Înţeleg şi vă mulţumesc foarte mult.
Corectez chiar acum şi o să-mă străduiesc să nu mai fac greşeli.
Cu toate că e cam greu,deoarece nu sunt român, deşi îmi place această limbă foarte, foarte mult şi încerc să traduc cărţile mele în limba română.
Cu adânc respect!
Sincer, m-am aruncat in prapastia cu numele prietenului meu Miguel, asa ca versul de final l-as rescrie asa: "am deslusit un am un o sa vad" Andu P.S. Si as elimina "tot" cred ca e deajuns "peste mine cerul". Bun text. Catre editori, Maia merita creditata ca autor Hermeneia si anume repejor, sa nu-mi fie luata in nume de rau interventia pls.
Semnele dumneavoastră denotă că există un oarecare interes pentru acest fel de activități. E bine dacă ceilalți sibieni au fost gazde excelente, acoperind astfel defectele organizatorice ale mele. Poate că vom reuși să ne întâlnim cu cât mai mulți dintre autori și doritori, e bine dacă participarea la eveniment este ”invidiată”. Nu sunt un bun organizator, așa că ”invidiez” la rându-mi pe cei care participă la astfel de evenimente. Cât privește pe Emilia, este o tânără poetesă în plină expansiune, a cărei expresie se schimbă (tot mai mult în bine) de la o zi la alta. A citit câteva creații noi, chiar bune.
da, cu siguranţă ai dreptate. se mai poate lucra încă pe text. însă nu ştiu de ce îmi este drag, deocamdată, aşa. :)
mulţumesc pentru lectură şi aprecieri.
nici nu sesizasem rima. :(
da, propunerea dvs. ar salva forma, dar ar schimba intrucatva sensul. acel "murim" se refera (mai clar, cred eu) la doi, nu la umanitate in general.
va multumesc pentru cuvinte, sincera sa fiu, am pus textul o data, apoi l-am sters...pe urma l-am repostat... :)
draga Mircea, sint departe de a fi ubicuu. Chiar daca as vrea sa fiu mai prompt timpul meu este si el limitat. Asa cum spuneam insa, exista poezie aici si dincolo de aparente o interesanta perceptie a romanismului din Ardeal.
ce-mi mai plac mie poemele astea-ghicitoare
aș vrea să văd pe careva scriind aici că s-a prins care-i șpilu... man at work, recomandarea mea este, cât se poate de sinceră, STOP WORKING MAN! Get a real job! For the well being of your fellow citizens (asta e din the departed, în caz că nu te-ai prins) stop with the riddles!
Aici despre ce este vorba? Despre vânzătorul de halva, nu-i așa?
Sau nu, despre vopsitorul de mere! Poate fi și mâncătorul de halva, dar asta e doar o presupunere insidioasă...
Posibil sunt trimiteri la numele trandafirului, mai probabil însă la inițiala de mijloc a trandafirului, pentru că nu se văd bine nici numele și nici prenumele trandafirului.
accept ideea că pentru ceilalţi membri faptul că eu afişez ora şi data postării poate
părea inutil, inestetic, ba chiar enervant. Însă tot nu m-ai convins de faptul că asta
constituie o problemă. Este opţiunea mea ca autor al acestui site de a posta data şi ora României
dub fiecare text pe care îl public aici sau pe alt site literar. Şi din câte îmi aduc aminte
n-a constituit pe un alt site o problemă. În altă ordine de idei, dacă acest aspect este inutil,
de ce insistaţi(şi tu,Virgil, şi Adrian) pe acest aspect. Nu e mai bine totuşi să ne concentrăm
atenţia pe textul literar propriu-zis şi nu pe ora şi data afişate sub el?
Şi încă ceva, mai e un lucru pe care nu-l înţeleg: de ce atunci când sunt logat mi se afişează
în comentarii o oră diferită faţă de cea care este agfişată în acelaşi comentarii atunci
când sunt delogat? Iar la texte uneori diferă chiar data?
"sufletul lui e doar o basculantă
de ce vreți să îl acoperiți cu gazon
și petunii
pe el
omul care nu mai are nimic de visat
voi"
nu mi-au placut deloc finalul si mustele. punk bach cred ca se refera la teme din bach in muzica punk, apropos de omul care nu mai are nimic de visat. nu mi se pare deloc criptica, decat daca sunt eu total pe alaturi.
Acestea sînt toate comentariile mele („jignirile repetate”) adresate lui Matei Hutopilă în timp de patru ani și pe Hermeneia . nu mai trec com de la textul „cîndva”. este recent.
1.
îmi place să polemizez
și asta-mi dă fiori la rînză
dar despre lapte chiar și gratis
eu spun atît - ce mare brînză!
(lapte gratis – polemică)
2.
...îl felicit și pe Matei Hutopilă pentru premiul I acordat de juriu.
(Premiul de popularitate al concursului de poezie „Astenie de primăvară Hermeneia 2010)
3.
Matei,
mă Mateiaș mă, mă maestre mă(vorbeai de teatru și mi-ai adus aminte de sceneta interpretată de Toma Caragiu și Mircea Diaconu-elefantul vrăbiuța/ plus bursucul și maimuța/muncesc cu aprindere/la o intreprindre- fac această precizare ca să nu crezi că te iau peste picior); păi Matei, lumea se învîrtea/învîrtește și fără Galilei și vezi tu uneori momentul de inerție ne prinde pe picior greșit poate că rămînem încremeniți în tipare și nu mai vedem ce vede un lup tînăr ca tine. dar te asigur că atunci cînd o să te faci tu mare, o să vină un matei junior și o să strîmbe din nas la recitarea ta gen hip-hop să zicem pentru că el va asculta atunci (în trend) hei-rup).
(vintage collection - audio).
Părere, După umila mea părere ești atât de "previzibil" încât nu exiști. Te ciclezi. Nu în spațiu în care există diverse subspații (eventual ierarhizate conceptual dar care se întrepătrund) ale existenței. Nici măcar într-un singur (sub)spatiu: cel al realității cotidiene. Nici măcar liniar, bidimensional. Nici măcar unidimensional - într-un singur punct. Ci în jurul "nimicului" (fără dimensiuni). Și aceasta fără a putea sugera, prin poezie sau în oricare alt mod posibil de exprimare (dar aici, în cazul dumitale, pare a fi vorba de pretenția unei exprimări "poetice") că sub "nimic" ar putea exista "altceva". Ori un asemenea "ciclu" începe să devină atât de previzibil-manierist încât, practic, nu mai există. Ai să-mi spui că ăsta-i un paradox. Nu este. Pentru că numai previzbilitatea modern(istă), strict cauzală (in cazul dumitale e vorba de o cauzalitate manierist-superficială precum o măcinare în gol - un simulacru, un "do-while" fără oprire din programare) a devenit azi o iluzie - iluzia "nimicului" afirmat mai mult sau mai puțin bombastic și teribilist în "poezie" (nici măcar auto-ironic la dumneata pentru că nu închei, măcar cu "trebuie să deschid mai repede frigiderul (imi spun)!"). În schimb azi, din ce în ce mai mult - în postmodern și nu în post-modernism - tocmai "imprevizibilitatea" (cel puțin pe termen mediu și lung deocamdată în existența zilnică și pe termen ultra-scurt în ceea ce am putea numi "poezie post-modernă" și nu "postmodernistă") își arată "colții" și te pândește după fiecare "colț". Cred că o discuție pe această temă, lăsând la o parte cazul dumitale particular, ar putea începe, în mod mai la obict, pe acest sit. Poate că ar trebui să căutăm alte "cauze" și "cauzalitate", mai adânci/adâncă decât cele ale "cauzalității" stricte care ne aruncă într-un modernism întârziat care își dă duhul în post-modernismul "nimicului" și să le sugerăm în "poezie" dacă vrem ca aceasta chiar să sugereze "ceva" mai curând decât "nimic", parafrazându-l pe Heidegeer. Dar, mai cred, ca poeziile dumitale sunt un bun "studiu de caz" pentru inceput. Cu cele mai bune gânduri, G.M.
Dl. Nincu, ati observat bine concluzia dintr-un inceput. ideea este ca am vrut sa fie o ruptura, ceva venit brusc dar nu inoportun. ca si cand, intreaga istorie personala ar incepe cu trosnitul unei ramurele intr-o padure. din acel moment, si numai de atunci. in rest, nu cred nu cred ca stilul meu este chiar atat de original, nu inca.:). oricum va multumesc
mai citeste si vezi ca e vorba de tine si de cei care mai stiu ce inseamna poezia. aia cu fel de fel de incurcaturi numite poezie... nu au raspuns la intrebarile de mai sus.
aici sunt alte lumini, alți pereți, doar ochii caprui fac parte din culoarea viselor. frumoasa imaginea cu cireșele la urechi. aș renunța la "și", aș zice: cireșele la urechi sunt coapte, rotunde", fără "grele". lumina se măsoară cu inima în poemul tău.
Pai sa vorbim Gorune, doar sa ma adun si eu nitel. Finalul asta nou nu mi se pare mai inspirat decat primul daca ar fi si doar pentru ca foloseste unul dintre cele mai cunoscute sofisme (despre care mai am o promisiune de dezbatere nerespectata cu maitre Firica, un en-garde ramas la nivel de amenintare). O musca sta pe un balon care zboara? Andu
Acesta este un experiment audio vizual. Îmi pare rău că nu pot reda și fundalul sonor. Din program lipsesc diacriticele ș și ț astfel încît a trebuit să renunț la ele cu totul. Dacă aș accentua contrastul dintre text și imagine s-ar pierde din ceea ce exprimă imaginea, dar al clipei (un dar "furat" cu telefonul mobil ), în favoarea textului care s-a dorit a fi doar umbra unui gînd. Titlul face corp comun cu textul. Mulțumesc Aranca. Mulțumesc mult că ai revenit prin paginile mele, Paul. Aranca are dreptate, ești unul dintre cei mai sensibili și mai delicați poeți din lumea aceasta care pare că a luat-o razna. Cum prea bine știi, unul dintre riscurile cele mai mari pe care le comportă internetul este acela că nu putem vizualiza interlocutorul și nu ne putem face întotdeauna o impresie corectă în privința intențiilor acestuia. Astfel putem greși, cu prea multă ușurință uneori. Îți mulțumesc încă o dată și îți doresc o iarnă la fel de frumoasă și de bogată precum sufletul tău. Cu drag pentru amîndoi, Naan Lea
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Înţeleg şi vă mulţumesc foarte mult.
pentru textul : Onoarea hoţilor de cai 1 deCorectez chiar acum şi o să-mă străduiesc să nu mai fac greşeli.
Cu toate că e cam greu,deoarece nu sunt român, deşi îmi place această limbă foarte, foarte mult şi încerc să traduc cărţile mele în limba română.
Cu adânc respect!
Modifică textul postat deja, nu reposta!
pentru textul : deviațiiart deSincer, m-am aruncat in prapastia cu numele prietenului meu Miguel, asa ca versul de final l-as rescrie asa: "am deslusit un am un o sa vad" Andu P.S. Si as elimina "tot" cred ca e deajuns "peste mine cerul". Bun text. Catre editori, Maia merita creditata ca autor Hermeneia si anume repejor, sa nu-mi fie luata in nume de rau interventia pls.
pentru textul : trei cuvinte deAcest text il puteai publica mai degraba la sectiunea proza, nu prea are legatura cu poezia. Mama lui de postmodernism.......
pentru textul : cinsprezece depai, n-am zis
pentru textul : cină festivă den-am zis asta
Semnele dumneavoastră denotă că există un oarecare interes pentru acest fel de activități. E bine dacă ceilalți sibieni au fost gazde excelente, acoperind astfel defectele organizatorice ale mele. Poate că vom reuși să ne întâlnim cu cât mai mulți dintre autori și doritori, e bine dacă participarea la eveniment este ”invidiată”. Nu sunt un bun organizator, așa că ”invidiez” la rându-mi pe cei care participă la astfel de evenimente. Cât privește pe Emilia, este o tânără poetesă în plină expansiune, a cărei expresie se schimbă (tot mai mult în bine) de la o zi la alta. A citit câteva creații noi, chiar bune.
pentru textul : ”Serile artgotice” la Cisnădioara, februarie 2010 deEcaterina, încearcă așa:
pentru textul : seară de iulie în sat deda, cu siguranţă ai dreptate. se mai poate lucra încă pe text. însă nu ştiu de ce îmi este drag, deocamdată, aşa. :)
pentru textul : de inima ta m-am desprins demulţumesc pentru lectură şi aprecieri.
cam bombastic textul şi cam cheap pe alocuri. spuse, multe. transmise, puţine.
pentru textul : What a wonderful world(!) denici nu sesizasem rima. :(
da, propunerea dvs. ar salva forma, dar ar schimba intrucatva sensul. acel "murim" se refera (mai clar, cred eu) la doi, nu la umanitate in general.
va multumesc pentru cuvinte, sincera sa fiu, am pus textul o data, apoi l-am sters...pe urma l-am repostat... :)
pentru textul : dragoste dedraga Mircea, sint departe de a fi ubicuu. Chiar daca as vrea sa fiu mai prompt timpul meu este si el limitat. Asa cum spuneam insa, exista poezie aici si dincolo de aparente o interesanta perceptie a romanismului din Ardeal.
pentru textul : Mă voi însura cu o ardeleancă grasă și blândă dece-mi mai plac mie poemele astea-ghicitoare
pentru textul : mai bine moare un om deaș vrea să văd pe careva scriind aici că s-a prins care-i șpilu... man at work, recomandarea mea este, cât se poate de sinceră, STOP WORKING MAN! Get a real job! For the well being of your fellow citizens (asta e din the departed, în caz că nu te-ai prins) stop with the riddles!
Aici despre ce este vorba? Despre vânzătorul de halva, nu-i așa?
Sau nu, despre vopsitorul de mere! Poate fi și mâncătorul de halva, dar asta e doar o presupunere insidioasă...
Posibil sunt trimiteri la numele trandafirului, mai probabil însă la inițiala de mijloc a trandafirului, pentru că nu se văd bine nici numele și nici prenumele trandafirului.
alt multumesc, la fel de serios ca si celelalte:) Silvia, mare binecuvantare incursiunea cu pricina! multam tuturor!
PS: Nicholas, daca recunosc ca oxana e fetita,,,:)
pentru textul : „Fetița cu crocodil” - de Silviu Dachin deaccept ideea că pentru ceilalţi membri faptul că eu afişez ora şi data postării poate
părea inutil, inestetic, ba chiar enervant. Însă tot nu m-ai convins de faptul că asta
constituie o problemă. Este opţiunea mea ca autor al acestui site de a posta data şi ora României
dub fiecare text pe care îl public aici sau pe alt site literar. Şi din câte îmi aduc aminte
n-a constituit pe un alt site o problemă. În altă ordine de idei, dacă acest aspect este inutil,
de ce insistaţi(şi tu,Virgil, şi Adrian) pe acest aspect. Nu e mai bine totuşi să ne concentrăm
atenţia pe textul literar propriu-zis şi nu pe ora şi data afişate sub el?
Şi încă ceva, mai e un lucru pe care nu-l înţeleg: de ce atunci când sunt logat mi se afişează
în comentarii o oră diferită faţă de cea care este agfişată în acelaşi comentarii atunci
când sunt delogat? Iar la texte uneori diferă chiar data?
Eugen
12.06.2012
pentru textul : Minciuna aceea cu chip de femeie bătrână şi grasă, şi-nfometată tot timpul după tot ceea ce este străin de22:11
cuvântul "mormane" nu-mi sună prea poetic.
pentru textul : balada ploilor pierdute 2 des-a rezolvat, lucian te mai astept
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 1 demi-a placut partea asta:
"sufletul lui e doar o basculantă
de ce vreți să îl acoperiți cu gazon
și petunii
pe el
omul care nu mai are nimic de visat
voi"
nu mi-au placut deloc finalul si mustele. punk bach cred ca se refera la teme din bach in muzica punk, apropos de omul care nu mai are nimic de visat. nu mi se pare deloc criptica, decat daca sunt eu total pe alaturi.
pentru textul : punk bach deAcestea sînt toate comentariile mele („jignirile repetate”) adresate lui Matei Hutopilă în timp de patru ani și pe Hermeneia . nu mai trec com de la textul „cîndva”. este recent.
1.
îmi place să polemizez
și asta-mi dă fiori la rînză
dar despre lapte chiar și gratis
eu spun atît - ce mare brînză!
(lapte gratis – polemică)
2.
...îl felicit și pe Matei Hutopilă pentru premiul I acordat de juriu.
(Premiul de popularitate al concursului de poezie „Astenie de primăvară Hermeneia 2010)
3.
pentru textul : starea hermeneia deMatei,
mă Mateiaș mă, mă maestre mă(vorbeai de teatru și mi-ai adus aminte de sceneta interpretată de Toma Caragiu și Mircea Diaconu-elefantul vrăbiuța/ plus bursucul și maimuța/muncesc cu aprindere/la o intreprindre- fac această precizare ca să nu crezi că te iau peste picior); păi Matei, lumea se învîrtea/învîrtește și fără Galilei și vezi tu uneori momentul de inerție ne prinde pe picior greșit poate că rămînem încremeniți în tipare și nu mai vedem ce vede un lup tînăr ca tine. dar te asigur că atunci cînd o să te faci tu mare, o să vină un matei junior și o să strîmbe din nas la recitarea ta gen hip-hop să zicem pentru că el va asculta atunci (în trend) hei-rup).
(vintage collection - audio).
va mulțumesc pentru trecere și semn stimați colegi
pentru textul : Iubirea nelimitată de"Dar ochii lor/Cu visul lor" e prea mult lor.
"aruncă bulgări cu ardoare" e foarte banal
un sonet slab
pentru textul : Decembrie dePărere, După umila mea părere ești atât de "previzibil" încât nu exiști. Te ciclezi. Nu în spațiu în care există diverse subspații (eventual ierarhizate conceptual dar care se întrepătrund) ale existenței. Nici măcar într-un singur (sub)spatiu: cel al realității cotidiene. Nici măcar liniar, bidimensional. Nici măcar unidimensional - într-un singur punct. Ci în jurul "nimicului" (fără dimensiuni). Și aceasta fără a putea sugera, prin poezie sau în oricare alt mod posibil de exprimare (dar aici, în cazul dumitale, pare a fi vorba de pretenția unei exprimări "poetice") că sub "nimic" ar putea exista "altceva". Ori un asemenea "ciclu" începe să devină atât de previzibil-manierist încât, practic, nu mai există. Ai să-mi spui că ăsta-i un paradox. Nu este. Pentru că numai previzbilitatea modern(istă), strict cauzală (in cazul dumitale e vorba de o cauzalitate manierist-superficială precum o măcinare în gol - un simulacru, un "do-while" fără oprire din programare) a devenit azi o iluzie - iluzia "nimicului" afirmat mai mult sau mai puțin bombastic și teribilist în "poezie" (nici măcar auto-ironic la dumneata pentru că nu închei, măcar cu "trebuie să deschid mai repede frigiderul (imi spun)!"). În schimb azi, din ce în ce mai mult - în postmodern și nu în post-modernism - tocmai "imprevizibilitatea" (cel puțin pe termen mediu și lung deocamdată în existența zilnică și pe termen ultra-scurt în ceea ce am putea numi "poezie post-modernă" și nu "postmodernistă") își arată "colții" și te pândește după fiecare "colț". Cred că o discuție pe această temă, lăsând la o parte cazul dumitale particular, ar putea începe, în mod mai la obict, pe acest sit. Poate că ar trebui să căutăm alte "cauze" și "cauzalitate", mai adânci/adâncă decât cele ale "cauzalității" stricte care ne aruncă într-un modernism întârziat care își dă duhul în post-modernismul "nimicului" și să le sugerăm în "poezie" dacă vrem ca aceasta chiar să sugereze "ceva" mai curând decât "nimic", parafrazându-l pe Heidegeer. Dar, mai cred, ca poeziile dumitale sunt un bun "studiu de caz" pentru inceput. Cu cele mai bune gânduri, G.M.
pentru textul : girovag al maculelor deDin punctul meu de vedere finalul e atit de cliseistic incit rateaza tot textul.
pentru textul : rem deeste bine să schimbi titlul! găseşte-i unul pe măsura textului. nu divulga...
pentru textul : pasăre albă deDl. Nincu, ati observat bine concluzia dintr-un inceput. ideea este ca am vrut sa fie o ruptura, ceva venit brusc dar nu inoportun. ca si cand, intreaga istorie personala ar incepe cu trosnitul unei ramurele intr-o padure. din acel moment, si numai de atunci. in rest, nu cred nu cred ca stilul meu este chiar atat de original, nu inca.:). oricum va multumesc
pentru textul : toaca este acum în perioada sistolă demai citeste si vezi ca e vorba de tine si de cei care mai stiu ce inseamna poezia. aia cu fel de fel de incurcaturi numite poezie... nu au raspuns la intrebarile de mai sus.
pentru textul : Ce se întâmplă cu poezia? deaici sunt alte lumini, alți pereți, doar ochii caprui fac parte din culoarea viselor. frumoasa imaginea cu cireșele la urechi. aș renunța la "și", aș zice: cireșele la urechi sunt coapte, rotunde", fără "grele". lumina se măsoară cu inima în poemul tău.
pentru textul : Căprui deLike!
pentru textul : Iubirea nelimitată de... vezi dom'le, asta înseamnă obiectivitate. nu mai fac Virgil. numa' nu mă bate:)! cu drag, paul
pentru textul : blogbadil dePai sa vorbim Gorune, doar sa ma adun si eu nitel. Finalul asta nou nu mi se pare mai inspirat decat primul daca ar fi si doar pentru ca foloseste unul dintre cele mai cunoscute sofisme (despre care mai am o promisiune de dezbatere nerespectata cu maitre Firica, un en-garde ramas la nivel de amenintare). O musca sta pe un balon care zboara? Andu
pentru textul : Axis Mundi deAcesta este un experiment audio vizual. Îmi pare rău că nu pot reda și fundalul sonor. Din program lipsesc diacriticele ș și ț astfel încît a trebuit să renunț la ele cu totul. Dacă aș accentua contrastul dintre text și imagine s-ar pierde din ceea ce exprimă imaginea, dar al clipei (un dar "furat" cu telefonul mobil ), în favoarea textului care s-a dorit a fi doar umbra unui gînd. Titlul face corp comun cu textul. Mulțumesc Aranca. Mulțumesc mult că ai revenit prin paginile mele, Paul. Aranca are dreptate, ești unul dintre cei mai sensibili și mai delicați poeți din lumea aceasta care pare că a luat-o razna. Cum prea bine știi, unul dintre riscurile cele mai mari pe care le comportă internetul este acela că nu putem vizualiza interlocutorul și nu ne putem face întotdeauna o impresie corectă în privința intențiilor acestuia. Astfel putem greși, cu prea multă ușurință uneori. Îți mulțumesc încă o dată și îți doresc o iarnă la fel de frumoasă și de bogată precum sufletul tău. Cu drag pentru amîndoi, Naan Lea
pentru textul : Japan Rose, Sunset dePagini