avut impact asupra ta și că simți astfel. Bucuroasă să te am în subsolul poeziei mele.
Vad eu ce fac cu scrijelitul ala. Da, poate il schimb. Am sa ma gandesc la un echivalent.
Dacă poezia e în spatele tău, sfatul meu e să deschizi rucsacul și să o lași să zboare, atât, nu e nevoie de detalii, un ochi experimentat o vede și de la mare înălțime. :) Verbul "a trebui" este impersonal, deci nu se conjugă: "ce-mi trebuie căldură".
am citit cam jumătate din text și mărturisesc că m-a părăsit răbdarea. am tot sperat să spună ceva dar nu s-a întîmplat. apoi, această folosire a imperfectului este îngrozitor de obositoare. nu cred sub nici o formă că își are rostul în felul acesta într-o narațiune. apoi, textul conține din păcate multe formulări realmente școlărești. este slab. dar dincolo de defecte tehnice și de stil probabil că cel mai greu de acceptat este lipsa asta cumplită de obiect, de intrigă, de conținut. e ca o cutie mare plină cu hîrtie de ambalaj și polistiren dar care nu conține absolut nimic. pe bune.
sunt cateva cacofonii care tb rezolvate, mai ales intr un text scris in maniera eminesciana, vezi scrisoarea III. asta nu merge. cred ca despre moarte e inuman sa scrii asa, fa-o doar daca vrei sa ne arati fața si grandoarea ei. prin urmare, votez doar tema si ideea textului tau.
cred că au ceva magic misterios călătoriile în care (ne) deprimă aproape o nouă arhitectură - "arhitectura așteptării" (în cadrul tipic californian) - din care desprindem trist umbrele îndepărtării. note furișate pe o nouă partitură lirică.
Cailean, in general, la saloanele de arta plastica exista o delimitare nevazuta: profesionisti si amatori. Aici se intimpla sa fie altceva. Varietatea lucrarilor, de la exceptional la amatorism, ofera publicului o paleta extrem de generoasa, vizual. De aici am fost tentata sa utilizez expresia care pare sa trezeasca suspiciuni. Impresia mea, per total, a fost buna. Si m-am simtit cu atit mai bine cu cit stiu si mi-am dat seama comparativ ca artistii romani nu sint nici ei departe de marele val actual din arta contemporana. Multumesc pentru lectura.
Mi-a plăcut mult. Are elemente de noutate şi, pe alocuri, un uşor iz bacovian, foarte plăcut. Emoţionează prin mesaj, prin inserţiile filozofic-existenţiale, prin metaforele sugestive a ceea ce este omul...Ultimul vers e o bijuterie ,,Mai goi mai goi mai goi şi arborii şi ochii." ...iar eu, mai plină, mai plină cu un poem excepţional :) Mulţumiri.
Adrian,
mulțumesc. de ce nu în română? pentru că „remember” mi se pare scurt/sugestiv/ și acoperă o paletă largă de stări. altfel spus (fără malițiozitate) așa a gîndit artistul.
Paul,
cred că nu ești chiar atît de străin de interpretarea unor imagini. pentru că dacă îmi amintesc eu bine ai niște poezii însoțite de elemente grafice în armonie cu versurile iar eu am rezonat atunci cu ambele forme de exprimare. mă bucură interesul și aprecierea ta.
Cristina,
(referitor la postare, cred că poți contacta conducerea H).
despre fotografie în general (pentru că aici nu avem o fotografie) se spune că este o pictură cu lumină și asta am încercat, un echilibru tonal, o negociere între translucid și contururi clare.
din acest punct de vedere Matei, iluminatul unei scene virtuale chiar dacă ține de tehnică/scripturi modalitatea de interacțiune cu instrumentele poate conduce de la o tonalitate corectă sau hai să-i zicem decentă la un act artistic.
Anna, deocamdata nu vad ca ati introdus nici un numar acolo. Precizez, nu este vorba de intreaga adresa URL ci doar de acel numar. Nu uitati sa apasati pe "Trimite". La a doua intrebare raspunsul este: nu dorim sa impunem nimanui un anumit format. Credem ca fiecare aici intelege ce inseamna o mica nota biografica si o exprimare de crez artistic. Nu dorim insa sa vedem pagini goale, formulari misterioase, absolut absurde, neadevarate sau ofensatoare. Englezii au un cuvint pentru chestia asta, se numeste "common sense". Intotdeauna mi-a fost greu sa traduc asta in romaneste. Oare de ce...
ma-ai facut sa zimbesc. la urma urmei putea fi orice. putea fi un cec, putea fi o scrisoare, putea fi gol, putea fi orice. uite ca la spaga nu m-am gindit. dar cred ca oricine citeste va fi inclinat sa "puna" acolo ceva
Eu nu văd firul poeziei, ci doar o înșiruire de imagini. Nefiind imagini plastice măcar, sunt discontinui. Lasă înger numai în titlu, în poezie îl ai de patru ori. Muuuult prea mult.
Îţi mulţumesc pentru tempestivitatea cu care mi-ai trimis încurajări şi observaţii extrem de constructive. Ai analizat şi argumentat minuţios versurile, lucru benefic mie, în acest context. Desigur, voi reveni asupra poemului, ţinând cont de tot. Te mai aştept oricând. Cu stimă şi prietnie.
sincere felicitări pentru acest eveniment comentariile lui Virgil mi se par și mie de o virulență nejustificată, lipsa de politețe nu este scuzabilă niciodată, părerea mea...
Aranca, Prin comentariul tău dovedești că ești poetă. Ceea ce eu nu am pretenția să fiu. Și dacă, uneori, un text de-al meu degajă un anumit parfum poetic, fie și cam vetust, este pentru că, așa cum știm, romȃnul s-a născut… etc.
sper sa nu dezamagesc, insa in ultimul timp nu am mai scris nimic (toate creatiile postate si cele care urmeaza sunt scrise acum mai bine de o luna). in ceea ce priveste comentariile la alte texte, timpul nu prea imi permite, iar de multe ori nu ma simt in masura sau nu gasesc cuvintele potrivite pentru a lasa un mesaj. voi incerca insa. multumesc pt. noul statut.
Prea facil/cautat contrastul din titlu, basca acele virgule... textul are ritmul sau peste care autorul si acel alter-ego traseaza taieturi superficiale... un fel aparte de autotortura... si tocmai aici as fi ales taietura zimtata a macetei in detrimentul bisturiului precis, chirurgical...
"am lăsat pietrele să cadă" - evităm o alăturare de "s"-uri care deranjează puțin urechea; "nu mai puteau strivi pe nimeni dar reușeau să tulbure" - m-aș opri la "tulbure" , ducând apele dincolo, adică în versul următor Cred că o piatră poate tulbura la fel de mult ca și o apă - forme de relief, da? Apoi nu mai este nevoie să schimbăm acel "măcar" cu "doar". Ar veni ceva de genul: "nu mai puteau strivi pe nimeni dar reușeau să tulbure măcar apele distorsionau umbrele" Cred că verbul "a tulbura" este unul destul de puternic ca imagine și conduită artistică încât să accepte în jurul său un acolit, un "baston", doar pentru a forma cititorului o bună imaginație și de ce nu o explicație. - "ape tulburi"; "să tulburi apele" cu pietre? - truism Părerea mea se vrea una bună despre acest text. Are un mesaj transmisibil (să nu ne gandim la gripa porcină) și acesta este primul merit al textului. Generează o stare și este suficient. Bun.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
da. e grea gramatica. voi reveni, voi studia, voi medita, voi corecta
pentru textul : mistică defain poem! nu sunt pentru personalizări (tăcerea cu părul ei), aș fi vrut să păstrezi cuvântul "fagure", însă atmosfera este bine redată și se poate simți pe deplin. aș zice că e un pastel modern. încă o dată surprins plăcut de poezia ta, Virgil.
pentru textul : dincolo de crepuscul deMarina Nicolaev, am citit comentriul tău de mai multe ori, cred că este o apriecere care face cât 10 penițe deși n-am primit nici o pență pentru acest haiku care te-a dus cu gândul la marele maestru Matsuo Basho. Sărut mâinile pentru aceste valoroase cuvinte care vor apărea într-o zi pe paginile unei cărți. Cu respect Djamal
pentru textul : Haiku deultima toamna a fost pentru mine intre calatorii...ca o emigrare din mine insami...ma fascineaza tinutul norilor unde mi se surpa de-a binelea sufletul la propriu si la figurat... "ma-ntunec" poate se gaseste pe la Constanta Buzea dar si in atitea alte locuri iti dau exemple daca vrei:"Imi ascund zambind a mea rabdare , peste orizont trece grabit un convoi , ma - ntunec in durere si plang in visare"(Noroi-Constantin Rusu); "Tu chiar nu vezi cum ma - ntunec , cum ma racesc ? ! In pielea mea gri s - au cascat toti porii intr - un urlet mut dupa semintele de soare " (din strafunduri -Adriana Popp) etc cred ca era si o piesa disco cintata de Margareta Pislaru... "ma dori" la fel, cred ca gasesti pe la Anca Anghel Novac samd nu am pretins ca sint imagini noi, au fost doar exprimate altfel, in felul meu. in afara de asta e alta toamna. apreciez franchetea.
pentru textul : de-a valma-i toamna... demultumesc pentru aprecieri, Emanule...o vreme n-am putut scrie, ma gandeam ca "mi-au amortit degetele", imi face bine sa aflu ca gandul meu a ajuns undeva. P.S.: pe Hermeneia oricine poate acorda penite, nu doar editorii. asta...doar informativ si fara nici o tendinta de manipulare. :)
pentru textul : scrisoare din colivia de sticlă deYounger Sister, as fi curios sa vad cum argumentezi sintagma lirism neconformist. Pentru ca mie mi se pare un text manieristic si de un autobiografism sarcastic. Cineva mi-a reprosat dupa postare ca ar fi trebuit sa scot subtitlul pentru ca se subintelege din text. Raspunsul meu a fost ca numai repetitia obsesiva poate preintimpina greselile de interpretare. Multumesc oricum de semn, chiar daca am remarcat ca nu te numeri printre amatorii de acest gen. In plus, aici nu e vorba de specii literare, ci de stilul unui autor. Asta in opinia mea. Virgil, initial, am vrut sa incadrez textul la experiment pentru ca am incercat sa imbin genurile remarcate si de tine. In plus exista citeva chei in care ar trebui citit acest text, una dintre ele fiind exact moara numita suflet.
pentru textul : pentru liniștea dumneavoastră demi-am amintit cum ma razbunam pe papusa maica-mii de cate ori ma pedepsea - taiam cu foarfeca cate o bucatica mica din rochia albastra, suficient de mica cat sa nu se vada, de frica sa nu ma pedepseasca din nou (nu ma pedepsea mult dar pentru un tanc o pedeapsa poate fi sfarsitul lumii).
pentru textul : the church of salvation dedincolo de nota personala, desi nu-i nevoie de-un dincolo pentru ca nu vad neaparat lipsa de obiectivitate in notele personale si nici nu vad de ce poezia le-ar evita neaparat ea insasi (ba dimpotriva), e o poezie buna pe care simt nevoia sa o semnalez. mi-a placut mult strofa cu humpty-dumpty, modul in care ai legat starea din ea si ai tras concluzia (poezia imi place toata, aici m-am oprit o clipa mai mult). am inceput sa am doar revelatii mici, cele mari mi se par pretioase si cam artificiale, cel putin pana reusesc eu sa mai evoluez.
tu esti unul din cei care realmente imi pare bine ca exista, si nu pentru poeziile astea, ci pentru ca uite, sunt oameni capabili sa te infrateasca cu ei exact atunci cand crezi ca nu mai ai chef de nicio infratire (evident, vorbesc unidirectional si cu valabilitate limitata, cred. dar cu atat mai sincer).
cu siguranta ...pot fi si o buna eleva. consider grupul de aici un grup elevat si cred ca pot sa ma ridic la un nivel acceptabil(pe tocuri cat de cat... inalte) :). un gand bun din Iasi, Raluca
pentru textul : pe tocuri prea înalte deMaria-Doina, mulțumesc mult pentru semnul tău de apreciere. Mă bucur că poezia a avut impact asupra ta și că simți astfel. Bucuroasă să te am în subsolul poeziei mele.
pentru textul : din băscuța roșie am scos iepurașul deVad eu ce fac cu scrijelitul ala. Da, poate il schimb. Am sa ma gandesc la un echivalent.
Dacă poezia e în spatele tău, sfatul meu e să deschizi rucsacul și să o lași să zboare, atât, nu e nevoie de detalii, un ochi experimentat o vede și de la mare înălțime. :) Verbul "a trebui" este impersonal, deci nu se conjugă: "ce-mi trebuie căldură".
pentru textul : Ca sunetul în fluier deam citit cam jumătate din text și mărturisesc că m-a părăsit răbdarea. am tot sperat să spună ceva dar nu s-a întîmplat. apoi, această folosire a imperfectului este îngrozitor de obositoare. nu cred sub nici o formă că își are rostul în felul acesta într-o narațiune. apoi, textul conține din păcate multe formulări realmente școlărești. este slab. dar dincolo de defecte tehnice și de stil probabil că cel mai greu de acceptat este lipsa asta cumplită de obiect, de intrigă, de conținut. e ca o cutie mare plină cu hîrtie de ambalaj și polistiren dar care nu conține absolut nimic. pe bune.
pentru textul : Tablou cu orgoliu şi palmieri desunt cateva cacofonii care tb rezolvate, mai ales intr un text scris in maniera eminesciana, vezi scrisoarea III. asta nu merge. cred ca despre moarte e inuman sa scrii asa, fa-o doar daca vrei sa ne arati fața si grandoarea ei. prin urmare, votez doar tema si ideea textului tau.
pentru textul : Caii morții decred că au ceva magic misterios călătoriile în care (ne) deprimă aproape o nouă arhitectură - "arhitectura așteptării" (în cadrul tipic californian) - din care desprindem trist umbrele îndepărtării. note furișate pe o nouă partitură lirică.
pentru textul : catalina island deDegetele mele cresc în fiecare seară până la lună ca să o poată gâdila sub bărbie. Ea râde cu glas de copil atunci când are vreme de mine :)
pentru textul : Așteptând să-mi crească degetele de... în cazul acesta, vă felicit.
pentru textul : icoană hoinară deiată
un fluture
mi se așază în palmă
înfricoșat
nu e loc de întors
în jocul ăsta
beau cupa
atingând clapele
doar fluturii
pot să audă
melodia noastră
până când
îi tremură aripile
renasc în el
pentru textul : Iată defără opreliști
tentația florilor
setea adâncă
de cer
Cailean, in general, la saloanele de arta plastica exista o delimitare nevazuta: profesionisti si amatori. Aici se intimpla sa fie altceva. Varietatea lucrarilor, de la exceptional la amatorism, ofera publicului o paleta extrem de generoasa, vizual. De aici am fost tentata sa utilizez expresia care pare sa trezeasca suspiciuni. Impresia mea, per total, a fost buna. Si m-am simtit cu atit mai bine cu cit stiu si mi-am dat seama comparativ ca artistii romani nu sint nici ei departe de marele val actual din arta contemporana. Multumesc pentru lectura.
pentru textul : Grand Marché d’Art Contemporain de... nu se mai poate scoate nimic din ea.
pentru textul : Luni (fără franciză ) deMi-a plăcut mult. Are elemente de noutate şi, pe alocuri, un uşor iz bacovian, foarte plăcut. Emoţionează prin mesaj, prin inserţiile filozofic-existenţiale, prin metaforele sugestive a ceea ce este omul...Ultimul vers e o bijuterie ,,Mai goi mai goi mai goi şi arborii şi ochii." ...iar eu, mai plină, mai plină cu un poem excepţional :) Mulţumiri.
pentru textul : De-a singurul deAdrian,
pentru textul : remember demulțumesc. de ce nu în română? pentru că „remember” mi se pare scurt/sugestiv/ și acoperă o paletă largă de stări. altfel spus (fără malițiozitate) așa a gîndit artistul.
Paul,
cred că nu ești chiar atît de străin de interpretarea unor imagini. pentru că dacă îmi amintesc eu bine ai niște poezii însoțite de elemente grafice în armonie cu versurile iar eu am rezonat atunci cu ambele forme de exprimare. mă bucură interesul și aprecierea ta.
Cristina,
(referitor la postare, cred că poți contacta conducerea H).
despre fotografie în general (pentru că aici nu avem o fotografie) se spune că este o pictură cu lumină și asta am încercat, un echilibru tonal, o negociere între translucid și contururi clare.
din acest punct de vedere Matei, iluminatul unei scene virtuale chiar dacă ține de tehnică/scripturi modalitatea de interacțiune cu instrumentele poate conduce de la o tonalitate corectă sau hai să-i zicem decentă la un act artistic.
Anna, deocamdata nu vad ca ati introdus nici un numar acolo. Precizez, nu este vorba de intreaga adresa URL ci doar de acel numar. Nu uitati sa apasati pe "Trimite". La a doua intrebare raspunsul este: nu dorim sa impunem nimanui un anumit format. Credem ca fiecare aici intelege ce inseamna o mica nota biografica si o exprimare de crez artistic. Nu dorim insa sa vedem pagini goale, formulari misterioase, absolut absurde, neadevarate sau ofensatoare. Englezii au un cuvint pentru chestia asta, se numeste "common sense". Intotdeauna mi-a fost greu sa traduc asta in romaneste. Oare de ce...
pentru textul : Noutăți în pagina de profil dema-ai facut sa zimbesc. la urma urmei putea fi orice. putea fi un cec, putea fi o scrisoare, putea fi gol, putea fi orice. uite ca la spaga nu m-am gindit. dar cred ca oricine citeste va fi inclinat sa "puna" acolo ceva
pentru textul : evanghelii inoportune I deEu nu văd firul poeziei, ci doar o înșiruire de imagini. Nefiind imagini plastice măcar, sunt discontinui. Lasă înger numai în titlu, în poezie îl ai de patru ori. Muuuult prea mult.
pentru textul : Înger singur deÎţi mulţumesc pentru tempestivitatea cu care mi-ai trimis încurajări şi observaţii extrem de constructive. Ai analizat şi argumentat minuţios versurile, lucru benefic mie, în acest context. Desigur, voi reveni asupra poemului, ţinând cont de tot. Te mai aştept oricând. Cu stimă şi prietnie.
pentru textul : make-up atras în spirala ADN-ului desincere felicitări pentru acest eveniment comentariile lui Virgil mi se par și mie de o virulență nejustificată, lipsa de politețe nu este scuzabilă niciodată, părerea mea...
pentru textul : Cenaclul Virtualia - la a VII-a ediție deAranca, Prin comentariul tău dovedești că ești poetă. Ceea ce eu nu am pretenția să fiu. Și dacă, uneori, un text de-al meu degajă un anumit parfum poetic, fie și cam vetust, este pentru că, așa cum știm, romȃnul s-a născut… etc.
pentru textul : Înnebunesc nebunii desper sa nu dezamagesc, insa in ultimul timp nu am mai scris nimic (toate creatiile postate si cele care urmeaza sunt scrise acum mai bine de o luna). in ceea ce priveste comentariile la alte texte, timpul nu prea imi permite, iar de multe ori nu ma simt in masura sau nu gasesc cuvintele potrivite pentru a lasa un mesaj. voi incerca insa. multumesc pt. noul statut.
pentru textul : restanțe dePrea facil/cautat contrastul din titlu, basca acele virgule... textul are ritmul sau peste care autorul si acel alter-ego traseaza taieturi superficiale... un fel aparte de autotortura... si tocmai aici as fi ales taietura zimtata a macetei in detrimentul bisturiului precis, chirurgical...
pentru textul : De ziua mea, noaptea, pe o terasă, de"am lăsat pietrele să cadă" - evităm o alăturare de "s"-uri care deranjează puțin urechea; "nu mai puteau strivi pe nimeni dar reușeau să tulbure" - m-aș opri la "tulbure" , ducând apele dincolo, adică în versul următor Cred că o piatră poate tulbura la fel de mult ca și o apă - forme de relief, da? Apoi nu mai este nevoie să schimbăm acel "măcar" cu "doar". Ar veni ceva de genul: "nu mai puteau strivi pe nimeni dar reușeau să tulbure măcar apele distorsionau umbrele" Cred că verbul "a tulbura" este unul destul de puternic ca imagine și conduită artistică încât să accepte în jurul său un acolit, un "baston", doar pentru a forma cititorului o bună imaginație și de ce nu o explicație. - "ape tulburi"; "să tulburi apele" cu pietre? - truism Părerea mea se vrea una bună despre acest text. Are un mesaj transmisibil (să nu ne gandim la gripa porcină) și acesta este primul merit al textului. Generează o stare și este suficient. Bun.
pentru textul : oameni și pietre deChiar, cine-o fi? Am corectat.
pentru textul : Har şi talent dePagini