Părerea mea, Alma, este să ne vedem fiecare de treabă și să încercăm (pe cît se poate) să gîndim înainte de a vorbi. Ceea ce nu prea observ la tine. Poate ești îndrăgostită sau o fi primăvara asta astenică de vină. Habar nu am. Și nici nu mă interesează. Dar cred că aici este vorba doar de un concurs și nu de sfîrșitul lumii. Ai fost invitată să participi în juriu și nu să fii Baba Omida. Și nici Heliade Rădulescu. Nu cred că literatura română contemporană se învîrte în jurul tău după cum nu cred că se învîrte în jurul nici unui poet sau critic contemporan român oricît s-ar îmbățoșa el sau ea. Oare cînd vor învăța românii să se relaxeze și să priceapă că toată această dramă a eului care nu le dă pace este o prostie fundamentală și că semnificația personală nu ți-o găsești călcînd peste alții ci învățînd să conviețuiești în mod creativ cu ei?!
Imi pare rau daca am suparat pe cineva cu comentariul meu. Poate ca nu am inteles ceea ce ai vrut sa transmiti prin versurile tale. Sper ca toata lumea e bine.
Dragii mei,
Voi știți cât iubesc eu Hermeneia, da? Și că am venit aici plecând de pe poezie punct ro, la fel ca Virgil și aproape în același timp.
Ce s-a întâmplat pe acolo nu știu dacă vă interesează cu adevărat, mai ales pe tine dragă Adrian, acele lucruri petrecându-se la doar puțin timp după ce tu ai terminat școala, dpdv temporal vorbind, desigur.
Eu pe acel site am avut mai multe clone, cea mai celebră și mai proeminentă rămâne Diana Sima (de ce mi-au plăcut mie femeile oare, poate sunt un pervers al literaturii pe net) cea care a reușit să primească un nivel foarte mare până când, în disperare de cauză că aveam de-a face doar cu oameni care chiar nu citeau nimic, le-am dat un hint major și așa a căzut Diana la -20. End of story.
Alexandra cam la fel, dar mult mai repede m-am plictisit eu că se repeta istoria prea de tot și am dat hintul mai repede...
Ce să vă demonstrez dragilor?
Dacă nu mă credeți, asta e.
Nu e nimic de demonstrat aici.
Acele texte sunt ale mele, pe unele le consider demne de a fi publicate aici sub semnătura mea autentică, voi continua și cu Diana Sima dacă mi se permite.
Voi dacă dați de persoanele reale Alexandra Mitrofan sau Diana Sima atunci capul meu să cadă cu zgomot mare de tot.
Poza lui peanut o reprezintă pe o colegă de liceu (la vremea aceea) a fetei mele, de fapt ea se vede undeva pe fundal, iar Diana Sima este prietena mea din copilarie, Ana-Maria din Piatra Neamț, actualmente în Germania de mai bine de 15 ani.
Cele bune vouă poeților polițiști!
Andu
da, nu pot decit sa apreciez acest articol-tableta extraordinar de bine scris, echilibrat si distilat pina la transparent. mai mult decit atit, are acel dar, rar intilnit, de a te ispiti sa recitesti opera acestor poeti cu alti ochi, cu o alta atentie. imi ridic palaria domnule profesor.
Sumă rotundă - jubiliară a unui festival-mozaic de genuri literare, de suflete, de prieteni și adversari, fără de sugrumări exegetice revanșarde, de bâlci, fără țipete, înjurături și bătăi...în piepturile tobă, unde am învățat (poate va reuși asta și imberbul "caștangiu" Matei, cel nedus la ...- ptiu, Doamne, era să scriu biserică) să-i prețuim în real chiar și pe cei pe care virtualul îi înfățișează, de obicei, dezagreabil. Felicitări, Alina și mulțumiri pentru anunț, pentru organizare!
Imi place ca incet Hermeneia ia avint. Sper sa devina o imensa avalanse.Imi place sa citesc literatura desteapta, iesita din inima . Imi place tot ce e legat de viata, de trecerae noastra prin coltloanele ei. Era un armean batrin care picta de 50 de ani flori pe cahle de ceramica. Intr-o zi s-a oprit si a pictat o planeta, sori, astrii si comete. L-am intrebat ce, cum. Mi-a zis :toata viata am privit in jos, vine o vreme cind lucrurile trebuiesc vazute de departe, cu capul dat pe spate. E o cu totul alta perspectiva.
primele doua strofe se bazeaza pe prea multa..logica, sint prea..'gindite' daca vrei.
ultimele doua au mai mult 'let go'pentru care fiecare poet trebuie sa traiasca si sa lupte.
Esti naiv Emilian Pal daca poti crede ca ma poti atinge cumva cu aberatiile tale care nu au nici o legatura cu textul de fata. Adevarul este, si sa-ti intre bine in cap, tu si cei ca tine de pe atelierele literare traiti intr-un cerc vicios, intr-o lume mica, a scriitorilor fara valoare si fara realizari (lucru confirmat si de gelu Dorian sau Manolescu). Imi vorbesti de cenaclul Virtualia, unde majoritatea care vin sunt scriitori de blog. La Iasi, la debutul meu, au venit scriitori precum Daniel Corbu, Marius Chelaru, Liviu Apetroaie si au vorbit despre carte PE DE ROST. Oameni care se pricep la poezie, critici si scriitori consacrati. Despre poeziile din acelasi volum au scris Corneliu Leu si Valeria Manta Taicutu. Oameni cu premii in critica literara, scriitori consacrati. Asta ca sa-ti intre bine in cap, exista o diferenta uriasa intre lumea in care va manifestati voi, scriitorii de blog, pleava literaturii, si lumea buna a literaturii. M-am desprins din randul vostru, am intrat in USR plecand de la zero, publicand la o editura mica, am publicat in Canada, voi publica in SUA si Franta, tu chiar nu realizezi ca traiesti in trecut, ca voi, scriitorii de blog, bateti pasul pe loc de peste zece ani si nu ati facut cu adevarat nimic esential in literatura, ca nu existati, ca sunteti nimeni? Imi va face o placere deosebita sa va strivesc literar, critic vorbind, pe voi astia care trag cultura in jos prin prostiile pe care le scrieti, poezii sub dus recitand catelus cu parul cret. Eu am facut critica pe text, daca nu-ti convine ia-ti talpasita, daca nu te intereseaza blocheaza comentariile. Repet, am facut comentariu pe text. Cronicile mele literare au fost publicate in peste 70 de reviste din tara, daca vei scrie altceva decat catelus cu parul cret, poate te voi publica si pe tine, din compasiune, pe undeva, ca sa fii mai cunoscut.
Mulţumesc pentru intervenţiile care mă bucură. Da, sunt mere de iarnă, sare pentru ospăţ (mi-a plăcut ideea) şi mustrare. Mhm, merge şi primul vers ca titlu
Nu cred că voi putea arunca vreodată mâţi în râu şi, oricum, e cale lungă de la autor până la personaj!
Deşi eu mă cam abţin să fac comentarii pe textele celor ce nu au nevoie de sfaturile unui începător, citind această poezie, chiar nu m-am putut abţine. E a patra oară când o citesc.
Ce să zic, e minunată, cursivă şi o adevărată inspiraţie poetică. Bineînţeles, aceasta este părerea mea, sau cel puţin aşa văd eu această poezie.
Cezar
Am recitit poemul care a luat primul la punctaj. Pe mine nu m-a impresionat, nu mai mult decat altele pe care le-am notat la fel, cu 9.30 si care aduc ceva nou in poezie, toate cam la fel de mult sau cam la fel de putin.
O nedumerire: sunt eu paranoica sau versurile:
"să nu mă strigi niciodată pe nume
niciodată femeie"
au mai fost scrise candva, intr-o alta forma, poate, de altcineva? Imi suna extrem de cunoscut, am un volum in biblioteca, cu titlul : "niciodata pe nume", iar "niciodata femeie" e dintr-un text al altcuiva. Cine a citit constant poezie nou publicata, in ultimul deceniu, stie despre cine vorbesc.
Cel care aduce ceva cu adevarat nou in literatura e textul notat de mine cu 10. Nu ca ar fi de 10 - are unele mici infantilisme spre final - dar pentru forta textului, i-am oferit sansa maxima.
Adrian, multumesc pentru atentie si atentionari/ sugestii. Am modificat. Am incercat sa vin cu altceva care sa ma scape de rima, sper ca-i mai in regula acum. Ma bucur ca ți-a placut( mai ales ultima unitate). Stiu ca poate fi un pic macabra, dar serios ca nu stiu cum imi ies astea macabre, niciodata nu imi propun:)).
corectie: "(care, volens nolens, face si el parte - si inca cum!) din sufi" se va citi: "(care, volens nolens, face si el parte - si inca cum! - din sufi)"
Din punctul meu de vedere, poezia e un cliseu de la un capat la altul. In primul rind pentru ca scrisul despre ingeri in acest fel a fost uzitat la maxim. Ideea e mult prea comuna, ca de altfel versuri de genul "imi zimbeste/sau poate ii zimbesc". Apoi spun fara nicio miza pentru nu-mi transmite nimic nici ca simtire nici ca atmosera, cel mult un proces verbal de constatare a unor aripi in plus.
o poezie ca un cântec. un cântec plin de regrete, duioşie, aduceri-aminte, toate fac ca versurile să respire. imagini frumoase, cu sevă poetică:
"e vară a fost ce iubire
amiezile cât de blând ne-nveleau
şi cum atârna asfinţitul în agrafele ploilor
ca o bretea lăsată
uşor
pe un braţ arămiu de femeie"
tristeţea uneori indicibilă a acestor versuri aduncă tristeţi uitate şi te face să reciteşti versuri care merită cu siguranţă 15 peniţe. deocamdată una.
Paul, atât de rar folosesc câte o construcţie genitivală... Le consider facile şi, de cele mai multe ori, plate. Aseară, sintagma respectivă mi se părea că pică natural acolo. Acum, tre' musai s-o şterg/reformulez. O detest. De ce nu "ogarul", ori "şoricarul", ori altă rasă - pen' că, la nivel de metatext, nu e vorba despre câine, ci despre alegoria pe care o fac ŞI pe baza acestor minunate animale.
Virgil, e ok. Finalul - "speranţa ca viermii să nu ţină post" - face trimitere la raportul materie - spirit; vizează nevoia de transformare a materiei. Trimit subtil la reincarnare.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
cred ca imi place ultima. si prima. si cea de mijloc
pentru textul : Lunatice dePărerea mea, Alma, este să ne vedem fiecare de treabă și să încercăm (pe cît se poate) să gîndim înainte de a vorbi. Ceea ce nu prea observ la tine. Poate ești îndrăgostită sau o fi primăvara asta astenică de vină. Habar nu am. Și nici nu mă interesează. Dar cred că aici este vorba doar de un concurs și nu de sfîrșitul lumii. Ai fost invitată să participi în juriu și nu să fii Baba Omida. Și nici Heliade Rădulescu. Nu cred că literatura română contemporană se învîrte în jurul tău după cum nu cred că se învîrte în jurul nici unui poet sau critic contemporan român oricît s-ar îmbățoșa el sau ea. Oare cînd vor învăța românii să se relaxeze și să priceapă că toată această dramă a eului care nu le dă pace este o prostie fundamentală și că semnificația personală nu ți-o găsești călcînd peste alții ci învățînd să conviețuiești în mod creativ cu ei?!
pentru textul : Concursul de Poezie ”Astenie de primăvară - Hermeneia 2010” deL-am facut tableta, sau pastila cum vrei sa-i spui... sper sa nu ramana prin gatul cuiva :-)
pentru textul : mama la toate țările deMersi.
Andu
mulţumesc, Adriana. mulţumesc că mi-ai amintit de acest text.
pentru textul : despre dragoste numai de bine deatenție la editarea textului. ar fi fost bine dacă textul era mai lung, cred eu.
pentru textul : Ochi de jad deImi pare rau daca am suparat pe cineva cu comentariul meu. Poate ca nu am inteles ceea ce ai vrut sa transmiti prin versurile tale. Sper ca toata lumea e bine.
pentru textul : Etaj VII deDragii mei,
pentru textul : un cavaler pentru milady deVoi știți cât iubesc eu Hermeneia, da? Și că am venit aici plecând de pe poezie punct ro, la fel ca Virgil și aproape în același timp.
Ce s-a întâmplat pe acolo nu știu dacă vă interesează cu adevărat, mai ales pe tine dragă Adrian, acele lucruri petrecându-se la doar puțin timp după ce tu ai terminat școala, dpdv temporal vorbind, desigur.
Eu pe acel site am avut mai multe clone, cea mai celebră și mai proeminentă rămâne Diana Sima (de ce mi-au plăcut mie femeile oare, poate sunt un pervers al literaturii pe net) cea care a reușit să primească un nivel foarte mare până când, în disperare de cauză că aveam de-a face doar cu oameni care chiar nu citeau nimic, le-am dat un hint major și așa a căzut Diana la -20. End of story.
Alexandra cam la fel, dar mult mai repede m-am plictisit eu că se repeta istoria prea de tot și am dat hintul mai repede...
Ce să vă demonstrez dragilor?
Dacă nu mă credeți, asta e.
Nu e nimic de demonstrat aici.
Acele texte sunt ale mele, pe unele le consider demne de a fi publicate aici sub semnătura mea autentică, voi continua și cu Diana Sima dacă mi se permite.
Voi dacă dați de persoanele reale Alexandra Mitrofan sau Diana Sima atunci capul meu să cadă cu zgomot mare de tot.
Poza lui peanut o reprezintă pe o colegă de liceu (la vremea aceea) a fetei mele, de fapt ea se vede undeva pe fundal, iar Diana Sima este prietena mea din copilarie, Ana-Maria din Piatra Neamț, actualmente în Germania de mai bine de 15 ani.
Cele bune vouă poeților polițiști!
Andu
da, nu pot decit sa apreciez acest articol-tableta extraordinar de bine scris, echilibrat si distilat pina la transparent. mai mult decit atit, are acel dar, rar intilnit, de a te ispiti sa recitesti opera acestor poeti cu alti ochi, cu o alta atentie. imi ridic palaria domnule profesor.
pentru textul : Noaptea de martie deDe corectat "cu ochii migdalat făcuţi din cărbune".
pentru textul : în casa îngerilor nu se fumează deAm găsit penița. Era un fir de fân în carul cu frunze...
pentru textul : domnule Labiș deSumă rotundă - jubiliară a unui festival-mozaic de genuri literare, de suflete, de prieteni și adversari, fără de sugrumări exegetice revanșarde, de bâlci, fără țipete, înjurături și bătăi...în piepturile tobă, unde am învățat (poate va reuși asta și imberbul "caștangiu" Matei, cel nedus la ...- ptiu, Doamne, era să scriu biserică) să-i prețuim în real chiar și pe cei pe care virtualul îi înfățișează, de obicei, dezagreabil. Felicitări, Alina și mulțumiri pentru anunț, pentru organizare!
pentru textul : Cenaclul Virtualia - editia a X-a deAdevărat a înviat! Ai schimbat forma poemului, e mult mai bine așa. Cred că ar putea rămâne aceata forma definitivă.
pentru textul : Ursul panda din grădina de bambus deImi place ca incet Hermeneia ia avint. Sper sa devina o imensa avalanse.Imi place sa citesc literatura desteapta, iesita din inima . Imi place tot ce e legat de viata, de trecerae noastra prin coltloanele ei. Era un armean batrin care picta de 50 de ani flori pe cahle de ceramica. Intr-o zi s-a oprit si a pictat o planeta, sori, astrii si comete. L-am intrebat ce, cum. Mi-a zis :toata viata am privit in jos, vine o vreme cind lucrurile trebuiesc vazute de departe, cu capul dat pe spate. E o cu totul alta perspectiva.
pentru textul : eros finit deprimele doua strofe se bazeaza pe prea multa..logica, sint prea..'gindite' daca vrei.
ultimele doua au mai mult 'let go'pentru care fiecare poet trebuie sa traiasca si sa lupte.
so, break the rules and..let go!:)
pentru textul : Poem cu cinci ascunzători şi câteva culori detehnica e traditionala,dar metafora e solida si expresiva. poate o fi buna cale catre poezia religioasa
pentru textul : Mărturia lui Iuda deEsti naiv Emilian Pal daca poti crede ca ma poti atinge cumva cu aberatiile tale care nu au nici o legatura cu textul de fata. Adevarul este, si sa-ti intre bine in cap, tu si cei ca tine de pe atelierele literare traiti intr-un cerc vicios, intr-o lume mica, a scriitorilor fara valoare si fara realizari (lucru confirmat si de gelu Dorian sau Manolescu). Imi vorbesti de cenaclul Virtualia, unde majoritatea care vin sunt scriitori de blog. La Iasi, la debutul meu, au venit scriitori precum Daniel Corbu, Marius Chelaru, Liviu Apetroaie si au vorbit despre carte PE DE ROST. Oameni care se pricep la poezie, critici si scriitori consacrati. Despre poeziile din acelasi volum au scris Corneliu Leu si Valeria Manta Taicutu. Oameni cu premii in critica literara, scriitori consacrati. Asta ca sa-ti intre bine in cap, exista o diferenta uriasa intre lumea in care va manifestati voi, scriitorii de blog, pleava literaturii, si lumea buna a literaturii. M-am desprins din randul vostru, am intrat in USR plecand de la zero, publicand la o editura mica, am publicat in Canada, voi publica in SUA si Franta, tu chiar nu realizezi ca traiesti in trecut, ca voi, scriitorii de blog, bateti pasul pe loc de peste zece ani si nu ati facut cu adevarat nimic esential in literatura, ca nu existati, ca sunteti nimeni? Imi va face o placere deosebita sa va strivesc literar, critic vorbind, pe voi astia care trag cultura in jos prin prostiile pe care le scrieti, poezii sub dus recitand catelus cu parul cret. Eu am facut critica pe text, daca nu-ti convine ia-ti talpasita, daca nu te intereseaza blocheaza comentariile. Repet, am facut comentariu pe text. Cronicile mele literare au fost publicate in peste 70 de reviste din tara, daca vei scrie altceva decat catelus cu parul cret, poate te voi publica si pe tine, din compasiune, pe undeva, ca sa fii mai cunoscut.
pentru textul : text parțial lipsă dezâmbesc, așa e, Adrian! mulțam de semn! ăsta sunt eu:)
pentru textul : îngerul dansa cu fața la perete deMulţumesc pentru intervenţiile care mă bucură. Da, sunt mere de iarnă, sare pentru ospăţ (mi-a plăcut ideea) şi mustrare. Mhm, merge şi primul vers ca titlu
Nu cred că voi putea arunca vreodată mâţi în râu şi, oricum, e cale lungă de la autor până la personaj!
pentru textul : Mere târzii demerci de oprire :) o să văd ce mai pot face cu textul.
pentru textul : suntem muzicali deDeşi eu mă cam abţin să fac comentarii pe textele celor ce nu au nevoie de sfaturile unui începător, citind această poezie, chiar nu m-am putut abţine. E a patra oară când o citesc.
pentru textul : cambodian oud deCe să zic, e minunată, cursivă şi o adevărată inspiraţie poetică. Bineînţeles, aceasta este părerea mea, sau cel puţin aşa văd eu această poezie.
Cezar
Am recitit poemul care a luat primul la punctaj. Pe mine nu m-a impresionat, nu mai mult decat altele pe care le-am notat la fel, cu 9.30 si care aduc ceva nou in poezie, toate cam la fel de mult sau cam la fel de putin.
O nedumerire: sunt eu paranoica sau versurile:
"să nu mă strigi niciodată pe nume
niciodată femeie"
au mai fost scrise candva, intr-o alta forma, poate, de altcineva? Imi suna extrem de cunoscut, am un volum in biblioteca, cu titlul : "niciodata pe nume", iar "niciodata femeie" e dintr-un text al altcuiva. Cine a citit constant poezie nou publicata, in ultimul deceniu, stie despre cine vorbesc.
Cel care aduce ceva cu adevarat nou in literatura e textul notat de mine cu 10. Nu ca ar fi de 10 - are unele mici infantilisme spre final - dar pentru forta textului, i-am oferit sansa maxima.
Felicitari tuturor!
pentru textul : Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” - rezultatele votului juriului deAdrian, multumesc pentru atentie si atentionari/ sugestii. Am modificat. Am incercat sa vin cu altceva care sa ma scape de rima, sper ca-i mai in regula acum. Ma bucur ca ți-a placut( mai ales ultima unitate). Stiu ca poate fi un pic macabra, dar serios ca nu stiu cum imi ies astea macabre, niciodata nu imi propun:)).
pentru textul : "you'll never get a wish from a bone" deDa, a fost interesant. Mulțumim!
pentru textul : Virtualia 7 defrumos. o gura de aer. chiar aseara a cîntat tatiana stepa in copou si una din piese a fost "copaci fara padure"
pentru textul : la marginea drumurilor decorectie: "(care, volens nolens, face si el parte - si inca cum!) din sufi" se va citi: "(care, volens nolens, face si el parte - si inca cum! - din sufi)"
pentru textul : o clipă din viața lui Mathnawi deDin punctul meu de vedere, poezia e un cliseu de la un capat la altul. In primul rind pentru ca scrisul despre ingeri in acest fel a fost uzitat la maxim. Ideea e mult prea comuna, ca de altfel versuri de genul "imi zimbeste/sau poate ii zimbesc". Apoi spun fara nicio miza pentru nu-mi transmite nimic nici ca simtire nici ca atmosera, cel mult un proces verbal de constatare a unor aripi in plus.
pentru textul : Eu și îngerul meu deCostel, părerea mea este că ar trebui să refaci prima strofă. e o comparație care nu prea are elemente de sprijin.
pentru textul : Preludiu dede răspuns, m-am lămurit.
pentru textul : bebeluşul albastru deȘi mult succes acolo, deasupra, indiferent pe care parte.
o poezie ca un cântec. un cântec plin de regrete, duioşie, aduceri-aminte, toate fac ca versurile să respire. imagini frumoase, cu sevă poetică:
"e vară a fost ce iubire
amiezile cât de blând ne-nveleau
şi cum atârna asfinţitul în agrafele ploilor
ca o bretea lăsată
uşor
pe un braţ arămiu de femeie"
tristeţea uneori indicibilă a acestor versuri aduncă tristeţi uitate şi te face să reciteşti versuri care merită cu siguranţă 15 peniţe. deocamdată una.
pentru textul : cinsprezece dePaul, atât de rar folosesc câte o construcţie genitivală... Le consider facile şi, de cele mai multe ori, plate. Aseară, sintagma respectivă mi se părea că pică natural acolo. Acum, tre' musai s-o şterg/reformulez. O detest. De ce nu "ogarul", ori "şoricarul", ori altă rasă - pen' că, la nivel de metatext, nu e vorba despre câine, ci despre alegoria pe care o fac ŞI pe baza acestor minunate animale.
Virgil, e ok. Finalul - "speranţa ca viermii să nu ţină post" - face trimitere la raportul materie - spirit; vizează nevoia de transformare a materiei. Trimit subtil la reincarnare.
pentru textul : Zzet dePagini