eu am auzit că există și un Dumnezeu al poeților. Alma, sunt sigură că te cunoaște... nu deranjează repetiția cuvântului "dumnezeu" și nici a numelui David, dimpotrivă, dă forță poemului și îi acordă un farmec aparte. m-au impresionat mult primele două versuri din ultima strofă. în rest,...îți dau dreptate "pasărea-dumnezeu poartă cu sine toate anulatele zboruri". sunt două cuvinte pe care nu ți le-am spus niciodată: te citesc cu plăcere și de cele mai multe ori după ce citesc... Dumnezeu e roșu... mulțumesc. Madim
"Am învăţat de Lenin şi apoi de dispariţia lui şi faptul că avusesem o rudă poreclită aşa nu mai era la fel de amuzant.". Topica folosita nu este sanatoasa, iar interpretarile pot face ravagii. Nu inteleg de ce exprimarea nu poate fi clara ca o apa de izvor:
" Am invatat despre Lenin, apoi despre disparitia lui, iar faptul ca avusesem o ruda poreclita asa nu mai era amuzant."
"De pildă nu cred că trebuie mereu virgula între substantiv şi atributul său începând cu pronumele "care". Nu trebuie mereu. Ai si exemple unde nu exista si nici nu trebuia.
" bunicul meu vorbea despre oameni care au fost" - nu trebuie.
"despre Ciontolag, care se spânzurase în şură" - trebuie, pentru ca urmeaza o explicativa.
Nu trebuie sa fim nici unul de acord cu virgulele. Trebuie sa fie doar normele academice.
interesantă poezie, dar interesantă numai așa, ca să fim interesanți. oricum vă jucați bine cu cuvintele, așa bine încît, chiar dacă nu ne place și nu ne transmite mai nimic poema asta, cu greu i-am găsi ceva de reproșat. e și ăsta un fel de a scrie... cred că aveți un typo, la „amerendian”. apropo, ce înseamnă „sine cera” și de ce l-ați aruncat ca subtitlu? nu-i cam pretențios?
zilele astea un text pe aceasi tema, in aproximativ aceeasi maniera de realizare scenaristica, dar diferit complet ca limbaj, ca abordare. diferentele intre cele doua texte constau in ceea ce priveste maniera de receptare a poeticului de catre fiecare autor. daca textul de fata este invechit si nu aduce nimic proaspat poeziei, celalalt e modern, revigorant ca limbaj si maniera stilistica, adica daca vreti e ca si cum am compara ultimul model de dacie abia aparut cu cea fabricata in 1966 la pitesi, celebra 1100. nu as vrea sa contest ca ambele sunt poezii si izvorasc din acelasi filon emotional, dar totusi suntem in anul 2013 si cred ca orice autor care are pretentia ca vrea sa scrie poezie trebuie sa fie contemporan cu el insusi, daca nu reuseste sa fie inaintea timpului sau. e o minima moralia pe care poezia o cere si cine nu intelege asta mai bine ar fi sa renunte la poezie. redau aici textul de care vorbeam>
mașina de tuns iarba
într-o zi te vei strica
te voi desface după o săptămână
bucată cu bucată
vreau să fie marți și să plouă
să dorm toată dimineața și
după cafea
să te așez în mâl
îmi trebuie ceva diferit
pungi subțiri de la mega image
sau cele verzui de la piață
în care aduc rădăcinoase
să-ți șterg piesele de vaselina
devenită catran
să le învelesc în plastic și câlți
în marțea aia în care nu
voi avea nimic în mâini
decât piese metalice
în ploaie
nu corpul rece al tatălui
până-n 30 kilograme
în care inima a cedat
Rimule, dezabonat de nebunie ? Mereu intre sapte si sapte si trei minute. Ce gindeai? ca o moarte si cu inca o moarte fac doua, scriem una si tinem una, cine stie daca mai exista si vata de apoi? Hm, vrei sa tii locul unei pietre din pavaj?:))))))) h
Boba, Boba, hai să vorbim și serios (dacă putem). Vezi că am mai adăugat ceva la text. Spui matale: „negativismul e lung, mai lung decat calea ferata de la vascauti la barlad (vezi intrebari existentiale)”. Iar într-un com la alt text, vorbești despre «teologia negativă» sau «apofatică» cum se zice în ortodoxie; de ea, fără să fie numită, se vorbește și în islam; iar în budism – se practică. Wittgenstein, la rȃndul său, zice „despre ceea ce nu se poate vorbi, trebuie să se tacă”; sau, eventual, să „se arate”, dacă e posibil. Ori cȃnd CINEVA, după ce s-a ajuns în vȃrful stȃlpului, «arată» (tot cu degetul «vorbirii»: „Realizează-l!” - e vorba de «vid») în loc să te uiți la «deget» mergi la ținta indicată. Dacă ești în stare să-l „realizezi” (sau nu), asta depinde de fiecare în parte! De la Nietzsche și pȃnă „teologia negativă” e un drum „mai lung decȃt calea ferată de la văscăuți la bȃrlad”.
pentru mine e o mare bucurie semnul tău de bine. Povestea asta a fost scrisă așa, mai mult ca experiment și mă bucur tare că a plăcut. Voi reveni, poate, și cu alte povestiri din această bătătură a Măriei lu Codin, sau din altă bătătură, om vedea:)
um poem simplu si frumos.notez cu maxim, desi as avea doua mici rezerve : "mecca fluturilor" ,putin fortat spre un dublu figurativ ( ideal si al fluturilor) si "zi albastra" putin banal. în rest, remarc strofa a doua si mai ales "umărul îi miroase a singurătate". Cele bune.
Adrian, mă bucur, pentru că nici eu nu mă pricep prea bine să le primesc. Improvizațiile fac, de cele mai multe ori, dovada talentului :-) sau dimpotrivă ;-) Cum însă lumina aceea și-a făcut drum înspre tine, pentru a reveni aici, e prima variantă în acest caz. Mulțumesc. Alma, așa este, dacă este să fie. Sau cu piticul, dacă vrei, dar acesta rămâne un secret, piticul nu apare în toată splendoarea sa decât in proză ;-) Poate că ai dreptate cu italicele, mă gândesc și poate renunț la unele din ele... poate forțează privirea, într-adevăr.
Mie nu mi-a placut decat titlu. In rest, are 5 din 29 versuri (17,2%) formate din "o" si "Luz". Inclusiv un vers "degeaba". Interesant e ca la... vecini, acest text are 3 stele galbene si una rosie.
Younger Sister, Ioana, ambele comentarii sunt jignitoare la adresa autorului, chiar mai mult decât atât. Voi propune consiliului editorial ca de acum înainte orice referire la naționalitate, locație, meserie etc a celui care scrie, făcută cu ironie și răutate, să fie sancționată drastic pe hermeneia. Poate nici uneia dintre voi nu vă pasă, atâta vreme cât puteți cu lejeritate să vă exprimați orice gând necenzurat aici, dar aceasta nu înseamnă că aici este sat fără câini. Considerați-vă amândouă avertizate. Și nu vă mai obosiți să pozați în victime: aici nu este vorba despre ce a scris Virgil, nici despre faptul că el e Virgil și nu altcineva, ci despre faptul că voi nu ațti făcut un comentariu decent, oricât de usturător, dar decent. Când veți face așa ceva, Virgil va trebui să suporte, pentru că de aceea postează. Dar nu va trebui să suporte nici el, nici altcineva, ce ați făcut voi aici. Virgil, cred că ai supralicitat un efect și este ușor să fie greșit înțeles. Mie de fapt mi se pare chiar prea lesne de înțeles unde ai bătut tu, dar tot nu-mi place. Poate că am și eu reminescențe de românism fără cauză, de fapt pledez vinovată la capitolul ăsta. Ai mizat pe efectul invers, ok, ok, se folosește des, dar stârnești furtuni iar nouă ne place să exagerăm.
nu cred ca exista pod, dar evident ca parerea mea personala nu are neaparat legatura cu eul poetic din textul de mai sus. cu riscul de a parea malitios, cred ca destul de multe din textele pe care le scriu vor sa spuna ceva. probabil ca vraja sta mai mult in a ascunde decit in a dezvalui. altfel am ajunge sa invatam poezia in scoli, nu?
alma, ela, francisc Alma, uite că nu am intenționat asta cu 100 dar s-a nimerit interesant e că pe mine nu mă deranjează "prostie" acolo Ela, am vrut să fac și eu ceva și a ieșit de două feluri. francisc, mulțumesc pentru efortul exegezei, viața e atît de mult provizorat încît uneori îi înțelegi pînă și pe naufragiați
se întâmplă multe lucruri în viață și nu le putem enumera pe toate deodată...se întâmplă să faci și gafe sau bâlbe sau nimic remarcabil să te ridice; se întâmplă ca totul să nu mai valoreze nimic să te cauți să nu te identifici să nu-ți găsești locul...și să scrii...
Un poem excelent căruia nu am nimic de reproşat. Modernism sentimental în care imaginile câine-bărbat-femeie, ne amintesc de om. Dialogul cerut, vers închegat şi meditativ. Finalul de nota zece spre infinit.
Mi-a plăcut, mult, mult. Unul dintre cele mai bune poeme citite la tine în ultima vreme. Te felicit sincer! Aici, se vede mai bine din talentul tău poetic!
cinstit, un poem super care nu merită să fie pedepsit cu un titlu atât de... mă rog, nepotrivit, în opinia mea. Omit titlul și peniță de aur la mine. Iar dacă trebuie vreo justificare, invit pe cine are nevoie de așa ceva să citească textul încă o dată.
Ideea nu era să îți ceri scuze sau să regreți, ci să te gândești de ce. E un text care poate mai mult, dar doar dacă e regândit ca structură și mijloace de expresie. De aceea nici nu pot spune exact ce anume nu mi se pare ok, sau să sugerez ceva, pentru că ar însemna să ajungă la tine ceva străin, nu poezia ta. Sigur, aceasta este impresia mea, tu îl poți găsi perfect, dar... qui prodest?
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
eu am auzit că există și un Dumnezeu al poeților. Alma, sunt sigură că te cunoaște... nu deranjează repetiția cuvântului "dumnezeu" și nici a numelui David, dimpotrivă, dă forță poemului și îi acordă un farmec aparte. m-au impresionat mult primele două versuri din ultima strofă. în rest,...îți dau dreptate "pasărea-dumnezeu poartă cu sine toate anulatele zboruri". sunt două cuvinte pe care nu ți le-am spus niciodată: te citesc cu plăcere și de cele mai multe ori după ce citesc... Dumnezeu e roșu... mulțumesc. Madim
pentru textul : deuteronomia de"Am învăţat de Lenin şi apoi de dispariţia lui şi faptul că avusesem o rudă poreclită aşa nu mai era la fel de amuzant.". Topica folosita nu este sanatoasa, iar interpretarile pot face ravagii. Nu inteleg de ce exprimarea nu poate fi clara ca o apa de izvor:
" Am invatat despre Lenin, apoi despre disparitia lui, iar faptul ca avusesem o ruda poreclita asa nu mai era amuzant."
"De pildă nu cred că trebuie mereu virgula între substantiv şi atributul său începând cu pronumele "care". Nu trebuie mereu. Ai si exemple unde nu exista si nici nu trebuia.
" bunicul meu vorbea despre oameni care au fost" - nu trebuie.
"despre Ciontolag, care se spânzurase în şură" - trebuie, pentru ca urmeaza o explicativa.
Nu trebuie sa fim nici unul de acord cu virgulele. Trebuie sa fie doar normele academice.
pentru textul : X şi Y deei, ca sa vezi ce este in stare sa faca un an dintr-un om...
pentru textul : mi-e dor de femeia care scrie despre străzi deinteresantă poezie, dar interesantă numai așa, ca să fim interesanți. oricum vă jucați bine cu cuvintele, așa bine încît, chiar dacă nu ne place și nu ne transmite mai nimic poema asta, cu greu i-am găsi ceva de reproșat. e și ăsta un fel de a scrie... cred că aveți un typo, la „amerendian”. apropo, ce înseamnă „sine cera” și de ce l-ați aruncat ca subtitlu? nu-i cam pretențios?
pentru textul : Inima dintotdeauna. Priveşte înapoi dezilele astea un text pe aceasi tema, in aproximativ aceeasi maniera de realizare scenaristica, dar diferit complet ca limbaj, ca abordare. diferentele intre cele doua texte constau in ceea ce priveste maniera de receptare a poeticului de catre fiecare autor. daca textul de fata este invechit si nu aduce nimic proaspat poeziei, celalalt e modern, revigorant ca limbaj si maniera stilistica, adica daca vreti e ca si cum am compara ultimul model de dacie abia aparut cu cea fabricata in 1966 la pitesi, celebra 1100. nu as vrea sa contest ca ambele sunt poezii si izvorasc din acelasi filon emotional, dar totusi suntem in anul 2013 si cred ca orice autor care are pretentia ca vrea sa scrie poezie trebuie sa fie contemporan cu el insusi, daca nu reuseste sa fie inaintea timpului sau. e o minima moralia pe care poezia o cere si cine nu intelege asta mai bine ar fi sa renunte la poezie. redau aici textul de care vorbeam>
mașina de tuns iarba
într-o zi te vei strica
te voi desface după o săptămână
bucată cu bucată
vreau să fie marți și să plouă
să dorm toată dimineața și
după cafea
să te așez în mâl
îmi trebuie ceva diferit
pungi subțiri de la mega image
sau cele verzui de la piață
în care aduc rădăcinoase
să-ți șterg piesele de vaselina
devenită catran
să le învelesc în plastic și câlți
în marțea aia în care nu
voi avea nimic în mâini
decât piese metalice
în ploaie
nu corpul rece al tatălui
pentru textul : de el depână-n 30 kilograme
în care inima a cedat
Rimule, dezabonat de nebunie ? Mereu intre sapte si sapte si trei minute. Ce gindeai? ca o moarte si cu inca o moarte fac doua, scriem una si tinem una, cine stie daca mai exista si vata de apoi? Hm, vrei sa tii locul unei pietre din pavaj?:))))))) h
pentru textul : Innebunim, adesea, fix la sase deGeniale! Fără comentarii! :)
pentru textul : poetesei cu dragoste şi margarete deCristian, ți-am scris ceva aici http://hermeneia.com/content/poezie/iubirea_nelimitata
pentru textul : balada ploilor pierdute 3 deBoba, Boba, hai să vorbim și serios (dacă putem). Vezi că am mai adăugat ceva la text. Spui matale: „negativismul e lung, mai lung decat calea ferata de la vascauti la barlad (vezi intrebari existentiale)”. Iar într-un com la alt text, vorbești despre «teologia negativă» sau «apofatică» cum se zice în ortodoxie; de ea, fără să fie numită, se vorbește și în islam; iar în budism – se practică. Wittgenstein, la rȃndul său, zice „despre ceea ce nu se poate vorbi, trebuie să se tacă”; sau, eventual, să „se arate”, dacă e posibil. Ori cȃnd CINEVA, după ce s-a ajuns în vȃrful stȃlpului, «arată» (tot cu degetul «vorbirii»: „Realizează-l!” - e vorba de «vid») în loc să te uiți la «deget» mergi la ținta indicată. Dacă ești în stare să-l „realizezi” (sau nu), asta depinde de fiecare în parte! De la Nietzsche și pȃnă „teologia negativă” e un drum „mai lung decȃt calea ferată de la văscăuți la bȃrlad”.
pentru textul : Axis Mundi de"ca pe un drog"...
pentru textul : Luaţi Biblia ca pe un drog… demie comparatia asta mi se pare tare, tare nefericita.
pentru mine e o mare bucurie semnul tău de bine. Povestea asta a fost scrisă așa, mai mult ca experiment și mă bucur tare că a plăcut. Voi reveni, poate, și cu alte povestiri din această bătătură a Măriei lu Codin, sau din altă bătătură, om vedea:)
pentru textul : Povestiri de aci din bătătura Măriei lu Codin deprima si ultima strofa par a face parte dintr-un alt poem.
pentru textul : f e s t i n deum poem simplu si frumos.notez cu maxim, desi as avea doua mici rezerve : "mecca fluturilor" ,putin fortat spre un dublu figurativ ( ideal si al fluturilor) si "zi albastra" putin banal. în rest, remarc strofa a doua si mai ales "umărul îi miroase a singurătate". Cele bune.
pentru textul : mecca fluturilor deAdrian, mă bucur, pentru că nici eu nu mă pricep prea bine să le primesc. Improvizațiile fac, de cele mai multe ori, dovada talentului :-) sau dimpotrivă ;-) Cum însă lumina aceea și-a făcut drum înspre tine, pentru a reveni aici, e prima variantă în acest caz. Mulțumesc. Alma, așa este, dacă este să fie. Sau cu piticul, dacă vrei, dar acesta rămâne un secret, piticul nu apare în toată splendoarea sa decât in proză ;-) Poate că ai dreptate cu italicele, mă gândesc și poate renunț la unele din ele... poate forțează privirea, într-adevăr.
pentru textul : nimicitor deMie nu mi-a placut decat titlu. In rest, are 5 din 29 versuri (17,2%) formate din "o" si "Luz". Inclusiv un vers "degeaba". Interesant e ca la... vecini, acest text are 3 stele galbene si una rosie.
pentru textul : prea cruzi pentru rouă deFrumos şi-aici, Paul. Să-ţi trăiască forţa comparaţiilor!
pentru textul : dj remember II deYounger Sister, Ioana, ambele comentarii sunt jignitoare la adresa autorului, chiar mai mult decât atât. Voi propune consiliului editorial ca de acum înainte orice referire la naționalitate, locație, meserie etc a celui care scrie, făcută cu ironie și răutate, să fie sancționată drastic pe hermeneia. Poate nici uneia dintre voi nu vă pasă, atâta vreme cât puteți cu lejeritate să vă exprimați orice gând necenzurat aici, dar aceasta nu înseamnă că aici este sat fără câini. Considerați-vă amândouă avertizate. Și nu vă mai obosiți să pozați în victime: aici nu este vorba despre ce a scris Virgil, nici despre faptul că el e Virgil și nu altcineva, ci despre faptul că voi nu ațti făcut un comentariu decent, oricât de usturător, dar decent. Când veți face așa ceva, Virgil va trebui să suporte, pentru că de aceea postează. Dar nu va trebui să suporte nici el, nici altcineva, ce ați făcut voi aici. Virgil, cred că ai supralicitat un efect și este ușor să fie greșit înțeles. Mie de fapt mi se pare chiar prea lesne de înțeles unde ai bătut tu, dar tot nu-mi place. Poate că am și eu reminescențe de românism fără cauză, de fapt pledez vinovată la capitolul ăsta. Ai mizat pe efectul invers, ok, ok, se folosește des, dar stârnești furtuni iar nouă ne place să exagerăm.
pentru textul : e bună tipa deun text lin , discurs simplu dar de efect, o secventa de film fara asperitati, genul de scriere care (imi) suna bine. felicitari Paul.
pentru textul : sunt fluierele picioarelor Lui denu cred ca exista pod, dar evident ca parerea mea personala nu are neaparat legatura cu eul poetic din textul de mai sus. cu riscul de a parea malitios, cred ca destul de multe din textele pe care le scriu vor sa spuna ceva. probabil ca vraja sta mai mult in a ascunde decit in a dezvalui. altfel am ajunge sa invatam poezia in scoli, nu?
pentru textul : îmi este teamă de femeie deorice este posibil pe lumea asta. şi oricui.
pentru textul : unde rămâi fără cuvinte demulţumesc pentru revenire.
mi se pare un text undeva între simplu și banal. poate încearcă ceva dar nu reușește să transmită decît nesemnificativ. finalul copleșitor prin banal.
pentru textul : copacul cu ramuri în formă de w dedar nu chiar. regretul "povestit" pe note de rasu-plansu.
"de care nu știa nimeni decât bunul Dumnezeu" - as scoate "nimeni".
repeti acolo "altadata". sa inteleg ca e "aleasa" aceasta repetitie?
pentru textul : mă caută eu tac dealma, ela, francisc Alma, uite că nu am intenționat asta cu 100 dar s-a nimerit interesant e că pe mine nu mă deranjează "prostie" acolo Ela, am vrut să fac și eu ceva și a ieșit de două feluri. francisc, mulțumesc pentru efortul exegezei, viața e atît de mult provizorat încît uneori îi înțelegi pînă și pe naufragiați
pentru textul : nici măcar elena dese întâmplă multe lucruri în viață și nu le putem enumera pe toate deodată...se întâmplă să faci și gafe sau bâlbe sau nimic remarcabil să te ridice; se întâmplă ca totul să nu mai valoreze nimic să te cauți să nu te identifici să nu-ți găsești locul...și să scrii...
pentru textul : se-ntâmplă uneori deMatei, oare poate exista schisma adevarata fara o revelatie autentica?
pentru textul : uneori fac pe prostul deacelea erau comentariile:) cer scuze
pentru textul : pe tocuri prea înalte deUn poem excelent căruia nu am nimic de reproşat. Modernism sentimental în care imaginile câine-bărbat-femeie, ne amintesc de om. Dialogul cerut, vers închegat şi meditativ. Finalul de nota zece spre infinit.
pentru textul : Scurtmetraj cu bărbat şi femeie deMi-a plăcut, mult, mult. Unul dintre cele mai bune poeme citite la tine în ultima vreme. Te felicit sincer! Aici, se vede mai bine din talentul tău poetic!
cinstit, un poem super care nu merită să fie pedepsit cu un titlu atât de... mă rog, nepotrivit, în opinia mea. Omit titlul și peniță de aur la mine. Iar dacă trebuie vreo justificare, invit pe cine are nevoie de așa ceva să citească textul încă o dată.
pentru textul : noaptea în care am tușit dedomnule Dancus m-ati convins de logoreea dumneavoastra care sincer, nu ma impresioneaza. luati-va penita inapoi, va rog.
pentru textul : A toi deIdeea nu era să îți ceri scuze sau să regreți, ci să te gândești de ce. E un text care poate mai mult, dar doar dacă e regândit ca structură și mijloace de expresie. De aceea nici nu pot spune exact ce anume nu mi se pare ok, sau să sugerez ceva, pentru că ar însemna să ajungă la tine ceva străin, nu poezia ta. Sigur, aceasta este impresia mea, tu îl poți găsi perfect, dar... qui prodest?
pentru textul : recreația mare dePagini