dacă ai vrut să vorbești despre pierderea inocenței, atunci ți-a ieșit bine. și e mai mult de atât. mi-a plăcut ideea asta, de a scrie trei texte, pe diferite nuanțe... mă întreb dacă în general schimbările sunt majore sau nu. văd că la tine e doar o pierdere și o distanțare nevoită. și că eliberarea de spaime te face să nu te mai simți om. e un text frumos, lucrat în interior.
mie mi se pare exagerata reactia publicului, pare mai degraba un extaz gol. mai ales ca tecstul in sine e cam searbad, straveziu, scris neglijent (trăgeam la sorț) si in general mult mai slab decat altele scrise de profetul.
frate Bobadile, mută-te, te rog, dacă nu prin alte căși, măcar la iarnă, și-om mai ciorovăi p'acolo. aici mă doare capul! măgărie, nemăgărie, moldoveanii ce poartă pe chelie? hai că pot fi și eu păduche! și te pot pișca de să te mănânce pân după anul nou! am mai văzut pretenții literare și pe la alții... până una alta, să fii iubit și sărbători fericite! te rog, (mă repet) nu-mi ciocăni la ușă că nu te mai primesc. nici cu sorcova și nici cu boii!
amice, vorba lu'caragiale..esti... hore israel e o arie din oratoriul elias de felix mendelssohn batholdy, semnifica vocea profetului..,,asculta israel'' nu voiam sa te binedispun ci sa te pun pe ganduri, daca voiam sa te binedispun ma faceam geisha.
Burta nu poate fi ”lipită de stern” (v. primul rând). Gândiți-vă la locația biologică a celor două părți anatomice.
Nu construiți corect acuzativul: probabil doriți să spuneți ”PE care o așteptase atâta” (par. 4).
Ori paragraf, ori aliniat, decideți-vă.
Nu cred că vreun calmant se injectează în mușchi, dar poate mă înșel aici.
Nu e corect ”permanent nu-şi înghiţea medicamentele”. Eventual ”niciodată nu-și...”
”i-au ticsit ÎN viață” nu merge (a ticsi înseamnă a umple până la refuz)
Nu v-ar strica deloc să folosiți inițiale majuscule. În primul rând deoarece așa se scrie decent o proză, sau măcar în cazul numelor proprii că așa zice gramatica elementară. Valoarea este cea care impune licența de scriitor și nu invers.
Nu va trece mult și vom dărîma toți acești mastodonți bolnavi și inutili, vom euthanasia mașina lor ruginită de menținut viața pe căi artificiale, vom ara locul și vom reîncepe prin a planta pur și simpla iarbă. Și atunci Bianca, abia începînd de acolo, va fi pace...:) Crucit între minuni și dezastre, cu mulțimiri pentru aprecierile tale sincere, oricît de subiective, amical da' drăgăstos, george cel asztalos
Luminita Petrovici, tu scrii in acelasi comentariu "mă caracterizează bunul simţ în orice postură" dar si "îţi sugerez duşuri scrotale" sau "doar aşa pare că vi se ridică testosteronul". Cu toate ca nu imi amintesc sa fi pomenit nici macar in treacat organele tale genitale sau hormonii tai sexuali. Deci, Luminita Petrovici, a spune ca "te caracterizeaza bunul simt", si mai ales "in orice postura", ramine pentru mine una dintre cele mai mari timpenii pe care mi-a fost dat sa o citesc. De fapt o minciuna trista. Si te asigur ca mi-a fost dat sa citesc multe. Pentru ca, draga mea Luminita Petrovici, facind acum abstractie de persoana ta (care oricum, mi-a dovedit ca nu isi doreste prea mult respect), daca cineva, oricine, ar scrie ce ai scris tu la adresa oricarei alte persoane, eu as considera ca nu are nici o bruma de bun simt. Imi pare rau sa iti spun dar asa vad eu lucrurile. Si ceva imi spune ca nu iti va pasa de parerea mea. Si te asigur ca nu ma vei surprinde. M-ar surprinde daca ti-ar pasa. Pentru ca asta ar insemna ca ai avea bun simt. Iar eu de obicei nu ma insel cu privire la oameni.
Te asigur de asemeni ca in comentariul meu nu m-a interesat persoana nimanui. Nici a lui Belizan si nici a ta. M-a dezamagit textul. Incapacitatea ta de a primi critica textului pe care il scrii este jenanta si te asigur ca te dezavantajeaza numai pe tine. Esti libera sa te inconjori cu aplaudaci daca asta iti doresti. Iti promit ca voi evita sa mai comentez sub textele tale de acum incolo.
In ce priveste modul in care scriu eu nu stiu ce crezi tu ca imi lipseste. Cred ca ar fi mai inteligent sa nu mai maimutaresti formulari din acestea patronizatoare de genul „stii tu ce”. Pentru ca e ridicol. Eu personal nu cred ca lipseste nimic scriiturii mele. Asta in general. Asa ca nu mai pretinde ca imi auzi gindurile fiindca nu le auzi. Si in orice caz nu sintem asa de initimi incit sa impartasim telepatie aritstica.
Ceea ce este interesant este ca in final scrii cu propria ta mina „că-ţi place să provoci şi să scormoni în "gunoi"”. Este interesant datorita faptului ca in comentariul meu singurul lucru l-a care m-am referit, deci in acceptiunea ta „l-am scormonit” a fost textul tau de mai sus. Atit si nimic mai mult. Deci daca tu afirmi in aceste conditii ca eu „scormon in „gunoi”” asta inseamna ca tu cu propria ta mina iti definesti textul scris de tine ca fiind un astfel de „gunoi”. Eu nu am gindit niciodata asa despre ce ai scris tu. Dar daca tu vrei sa ne spui ca ce scrii este un „gunoi”, este dreptul tau.
Virgil să ști că am așteptat o zi cu răspunsul ca să mă calmez. Să nu-mi scriu nervii în continuare. Așadar pot să-ți spun liniștit că ai comentat ca o domnișoară. De unde pînă unde nervii sunt interziși în poezie și la liber în proză, nu știu. Adevărul e că îi prefer oricînd, oricărei tristeți. Și sunt convins că, în situația dată, doar domnișoarele ar apela la tristețe. Nu Virgile. Cînd fratele tău e chiar mai șacal decît un păduche Nu ajunge să fi trist. Eu chiar îi spun acestei morale fripturiste de măcelari cretini pe nume nu doar oftez "semnificativ"... Tu ști foarte bine... încă de la romani, așa încep războaiele fratricide: cu mutilări publice de animale, cu crima "de kiki și de miki", cu plictisul care îți vinde circ și carne vie la colț de stradă. Și dacă unii mai cred că e mai bine să fim calmi și cel mult triști, se înșeală amarnic: cine omoară azi un bou așa...de florile mărului...mîine poate se uită ciudat de roșu la tine...și să devi nervos doar atunci va fi prea tîrziu...
D-nă Ştefan, orice e perfectibil. Dacă totuşi lirismul se reduce la cuvinte, nu sunt de acord că "mult" nu "e liric deloc". Îmi pare că aici (Dezîmblânzirea - N. Stănescu) ar fi: "De mult negru ma albisem
De mult soare ma-nnoptasem
De mult viu ma mult murisem". Legat de "c-un" vs "cu-n", aştept totuşi eventuale argumente. Eu înclin să cred că am ortografiat corect. Se poate să aveţi dreptate cu "şuierătura", cred că voi renunţa la "si"-ul final.
Avelea, da, a ieşit niţel prea descriptiv pentru ce-am vrut.
Paul, cred că voi căuta un surogat pentru "icent" şi voi gândi reformularea la "împăturitul absenţelor".
well, poate ca ai dreptate in dreptul tau. pentru mine insa mirosul acela este suficient de puternic sa ma faca sa simt absolut toamna. dar, hey, asa gindesc eu. e posibil sa fie doar o problema de perceptie personala
"cu mâna stângă ți-am întors spre mine chipul/din cortul adormiților gutui..." după aceste versuri e greu să mai scrii despre mâna stângă... poate că o variantă ai putea să mai găseștim dacă vrei: metaforele tale originale ar merita a doua șansă...
că încărcăm această pagină cu "ping-pong replies", dar voi da exemple concrete cu autori şi colaboratori care nu mai activează pe site mai bine de un an, alţii de doi, trei şi nu li s-au luat drepturile de autor, colaborator, iar alţii au postat mereu de la înscriere şi sînt corespondent. Iată câteva exemple:
Elena Simona Popescu, autor, ulima postare 19 Aug 2010;
Tincuţa Horonceanu Bernevic, autor, ultima postare 13 Noi 2010;
Alexandar Stoicovici, autor, ultima postare 06 Mar 2011
Ion Pascal Vlad, autor, ultima postare 15 Feb 2011;
Ştefan Mihailescu, autor, ultima postare 20 Iun 2010;
Fanache Emil, autor, ultima postare 31 Aug 2010;
Mircea Florin Şandru, autor, ultima postare 13 Mai 2011;
Naomi Titarenco, autor, ultima Postare 14 Mar 2011;
Luminiţa Suse, autor, ultima postare 10 Mai 2011;
Petru Dincă, autor, ultima postare 02 Sep 2011;
Roxana Sonea, autor, ultima postare 20 Dec 2010;
Raul Ionuţ Coldea, autor, ultima postare 29 Mai 2011;
Ioana Geacăr, autor, 03 Apr 2011;
Medeea Iancu, autor, ultima postare 05 Sep 2010;
Radu Părpăuţă, colaborator, ultima 12 Nov 2009;
Marina Popescu, colaborator, ultima postare 26 Mai 2010;
Anna Marie Bejliu, colaborator, ultima postare 02 Feb 2010;
Ecaterina Bargan, colaborator, ultima postare 06 Feb 2011;
Paparuz Adrian, colaborator, ultima postare 30 Aug 2010;
Sanda Nicucie, colaborator, ultima postare 05 Aug 2009;
Amelia Mociulschi, colaborator, ultima postare 01 Iun 2010;
Nincu Mircea, colaborator, ultima postare 12 Iul 2009;
Maria-Gabriela Dobrescu, colaborator, ultima postare 04 Mai 2010;
Vali Slavu, colaborator, ultima postare 26 Iul 2010;
Veronica Văleanu, colaborator, ultima postare 09 Ian 2011.
Dac-am putea duce un dialog amabil, civilizat, aş mai zice ceva, tac însă şi mă opresc aici.
Mie mi-a plăcut poemul... poate unul dintre cele mai reușite citite pe aici de o vreme bună.
Corina este o autoare paradoxală, ea scrie poezie în orice poziție, nu pot decât să mi-o imaginez plimbându-se prin casă și scriind, una în bucătărie, una la duș, una în cămară, și mai rar, recunosc, una în dormitor, dar mai sunt și din astea.
Asta este probabil scrisă la televizor (unul imaginar desigur) pe un canal gen history or such, unde cineva a dezgropat o mumie și de aici a început insiprația... zâmbete, gropi, păpuși, insigne... această poetă folosește clar cel mai mare număr de substantive la mia de locuitori!
Dar mie tot mi-a plăcut poemul... pentru că poemul ăsta este corina papouis în carne și salopetă, gospodina noastră harnică a poeziei care, când își pune și șorțul, she is in business!
Mai puțin finalul, aici sunt de acord... nu prea merge!
Păcat, s-a cam ars mâncarea corina, dar să știi că mie îmi place și așa, mai afumată.
Marina, o vorbă de întâmpinare (fie ea și ne-critică) este întotdeauna bine primită; prin urmare, sunt onorat că ea vine din partea ta. bine te-am (re)găsit, Vasile Munteanu
Buna ziua ! Subscriu idee lui francisc in legatura cu imaginile uzitate. In plus cred ca trebuie sa va ganditi serios daca a scrie in vers clasic este alegerea corecta. De ce spun asta ? Pai ultimele texte ale dumneavoastra sufera foarte mult la prozodie. Textele sunt aritmice, masura este eronata (prima strofa 11-14-11-10). Atentie la constructii, cacofonia "Lumina naște" creaza un efect sonor nedorit. Ialin
Ștefan, dacă tu consideri că este o pierdere de timp să porți un dialog civilizat cu membrii hermeneia, există o singură soluție; cred că o poți descoperi singur. Dar atâta vreme cât publici aici, repet, așteaptă-te să primești comentarii. Sau poate tu crezi că editorii stau toată ziua și taie frunză la câini, așteptând să mai aibă ceva de făcut pe hermeneia. Crede-mă că și mie mi-ar plăcea și să lucrez în timpul cât îți scriu acest comentariu, sau poate să îmi petrec timpul cu familia, sau să citesc sau să scriu ceva. Dar nu consider pierdere de vreme să discut cu tine. Uite doar un exemplu prin care poți jigni, Ștefan, spunându-ne că acest dialog pentru tine este o pierdere de vreme. Iar la obiect: ai primit un comentariu nefavorabil de la Virgil Titarenco. Un comentariu nefavorabil nu înseamnă jignire.Despre scrisul tău vei auzi orice, aceasta nu înseamnă că se adresează propriei tale persoane. Dar răspunsul tău, "este doar o parere subiectiva de care o sa tin seama in limita bunului simt. adica sub nico forma" este o jignire, pentru că sugerează că Virgil a fost lipsit de bun simț când a făcut comentariul respectiv. Nu trebuie să dai dreptate nimănui, nici măcar directorului acestui site, dar trebui să răspunzi tu cu acel bun simț pe care se pare că totuși îl apreciezi. Despre asta vorbeam. Dacă mi-ai fi spus mie în viața de zi cu zi că acorzi părerii mele atenția de bun simț care i se cuvine, adică nici una, aș fi considerat-o o jignire. La urma urmelor, nu o fi Virgil critic literar, dar nici tu, așa că părerea lui este la fel de legitimată ca și a ta. Sper la o abordare mai cu seriozitate a scopului pentru care există hermeneia, altfel suntem cu toții degeaba aici, și cu adevărat pierdem timpul.
Doamne, și cînd mă gîndesc ce fain ar fi putut să iasă textul acesta. Părerea mea este că aici autorul are idei bune și are imaginație dar la capitolul artistic și gust este de-a dreptul trist. Uneori chiar mă întreb dacă unii oameni chiar nu văd cînd și ce scriu prost. Singura porțiune care reușește să se păstreze oarecum bine este prima strofă. Restul e alterat de gafe inestetice.
Mulțumesc mult de vizite, Katya, Virgil. Posibil să fi fost și o greșeală de scriere din neatenție unde au fost erori la cuvinte din alte limbi, nu cred că a fost făcută din necunoaștere (umila mea părere). Nu știu dacă cuvintele "fuscei" și "drugari" au fost clari pentru toată lumea. In DEX apar mai multe definiții pentru primul și una diferită din sensul din poezie pentru al doilea. În Bucovina: Fuscel - vergea lungă și subțire de lemn, cu vârf ascuțit, folosită pentru garduri Drugar - bucată de lemn lungă și ceva mai groasă decât un fuscel, folosită ca element orizontal de legătură între stâlpii unui gard, de obicei câte doi, unul sus și unul jos. Fusceii se bat în cuie pe drugari, vertical, cu vârful ascuțit în sus. Un astfel de gard e dificil de excaladat/sărit de către animalele domestice sau sălbatice, cu excepția pisicilor.
francisc, foarte interesantă viziunea ta...dintotdeauna am crezut că cel care citește un poem va descoperi sensuri mai adânci și mai frumoase decât le-ar găsi însuși autorul...Eu am scris poemul cu alt gând, dar rămâne la fel de valabilă și interpretarea ta. mulțumesc de trecere...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
sunt un furtun, caut furtuna. sincer, pentru inspiratie, te-as fi considerat autor si nu novice hermeneia.
pentru textul : Insomniac dedacă ai vrut să vorbești despre pierderea inocenței, atunci ți-a ieșit bine. și e mai mult de atât. mi-a plăcut ideea asta, de a scrie trei texte, pe diferite nuanțe... mă întreb dacă în general schimbările sunt majore sau nu. văd că la tine e doar o pierdere și o distanțare nevoită. și că eliberarea de spaime te face să nu te mai simți om. e un text frumos, lucrat în interior.
pentru textul : viața mea deUite un text care mi-a fost amintit de poezia ta: (nu ştiu de ce)
"Cu genunchii la gura, cu pumnii strânsi,
Dorm pruncii în pântecul mumelor,
Gingase semne de intrebare.
Cu trupul drept, cu fata în sus,
Dorm mortii în adâncul pamântului,
Rigide semne de exclamare.
Ce-or fi aflat? Ce categorici sunt!"
(Semne, de Geo Bogza).
pentru textul : Cantata în mi minor deOk, Adrian. M-ai convins. Aștept din partea ta un feedback după ce revin cu modificări. salut.Eugen.
pentru textul : Visătorul sugrumat în somn demie mi se pare exagerata reactia publicului, pare mai degraba un extaz gol. mai ales ca tecstul in sine e cam searbad, straveziu, scris neglijent (trăgeam la sorț) si in general mult mai slab decat altele scrise de profetul.
pentru textul : domnule Labiș defoarte fain text, mi-o placut mult. de unii strigoi nu scapam vreodata...
pentru textul : strigoii deda, mersi, Maria.
pentru textul : podul lui procust defrate Bobadile, mută-te, te rog, dacă nu prin alte căși, măcar la iarnă, și-om mai ciorovăi p'acolo. aici mă doare capul! măgărie, nemăgărie, moldoveanii ce poartă pe chelie? hai că pot fi și eu păduche! și te pot pișca de să te mănânce pân după anul nou! am mai văzut pretenții literare și pe la alții... până una alta, să fii iubit și sărbători fericite! te rog, (mă repet) nu-mi ciocăni la ușă că nu te mai primesc. nici cu sorcova și nici cu boii!
pentru textul : Pe drum cu Iosif și Maria dee tot ce îmi doresc... să transmit. mulțumesc frumos pentru semn, Nuța!
pentru textul : de când facem primii pași în mici forme concave dema bucur sa gasesc un comentariu de la tine, si inca unul apreciativ. inca incerc sa inteleg de ce "ca la carte".
pentru textul : Plat-forma de execuţie deDin păcate, realitatea nu are nicio importanţă, dacă maniera în care este redată nu respiră veridic.
pentru textul : Oameni fara nume deamice, vorba lu'caragiale..esti... hore israel e o arie din oratoriul elias de felix mendelssohn batholdy, semnifica vocea profetului..,,asculta israel'' nu voiam sa te binedispun ci sa te pun pe ganduri, daca voiam sa te binedispun ma faceam geisha.
pentru textul : Höre Israel deBurta nu poate fi ”lipită de stern” (v. primul rând). Gândiți-vă la locația biologică a celor două părți anatomice.
Nu construiți corect acuzativul: probabil doriți să spuneți ”PE care o așteptase atâta” (par. 4).
Ori paragraf, ori aliniat, decideți-vă.
Nu cred că vreun calmant se injectează în mușchi, dar poate mă înșel aici.
Nu e corect ”permanent nu-şi înghiţea medicamentele”. Eventual ”niciodată nu-și...”
”i-au ticsit ÎN viață” nu merge (a ticsi înseamnă a umple până la refuz)
Nu v-ar strica deloc să folosiți inițiale majuscule. În primul rând deoarece așa se scrie decent o proză, sau măcar în cazul numelor proprii că așa zice gramatica elementară. Valoarea este cea care impune licența de scriitor și nu invers.
ș.a.m.d.
pentru textul : yunginuh deNu va trece mult și vom dărîma toți acești mastodonți bolnavi și inutili, vom euthanasia mașina lor ruginită de menținut viața pe căi artificiale, vom ara locul și vom reîncepe prin a planta pur și simpla iarbă. Și atunci Bianca, abia începînd de acolo, va fi pace...:) Crucit între minuni și dezastre, cu mulțimiri pentru aprecierile tale sincere, oricît de subiective, amical da' drăgăstos, george cel asztalos
pentru textul : Tată de duminică deaaaa... nu mai îmi spune...uitasem că ai un apetit pentru subsoluri. god bless your google.
pentru textul : fulger cu aromă de vanilie deLuminita Petrovici, tu scrii in acelasi comentariu "mă caracterizează bunul simţ în orice postură" dar si "îţi sugerez duşuri scrotale" sau "doar aşa pare că vi se ridică testosteronul". Cu toate ca nu imi amintesc sa fi pomenit nici macar in treacat organele tale genitale sau hormonii tai sexuali. Deci, Luminita Petrovici, a spune ca "te caracterizeaza bunul simt", si mai ales "in orice postura", ramine pentru mine una dintre cele mai mari timpenii pe care mi-a fost dat sa o citesc. De fapt o minciuna trista. Si te asigur ca mi-a fost dat sa citesc multe. Pentru ca, draga mea Luminita Petrovici, facind acum abstractie de persoana ta (care oricum, mi-a dovedit ca nu isi doreste prea mult respect), daca cineva, oricine, ar scrie ce ai scris tu la adresa oricarei alte persoane, eu as considera ca nu are nici o bruma de bun simt. Imi pare rau sa iti spun dar asa vad eu lucrurile. Si ceva imi spune ca nu iti va pasa de parerea mea. Si te asigur ca nu ma vei surprinde. M-ar surprinde daca ti-ar pasa. Pentru ca asta ar insemna ca ai avea bun simt. Iar eu de obicei nu ma insel cu privire la oameni.
pentru textul : make-up atras în spirala ADN-ului deTe asigur de asemeni ca in comentariul meu nu m-a interesat persoana nimanui. Nici a lui Belizan si nici a ta. M-a dezamagit textul. Incapacitatea ta de a primi critica textului pe care il scrii este jenanta si te asigur ca te dezavantajeaza numai pe tine. Esti libera sa te inconjori cu aplaudaci daca asta iti doresti. Iti promit ca voi evita sa mai comentez sub textele tale de acum incolo.
In ce priveste modul in care scriu eu nu stiu ce crezi tu ca imi lipseste. Cred ca ar fi mai inteligent sa nu mai maimutaresti formulari din acestea patronizatoare de genul „stii tu ce”. Pentru ca e ridicol. Eu personal nu cred ca lipseste nimic scriiturii mele. Asta in general. Asa ca nu mai pretinde ca imi auzi gindurile fiindca nu le auzi. Si in orice caz nu sintem asa de initimi incit sa impartasim telepatie aritstica.
Ceea ce este interesant este ca in final scrii cu propria ta mina „că-ţi place să provoci şi să scormoni în "gunoi"”. Este interesant datorita faptului ca in comentariul meu singurul lucru l-a care m-am referit, deci in acceptiunea ta „l-am scormonit” a fost textul tau de mai sus. Atit si nimic mai mult. Deci daca tu afirmi in aceste conditii ca eu „scormon in „gunoi”” asta inseamna ca tu cu propria ta mina iti definesti textul scris de tine ca fiind un astfel de „gunoi”. Eu nu am gindit niciodata asa despre ce ai scris tu. Dar daca tu vrei sa ne spui ca ce scrii este un „gunoi”, este dreptul tau.
Virgil să ști că am așteptat o zi cu răspunsul ca să mă calmez. Să nu-mi scriu nervii în continuare. Așadar pot să-ți spun liniștit că ai comentat ca o domnișoară. De unde pînă unde nervii sunt interziși în poezie și la liber în proză, nu știu. Adevărul e că îi prefer oricînd, oricărei tristeți. Și sunt convins că, în situația dată, doar domnișoarele ar apela la tristețe. Nu Virgile. Cînd fratele tău e chiar mai șacal decît un păduche Nu ajunge să fi trist. Eu chiar îi spun acestei morale fripturiste de măcelari cretini pe nume nu doar oftez "semnificativ"... Tu ști foarte bine... încă de la romani, așa încep războaiele fratricide: cu mutilări publice de animale, cu crima "de kiki și de miki", cu plictisul care îți vinde circ și carne vie la colț de stradă. Și dacă unii mai cred că e mai bine să fim calmi și cel mult triști, se înșeală amarnic: cine omoară azi un bou așa...de florile mărului...mîine poate se uită ciudat de roșu la tine...și să devi nervos doar atunci va fi prea tîrziu...
pentru textul : Bestial Planet deTotem, mulţumesc de lectură!
D-nă Ştefan, orice e perfectibil. Dacă totuşi lirismul se reduce la cuvinte, nu sunt de acord că "mult" nu "e liric deloc". Îmi pare că aici (Dezîmblânzirea - N. Stănescu) ar fi: "De mult negru ma albisem
De mult soare ma-nnoptasem
De mult viu ma mult murisem". Legat de "c-un" vs "cu-n", aştept totuşi eventuale argumente. Eu înclin să cred că am ortografiat corect. Se poate să aveţi dreptate cu "şuierătura", cred că voi renunţa la "si"-ul final.
Avelea, da, a ieşit niţel prea descriptiv pentru ce-am vrut.
Paul, cred că voi căuta un surogat pentru "icent" şi voi gândi reformularea la "împăturitul absenţelor".
Mulţumesc tuturor pentru observaţii!
pentru textul : Cerneluri dewell, poate ca ai dreptate in dreptul tau. pentru mine insa mirosul acela este suficient de puternic sa ma faca sa simt absolut toamna. dar, hey, asa gindesc eu. e posibil sa fie doar o problema de perceptie personala
pentru textul : madlenă de"cu mâna stângă ți-am întors spre mine chipul/din cortul adormiților gutui..." după aceste versuri e greu să mai scrii despre mâna stângă... poate că o variantă ai putea să mai găseștim dacă vrei: metaforele tale originale ar merita a doua șansă...
pentru textul : mâna ta stângă decă încărcăm această pagină cu "ping-pong replies", dar voi da exemple concrete cu autori şi colaboratori care nu mai activează pe site mai bine de un an, alţii de doi, trei şi nu li s-au luat drepturile de autor, colaborator, iar alţii au postat mereu de la înscriere şi sînt corespondent. Iată câteva exemple:
Elena Simona Popescu, autor, ulima postare 19 Aug 2010;
Tincuţa Horonceanu Bernevic, autor, ultima postare 13 Noi 2010;
Alexandar Stoicovici, autor, ultima postare 06 Mar 2011
Ion Pascal Vlad, autor, ultima postare 15 Feb 2011;
Ştefan Mihailescu, autor, ultima postare 20 Iun 2010;
Fanache Emil, autor, ultima postare 31 Aug 2010;
Mircea Florin Şandru, autor, ultima postare 13 Mai 2011;
Naomi Titarenco, autor, ultima Postare 14 Mar 2011;
Luminiţa Suse, autor, ultima postare 10 Mai 2011;
Petru Dincă, autor, ultima postare 02 Sep 2011;
Roxana Sonea, autor, ultima postare 20 Dec 2010;
Raul Ionuţ Coldea, autor, ultima postare 29 Mai 2011;
Ioana Geacăr, autor, 03 Apr 2011;
Medeea Iancu, autor, ultima postare 05 Sep 2010;
Radu Părpăuţă, colaborator, ultima 12 Nov 2009;
Marina Popescu, colaborator, ultima postare 26 Mai 2010;
Anna Marie Bejliu, colaborator, ultima postare 02 Feb 2010;
Ecaterina Bargan, colaborator, ultima postare 06 Feb 2011;
Paparuz Adrian, colaborator, ultima postare 30 Aug 2010;
Sanda Nicucie, colaborator, ultima postare 05 Aug 2009;
Amelia Mociulschi, colaborator, ultima postare 01 Iun 2010;
Nincu Mircea, colaborator, ultima postare 12 Iul 2009;
Maria-Gabriela Dobrescu, colaborator, ultima postare 04 Mai 2010;
Vali Slavu, colaborator, ultima postare 26 Iul 2010;
Veronica Văleanu, colaborator, ultima postare 09 Ian 2011.
Dac-am putea duce un dialog amabil, civilizat, aş mai zice ceva, tac însă şi mă opresc aici.
pentru textul : numai umbra deideea poemului poate fi comunicarea, jocul, tandretea care niciodata nu sunt "prea mult"; nepermise, da...
pentru textul : Mirose deEu cred că ar trebui încadrat la Desktop/Recycle Bin
pentru textul : Your message has been sent deMie mi-a plăcut poemul... poate unul dintre cele mai reușite citite pe aici de o vreme bună.
pentru textul : Dum vita est deCorina este o autoare paradoxală, ea scrie poezie în orice poziție, nu pot decât să mi-o imaginez plimbându-se prin casă și scriind, una în bucătărie, una la duș, una în cămară, și mai rar, recunosc, una în dormitor, dar mai sunt și din astea.
Asta este probabil scrisă la televizor (unul imaginar desigur) pe un canal gen history or such, unde cineva a dezgropat o mumie și de aici a început insiprația... zâmbete, gropi, păpuși, insigne... această poetă folosește clar cel mai mare număr de substantive la mia de locuitori!
Dar mie tot mi-a plăcut poemul... pentru că poemul ăsta este corina papouis în carne și salopetă, gospodina noastră harnică a poeziei care, când își pune și șorțul, she is in business!
Mai puțin finalul, aici sunt de acord... nu prea merge!
Păcat, s-a cam ars mâncarea corina, dar să știi că mie îmi place și așa, mai afumată.
Marina, o vorbă de întâmpinare (fie ea și ne-critică) este întotdeauna bine primită; prin urmare, sunt onorat că ea vine din partea ta. bine te-am (re)găsit, Vasile Munteanu
pentru textul : delirum hristum deBuna ziua ! Subscriu idee lui francisc in legatura cu imaginile uzitate. In plus cred ca trebuie sa va ganditi serios daca a scrie in vers clasic este alegerea corecta. De ce spun asta ? Pai ultimele texte ale dumneavoastra sufera foarte mult la prozodie. Textele sunt aritmice, masura este eronata (prima strofa 11-14-11-10). Atentie la constructii, cacofonia "Lumina naște" creaza un efect sonor nedorit. Ialin
pentru textul : ...pre moarte călcând deȘtefan, dacă tu consideri că este o pierdere de timp să porți un dialog civilizat cu membrii hermeneia, există o singură soluție; cred că o poți descoperi singur. Dar atâta vreme cât publici aici, repet, așteaptă-te să primești comentarii. Sau poate tu crezi că editorii stau toată ziua și taie frunză la câini, așteptând să mai aibă ceva de făcut pe hermeneia. Crede-mă că și mie mi-ar plăcea și să lucrez în timpul cât îți scriu acest comentariu, sau poate să îmi petrec timpul cu familia, sau să citesc sau să scriu ceva. Dar nu consider pierdere de vreme să discut cu tine. Uite doar un exemplu prin care poți jigni, Ștefan, spunându-ne că acest dialog pentru tine este o pierdere de vreme. Iar la obiect: ai primit un comentariu nefavorabil de la Virgil Titarenco. Un comentariu nefavorabil nu înseamnă jignire.Despre scrisul tău vei auzi orice, aceasta nu înseamnă că se adresează propriei tale persoane. Dar răspunsul tău, "este doar o parere subiectiva de care o sa tin seama in limita bunului simt. adica sub nico forma" este o jignire, pentru că sugerează că Virgil a fost lipsit de bun simț când a făcut comentariul respectiv. Nu trebuie să dai dreptate nimănui, nici măcar directorului acestui site, dar trebui să răspunzi tu cu acel bun simț pe care se pare că totuși îl apreciezi. Despre asta vorbeam. Dacă mi-ai fi spus mie în viața de zi cu zi că acorzi părerii mele atenția de bun simț care i se cuvine, adică nici una, aș fi considerat-o o jignire. La urma urmelor, nu o fi Virgil critic literar, dar nici tu, așa că părerea lui este la fel de legitimată ca și a ta. Sper la o abordare mai cu seriozitate a scopului pentru care există hermeneia, altfel suntem cu toții degeaba aici, și cu adevărat pierdem timpul.
pentru textul : toaca este acum în perioada sistolă deDoamne, și cînd mă gîndesc ce fain ar fi putut să iasă textul acesta. Părerea mea este că aici autorul are idei bune și are imaginație dar la capitolul artistic și gust este de-a dreptul trist. Uneori chiar mă întreb dacă unii oameni chiar nu văd cînd și ce scriu prost. Singura porțiune care reușește să se păstreze oarecum bine este prima strofă. Restul e alterat de gafe inestetice.
pentru textul : FRAGMENTE ORGANICE DE 1 ȘI 0 deMulțumesc mult de vizite, Katya, Virgil. Posibil să fi fost și o greșeală de scriere din neatenție unde au fost erori la cuvinte din alte limbi, nu cred că a fost făcută din necunoaștere (umila mea părere). Nu știu dacă cuvintele "fuscei" și "drugari" au fost clari pentru toată lumea. In DEX apar mai multe definiții pentru primul și una diferită din sensul din poezie pentru al doilea. În Bucovina: Fuscel - vergea lungă și subțire de lemn, cu vârf ascuțit, folosită pentru garduri Drugar - bucată de lemn lungă și ceva mai groasă decât un fuscel, folosită ca element orizontal de legătură între stâlpii unui gard, de obicei câte doi, unul sus și unul jos. Fusceii se bat în cuie pe drugari, vertical, cu vârful ascuțit în sus. Un astfel de gard e dificil de excaladat/sărit de către animalele domestice sau sălbatice, cu excepția pisicilor.
pentru textul : Mâțâli defrancisc, foarte interesantă viziunea ta...dintotdeauna am crezut că cel care citește un poem va descoperi sensuri mai adânci și mai frumoase decât le-ar găsi însuși autorul...Eu am scris poemul cu alt gând, dar rămâne la fel de valabilă și interpretarea ta. mulțumesc de trecere...
pentru textul : Noi...un om ca un cer dePagini