Cristina, nu știu dacă ți-a spus vreodată cineva dar frazele care încep cu „dacă aș fi” nu valorează nici cît o ceapă degerată și nici nu interesează pe nimeni. Sînt doar lamentările tale ridicole. Cele ce au importanță sînt faptele. Nu are importanță nici dacă știai sau nu dacă Emilian are cont acolo. La urma urmei o astfel de justificare mi se pare culmea stupizeniei. Este responsabilitatea ta să știi ce faci și în ce context faci ceea ce faci, și ce consecințe are ceea ce faci. Evident, chestiile astea se învață în primii ani de viață. Mi se pare jenant să fiu nevoit să ți le spun ție acum. Dar modul cum pui tu problema trădează o incapacitate suspectă de a-ți asuma responsabilități. În orice caz, toate asta nu sînt problemele mele ci ale tale. Și ți le rezolvi singură.
Dacă nu știi ce drepturi i-ai refuzat lui Emilian gîndește-te măcar la cel de replică. Care, să-mi fie cu iertare, dar este o problemă de bun simț în primul rînd.
cred ca informatia este esentiala si asta la orice nivel. m-as fi asteptat sa vad afiliate macar la site-urile existente la Salon, si reviste electronice romanesti. in ciuda unor internauti din ce in ce mai interesati de fenomenul arta-internet, promovarea in spatiul virtual cultural si mai ales, recunoasterea activitatii unor site-uri literare par inca in stadiul de proiect. si asta datorita lipsei de comunicare. si poate si de interes.
E interesant, imaginile sunt pe registre diferite de fiecare dată, cocorii inventează, bătrânii se joacă de-a îngerii, drăguț. "Migrația" "cale de o secundă" e o bună găselniță. Dar găsește altceva în loc de "zborul". Moartea ca zbor e prea fumată.
Nicole Pottier, cu enormă întârziere, mulțumesc de atenție, efortul traducerii mă onorează. E prima mea poezie tradusă în franceză. Încă o dată mulțumesc.
... da, cami, în gând sau nu, în durere sau bucurie, ceva trebuie să pâlpâie... mă apropie referirea ta la Blaga, poetul pe care l-am îndrăgit toată adolescența și tinerețea, timbrul lui, al scrisului său, îmi trezește și acum tihnă și senin, mulțumesc de venire...
este un punct de vedere. insa este o marturisire (la psiholog sau la preot...unde crezi de cuviinta) a ceea ce nu marturisim poate niciodata; in acest context, se poate spune totul. nu este doar o poezie de recitat la gura sobei.
dos gardenias para tí, con ellas quiero decir... azi noapte mi-ai cărat de pe undeva două flori / surîzînd împlinit de parcă mi le-ai fi adus din rai. restul nu
Ar fi multe, intai textul nu are nimic de-a face cu un psalm, fie el si non-conformist, apoi are greseli de exprimare, de la primul vers "si totusi" sa incepi un psalm cu "si totusi"??, apoi "neingerii" - fortata exprimare, de treizeci de ani incoace poetii incearca "necuvintele" lui Nichita si nu le ies decat prostii fara substanta. Apoi tot logosul din ultima parte este sec si lipsit de maduva poetica. Cum poti scrie in poezie "mai ales INSA"?? Pestii goi si singuri pe acest uscat?? Naluca ascunsa las intre coaste? Hilar. Nici Nicodem nu scria asa de tampit decat cand era in culmea inspiratiei.
nu e primul text "gEoRgI" care ma impresioneaza. imi place cum nu lasi cititorul (ce termen tîmpit, de altfel; mai bine as spune "partasul") sa respire. legi cu naturalete discursul si arunci / asezi pe partasul tacut al discutiei o vina de nimic si de toate, pe care daca am lua-o in serios (si de ce n-am face-o) ar fi coplesitoare. totusi, sa amînam momentul si sa nu ne gîndim la asta; inca :D
Well, maybe. De fapt asta ziceam și eu cînd am vazut textul acesta. Tocmai de aceea ți-am oferit și cîteva argumente și te-am îndemnat să scrii proză. Nu e obligatoriu să te naști poet. Asta fiindcă ai început să generalizezi la modul dramatic.
Silvia, ai punctat bine cu "trăiri absolut unice,proprii individului", pentru că, în concepţia mea, cam despre asta este vorba în poezie: un poet, în măsura în care este unul veritabil, are teribilă nevoie de autocenzură, dar nu una înţeleasă ca simpla cenzurare a fragmentelor/textelor pe bază estetică, ci una cu sensul de selecţie a stărilor/emoţiilor care îi sunt mai mult decât specifice lui, şi numai lui, şi numai lui. :). El trebuie să culeagă, sa adune vibraţiile irepetabile, nu unice; el trebuie să inmagazineze undeva în suflet starea irepetabilă si specifica numai lui, starea irepetabilă dintr-un fenomen. Apoi, să-i traducă inefabilul prin instrumentele sale lirice. Când (rar, foarte rar!) aceste acţiuni se suprapun în timp, avem de-a face cu poezia inspirată ori chiar revelată. Deplasându-mă scurt - această este eroarea pe care o facem mulţi (destul de des şi eu) - considerăm că orice stare, orice emoţie este demnă de-a fi scrisă. Dar nu e aşa. Mulţi consideră că poezia e mişcare, eu aş spune că e mai degrabă neclintire... dar mai vorbim pe această temă. Mulţumesc pentru citire şi comentariu.
În final, las pentru toţi cei care au trei minute la dispoziţie un link cu piesa pe care eu o consider ca fiind cea mai... din câte am ascultat. De fiecare dată, se asculta altfel. Pe melodia asta am scris destule texte, inclusiv cel de faţă. Enjoy! :)
nu dedicaţie!
motivele - în sens propriu şi figurat - sunt evidente.
Paul, eşti de o blândeţe ironică!...
hei, ai devenit fanul meu, cumva?! :) crede-mă că nu copiez pe nimeni. mi-ar fi ruşine de Eminescu, nu de altcineva!
Domnule Tudor Cristea, vă rog respectuos să îmi permiteți să vă adresez o întrebare referitoare la tehnoredactarea textului: care este logica folosirii asteriscului în textul dumneavoastră? La o privire mai atentă, aș crede că se vrea marcarea alineatelor într-un mod inedit. Poate e ceva ce îmi scapă...
a celor spuse de mine mai sus: n-am șters niciodată nicun text din pagina mea de aici sau de aiurea, fie că era vorba de texte aflate în șantier, fie că era vorba de texte mai vechi sau de texte care au primit comentarii nefavorabile. Iar editorii știu de chestia asta, sau cel puțin o parte dintre ei. Eugen.
Costel, multumesc pentru girul de incredere acordat si pentru participare. Ai spart gheata si nu pot decat sa ma bucur. Va astept cu drag sa scrieti un poem de sanziene...
Bun poem, mi-a plăcut.
Nu mai e gratuit ostentativ cum m-a obișnuit Nicholas, când îl citești nu mai simți că autorul are neapărat ceva personal cu tine dacă nu-i împărtășești opiniile. Bun deci.
Însă trebuiesc făcute câteva retușuri
'cum joan d'arc' ar trebui să se transforme în 'precum joanne d'arc', nicholas nu trebuie să-ți fie rușine dar tu nu mai știi prea bine românește, e ok, noi suntem aici ca să te ajutăm, de exemplu 'cum' și 'precum' sunt două chestii total diferite, ok?
Iar 'desdemonele' alea sunt neinspirate, acest procedeu literar de a transforma un nume propriu în substantiv comun este ca să fiu elegant, expirat. Hamleții și napoleonii și-au trăit demult viața pe paginile celor mai puțin inspirați dintre optzeciști, această tâmpenie nu mai trebuie reinventată, părerea mea, unless vrei să fii tâmpit. Este un privilegiu pe care nimeni nu ți-l va refuza.
silviu, nici nu-i stiu daca-i joc sau indecizie, inadaptare, ceva pe-acolo. cand eram copil incercam sa prind apa cu mana si ma enervam ca nu reusesc, sfoara aia transparenta legata de robinet si vartejul pe unde se scurgea, ce jucarii bune ar fi facut. :o)
ai fost foarte clar, multumesc de incurajare.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Cristina, nu știu dacă ți-a spus vreodată cineva dar frazele care încep cu „dacă aș fi” nu valorează nici cît o ceapă degerată și nici nu interesează pe nimeni. Sînt doar lamentările tale ridicole. Cele ce au importanță sînt faptele. Nu are importanță nici dacă știai sau nu dacă Emilian are cont acolo. La urma urmei o astfel de justificare mi se pare culmea stupizeniei. Este responsabilitatea ta să știi ce faci și în ce context faci ceea ce faci, și ce consecințe are ceea ce faci. Evident, chestiile astea se învață în primii ani de viață. Mi se pare jenant să fiu nevoit să ți le spun ție acum. Dar modul cum pui tu problema trădează o incapacitate suspectă de a-ți asuma responsabilități. În orice caz, toate asta nu sînt problemele mele ci ale tale. Și ți le rezolvi singură.
pentru textul : viaţa de dincolo de fortral 2 deDacă nu știi ce drepturi i-ai refuzat lui Emilian gîndește-te măcar la cel de replică. Care, să-mi fie cu iertare, dar este o problemă de bun simț în primul rînd.
mi se pare în plus acel „și” de la începutul strofei a doua.
pentru textul : de cealaltă parte. chihlimbar deiar cei doi „de” din penultimul și ultimul vers mi se par la fel de „nepoetici”
erată la primul comentariu, paragraful doi: în loc de "să pui în Săvârșitor" se va citi "să pui în "Scrâșnitor".
pentru textul : Scrâșnitorul deFelicitari! Voi fi acolo! Vreau un exemplar pentru o cronica la Dunarea de Jos!
pentru textul : Lansare de carte: Laurențiu Belizan , Pareidolia - Editura Humanitas deSincere felicitări celor care au gândit acest proiect. Arată într-adevăr minunat.
pentru textul : premiile „Astenie de primăvară” - Hermeneia 2010 decred ca informatia este esentiala si asta la orice nivel. m-as fi asteptat sa vad afiliate macar la site-urile existente la Salon, si reviste electronice romanesti. in ciuda unor internauti din ce in ce mai interesati de fenomenul arta-internet, promovarea in spatiul virtual cultural si mai ales, recunoasterea activitatii unor site-uri literare par inca in stadiul de proiect. si asta datorita lipsei de comunicare. si poate si de interes.
pentru textul : Al 16-lea Salon al Revistei de la Paris deE interesant, imaginile sunt pe registre diferite de fiecare dată, cocorii inventează, bătrânii se joacă de-a îngerii, drăguț. "Migrația" "cale de o secundă" e o bună găselniță. Dar găsește altceva în loc de "zborul". Moartea ca zbor e prea fumată.
pentru textul : înspre liniști deNicole Pottier, cu enormă întârziere, mulțumesc de atenție, efortul traducerii mă onorează. E prima mea poezie tradusă în franceză. Încă o dată mulțumesc.
pentru textul : Bilet în ușă de... da, cami, în gând sau nu, în durere sau bucurie, ceva trebuie să pâlpâie... mă apropie referirea ta la Blaga, poetul pe care l-am îndrăgit toată adolescența și tinerețea, timbrul lui, al scrisului său, îmi trezește și acum tihnă și senin, mulțumesc de venire...
pentru textul : "Dacă Noi este un Eu al unui altui Eu" deAdriana, eu mulțumesc pentru semnul generos și pentru citare. Mă desfășor cu plăcere aici, sper să vin cu noutăți cât de repede.
pentru textul : O, domnule Bartleby! deeste un punct de vedere. insa este o marturisire (la psiholog sau la preot...unde crezi de cuviinta) a ceea ce nu marturisim poate niciodata; in acest context, se poate spune totul. nu este doar o poezie de recitat la gura sobei.
pentru textul : nu ne mărturiseam niciodată dedos gardenias para tí, con ellas quiero decir... azi noapte mi-ai cărat de pe undeva două flori / surîzînd împlinit de parcă mi le-ai fi adus din rai. restul nu
pentru textul : despre cum am murit astă noapte deVirgil...totul e în schimbare! Închide contul...şi o să fie mai bine pentru toţi! Hai la o cafea apoi.
pentru textul : Întoarcerea toamnei deAr fi multe, intai textul nu are nimic de-a face cu un psalm, fie el si non-conformist, apoi are greseli de exprimare, de la primul vers "si totusi" sa incepi un psalm cu "si totusi"??, apoi "neingerii" - fortata exprimare, de treizeci de ani incoace poetii incearca "necuvintele" lui Nichita si nu le ies decat prostii fara substanta. Apoi tot logosul din ultima parte este sec si lipsit de maduva poetica. Cum poti scrie in poezie "mai ales INSA"?? Pestii goi si singuri pe acest uscat?? Naluca ascunsa las intre coaste? Hilar. Nici Nicodem nu scria asa de tampit decat cand era in culmea inspiratiei.
pentru textul : psalm denu e primul text "gEoRgI" care ma impresioneaza. imi place cum nu lasi cititorul (ce termen tîmpit, de altfel; mai bine as spune "partasul") sa respire. legi cu naturalete discursul si arunci / asezi pe partasul tacut al discutiei o vina de nimic si de toate, pe care daca am lua-o in serios (si de ce n-am face-o) ar fi coplesitoare. totusi, sa amînam momentul si sa nu ne gîndim la asta; inca :D
pentru textul : picioare goale deWell, maybe. De fapt asta ziceam și eu cînd am vazut textul acesta. Tocmai de aceea ți-am oferit și cîteva argumente și te-am îndemnat să scrii proză. Nu e obligatoriu să te naști poet. Asta fiindcă ai început să generalizezi la modul dramatic.
pentru textul : mă voi afunda în inima ta ca-ntr-o mlaştină deNu mai daţi peniţe la texte slabe.
pentru textul : Starea Hermeneia - 2013 demie poemul imi pare matemeatic. fix. totul se petrece intre puncte ipotetice ce isi asteapta formulelele. simt ca poarta in sine un fel de orgoliu.
pentru textul : tattoos deSilvia, ai punctat bine cu "trăiri absolut unice,proprii individului", pentru că, în concepţia mea, cam despre asta este vorba în poezie: un poet, în măsura în care este unul veritabil, are teribilă nevoie de autocenzură, dar nu una înţeleasă ca simpla cenzurare a fragmentelor/textelor pe bază estetică, ci una cu sensul de selecţie a stărilor/emoţiilor care îi sunt mai mult decât specifice lui, şi numai lui, şi numai lui. :). El trebuie să culeagă, sa adune vibraţiile irepetabile, nu unice; el trebuie să inmagazineze undeva în suflet starea irepetabilă si specifica numai lui, starea irepetabilă dintr-un fenomen. Apoi, să-i traducă inefabilul prin instrumentele sale lirice. Când (rar, foarte rar!) aceste acţiuni se suprapun în timp, avem de-a face cu poezia inspirată ori chiar revelată. Deplasându-mă scurt - această este eroarea pe care o facem mulţi (destul de des şi eu) - considerăm că orice stare, orice emoţie este demnă de-a fi scrisă. Dar nu e aşa. Mulţi consideră că poezia e mişcare, eu aş spune că e mai degrabă neclintire... dar mai vorbim pe această temă. Mulţumesc pentru citire şi comentariu.
În final, las pentru toţi cei care au trei minute la dispoziţie un link cu piesa pe care eu o consider ca fiind cea mai... din câte am ascultat. De fiecare dată, se asculta altfel. Pe melodia asta am scris destule texte, inclusiv cel de faţă. Enjoy! :)
http://www.youtube.com/watch?v=KfKRSVQf-nM
pentru textul : Umbră în carne de sărbătoare denu dedicaţie!
pentru textul : emindoină demotivele - în sens propriu şi figurat - sunt evidente.
Paul, eşti de o blândeţe ironică!...
hei, ai devenit fanul meu, cumva?! :) crede-mă că nu copiez pe nimeni. mi-ar fi ruşine de Eminescu, nu de altcineva!
Domnule Tudor Cristea, vă rog respectuos să îmi permiteți să vă adresez o întrebare referitoare la tehnoredactarea textului: care este logica folosirii asteriscului în textul dumneavoastră? La o privire mai atentă, aș crede că se vrea marcarea alineatelor într-un mod inedit. Poate e ceva ce îmi scapă...
pentru textul : La stăpân dea celor spuse de mine mai sus: n-am șters niciodată nicun text din pagina mea de aici sau de aiurea, fie că era vorba de texte aflate în șantier, fie că era vorba de texte mai vechi sau de texte care au primit comentarii nefavorabile. Iar editorii știu de chestia asta, sau cel puțin o parte dintre ei. Eugen.
pentru textul : Singurătate în doi; cu luna în piața romană. de...Je suis dans un empressement, excusé mes erreurs, s'il vous plaît:)
pentru textul : ...I'm growing like spells... demi a placut jocul, limbajul sorescian, ironia si comedia. frumos text, felicitarile mele
pentru textul : feng shui în lucernă deAi punctat foarte bine mesajul textului . iti multumesc pentru tenacitata de care ai dat dovada.
pentru textul : Aceeaşi vârstă deCu stima,
Iuri.
Costel, multumesc pentru girul de incredere acordat si pentru participare. Ai spart gheata si nu pot decat sa ma bucur. Va astept cu drag sa scrieti un poem de sanziene...
pentru textul : pe sub flori mă legănai deBun poem, mi-a plăcut.
pentru textul : dimineţile toamna deNu mai e gratuit ostentativ cum m-a obișnuit Nicholas, când îl citești nu mai simți că autorul are neapărat ceva personal cu tine dacă nu-i împărtășești opiniile. Bun deci.
Însă trebuiesc făcute câteva retușuri
'cum joan d'arc' ar trebui să se transforme în 'precum joanne d'arc', nicholas nu trebuie să-ți fie rușine dar tu nu mai știi prea bine românește, e ok, noi suntem aici ca să te ajutăm, de exemplu 'cum' și 'precum' sunt două chestii total diferite, ok?
Iar 'desdemonele' alea sunt neinspirate, acest procedeu literar de a transforma un nume propriu în substantiv comun este ca să fiu elegant, expirat. Hamleții și napoleonii și-au trăit demult viața pe paginile celor mai puțin inspirați dintre optzeciști, această tâmpenie nu mai trebuie reinventată, părerea mea, unless vrei să fii tâmpit. Este un privilegiu pe care nimeni nu ți-l va refuza.
am revazut si am rezolvat.
pentru textul : nopți albe deVă mulțumesc pentru cuvintele generoase, mă bucur să vă aflu veghind aceste versuri.
pentru textul : cioburi desilviu, nici nu-i stiu daca-i joc sau indecizie, inadaptare, ceva pe-acolo. cand eram copil incercam sa prind apa cu mana si ma enervam ca nu reusesc, sfoara aia transparenta legata de robinet si vartejul pe unde se scurgea, ce jucarii bune ar fi facut. :o)
pentru textul : Păreri de rău din altă lume deai fost foarte clar, multumesc de incurajare.
Pagini