textul curge ușor, firesc, liric. gerunziul în titlu și la început, nu-mi sună bine. apoi, pe final, inversiunea pare că strică tonul ăla confesiv, de mărturisire, potențându-l peste sugestie.
În primul rînd cred că "alegeri electorale" este un pleonasm. Apoi, textul acesta îmi aminteşte de un text de-al lui Ion Cristoiu (parcă) în care vorbea despre cozile de le Caritas şi de la moaştele sfintei Paraschiva. Şi trăgea aceeaşi concluzie cum că românii ar avea o înclinaţie bizară spre a crede în "minuni" absurde. Pentru a aluneca ulterior în acel tipic postludiu mioritic al dezamăgirii fataliste al lui "aşa mi-e(ne e) scris". Asta nu este speranţă. Ăsta e escapism. Iar drogul este o iluzie. Vorbitorii de limbă engleză numesc asta wishful thinking. Şi tot ei spun (mai ales cînd vorbesc despre alegeri), "If you fooled me once, you are smart. If you fooled me twice, I'm stupid."
well, andule, asta ramine parerea ta. eu nu pot fi asa sectar ca tine. eu nu vad lumea in cuburi sau cluburi. eu o vad ca pe un intreg. dar stiu ca sint intr-o cumplita minoritate. voua, celor multi, va plac mai degraba gardurile, gardul meu, gardul tau. sau va plac sectele si sectiunile realitatii, poezia, proza, mecanica, dogma, chimia, muzica, imaginea. eu nu gindesc asa. nu pot. pentru mine all truth is god's truth. and is beautiful and intriguing, and I'm just in the process of discovering it. asa cum am mai spus, poezia nu este ceva ce creez, ci ceva ce dezghioc. la fel cum am dezghiocat si textul acesta. mintile inguste vad tendinte si garduri. nu cred ca am sa imi pierd vremea demonstrind ca lucrurile stau altfel. cine nu cauta intregul va fi mereu macinat in cubusorul marunt al fericirii lui. in privinta aceasta tu si nicodem semanati foarte bine. oricit de paradoxal ar parea.
D-le Cristea, bineînţeles că e o pastişă, dar, aşa cum intuiţi, orgoliul creator nu m-a evitat şi am dorit ca ea, poezia, să reziste şi dincolo de...
Onorat de vizită.
am cazut in capcana pusa de tine. dar ma bucur. iata un text care pur si simplu imi place. e un text pur, descotorosit de toate cele ce puteau sa mai stea in plus pe acolo; un text simplu, concentrat. un text bun inceputul mi se pare un pic anevoios, dar de la prima steluta incepe nebunia. ca un somn de dimineata măi liniște acolo matei h
Sa inteleg ca urmeaza intreaga telenovela? Ca daca da si ai nevoie iti pot scrie si eu vreo 2-3000 de episoade... ieftin, le fac pe 50 de dolari cca 3000-3500 de semne bucata, ce zici? Batem tanar si nelinistit, you can count on it... Andu P.S. Asa-i, acus trec 20 de ani de la revolutie dar pe mine stii ce dispera? Ca uite, in cazul meu au trecut 46 de ani de cand m-am nascut, in cazul tau nici nu vreau sa ma mai gandesc cati iar de altii nici nu mai pomenesc... Asta ma ingrozeste cel mai tare.
Evident, adevarul unei intamplari poate sensibiliza cititorul, ca si cadru conjunctural. Nu stiu ce efect si ce gust va lasa pe termen lung prozaicul. Ramane de vazut.
mi-au plăcut mult comparația din a treia strofă și mai ales întrebarea... hm... eu n-aș ști ce răspuns să dau... :)
în întregime, textul vorbește (sau tu, în acest text...) despre dificultatea oglindirii în celălalt, despre căutare, renunțare, dezolare, dar o face cu seninătate și autocontrol -
la mine așa a ajuns. :)
...ultimul cuvânt nu ar trebui să fie „inexistente” (țări... inexistente)?
aaa... am uitat să spun că titlul m-a tras de mânecă până aici.
imi pare rau sa constat ca dupa ce ati trecut pe aici va ganditi numai la necesitatile fiziologice ale pisicii si ma gandesc..... poate, nu cumva asa ceva va obsedeaza? sau sunteti, pur si simplu, bucurosi in a va manifesta malitiozitatea pe sema mea? n/am constat nimic constructiv si conform regulilor acestui site in comentariile voastre. pentru yester: as vrea sa stii ca am doi copii, iar comentariul tau este o totala nesimtire.
casandra, observ că foloseşti virgula în comentarii. din păcate o foloseşti defectuos. în limba tipărită (şi chiar în cea scrisă) după virgulă se lasă spaţiu. lipsa lui face citirea obositoare.
Zise mai adineauri la TV Horaţiu Mălăele, în discursul de recepţie la inaugurarea stelei proprii şi personale în buricul capitalei la închiderea primului cerc al celebrităţilor pe trotuar, cum că: „suntem singurul loc în lume în care stelele sunt pe pământ, iar ţare este în aer”.
Fascinanta lipsă a determinărilor, imagini care frizează limita între oniric, imaginație și real... am impresia ca spațiul și timpul încep să curgă și se deformează ca într-o pictură de Dali... și tot ca acolo, reușești să păstrezi în echilibru ritmul interior. Deosebit.
Un text concret care merge pe o linie raţională, un adevăr care se petrece şi care se exprimă în acest text prin cuvântul care se naşte dintr-o voinţă evidentă a realităţii imediate.
Mi-a plăcut acest gen de text pentru că nu te scarpini cu mâna dreaptă în locul stâng aşa cum m-am exprimat eu în acest comentariu. Să-mi fie cu iertare căile acestea întortocheate ale femeii ce sunt.:)
Ma las coplesita fara de voie de dulcele-amar al acestei poezii, de puterea ta de sugestie a unui imposibil perpetuu prin alaturarea albastrului cu "neculoarea" negru - suspendarea trecutului ca o umbra peste realitatea cunoscuta numai de doi. Am impresia ca am asistat la o mica sceneta de teatru, foarte "aproape", asa cum numai in fata scenei te poti simti, de personaje. Am o mica retinere la "La fel cum stii sa te scufunzi in ochii mei", si cred ca stii de ce, dar cred eu ca nu ai putut opri versul asta. Poate renunti cumva la "in ochii mei", sau gasesti alta expresie, nu stiu... dulce rau.
Mă ajută un feed back al vorbitorilor de engleză, că eu nu-mi prea dau seama, că nu mai aud engleza decât în filme. Observ că mai bine scriu o poezie direct gândită în engleză, decât să traduc ceva deja scris în românește.
mi-a plăcut mult: "lasă pace între lucrurile mele", "pune-ți filme vechi să oftăm împreună" “nu îmi închide ochii vor pleca ei încet “... e o licărire de trăire autentică aici, fără sofisme și fără să epateze, distins și cuminte înlănțuie doar firesc realitatea cu emoția și transmite o stare de blândețe senină.
m-a deranjat puțin exprimarea:" vreau să văd nori creștini creste verzi de valuri"
este "ar trebui să ne perfecționăm în zborul fără aripi/ precum scoicile" de ce ti se pare fortata? nu ai vazut niciodata ochii "neînchiși" ai căprioarei pe platou? merci Solomoane. Ai prins ideea deși dădea din coadă. Acum totul e să nu o scapi.
Francisc, am vrut să creez o capcană, și am impresia că rezultatul mi-a depășit așteptările: de ce se presupune că trecerea aceea e păzită de unul de noi? Pentru fiecare trecere păzită trebuie să existe totuși și cineva capabil și potrivit să treacă... Și desigur că nici unul din drumuri nu există, cu excepția celui care urmează a fi. Frumos ai spus tu, urma tălpilor. Îngerul acesta nu zboară. E singurul fără aripi. Linea, nu știu ce va fi fiind cu îngerul acesta, tot revine și caută, dintr-o dată drumurile care până mai ieri păreau atât de reale se dovedesc simple iluzii, până când numai unul unul singur, trecerea către celălalt, un "tu" devenit "eu", cum bine a sesizat Francisc, singura cale-înger, singura care nu are nici aripi, nici gheare, nici culori... da, Dana, mai țin minte. Alma, voi revedea, cu sugestiile tale... poate fără ultima, nici nu știu... mi-e teamă că nu s-a înțeles că e vorba despre un înger care ne păzește nouă calea... Mulțumesc mult.
Calin, am o nedumerire referitor la folosirea timpurilor verbale... daca reusisem sa gasesc inchiderea cercului intre primele si ultimele doua versuri, lipsa semnelor de punctuatie (pe care de altfel nici eu nu le folosesc, dar aici cred ca ar fi ajutat), ca si aparentul raport de coordonare din versurile 10 si 11 a celor doua verbe "impleteau" si "umplu", m-au confuzat de tot... imi scapa mie ceva? e o intoarcere brusca la momentul initial? Sau o simpla eroare?
rockam, nu stiu daca ti-am spus, dar eu sint inginer, adica handicapat literar. gurile rele spun ca as fi cistigat premiul intii anul trecut la un concurs national de poezie. dar sa nu le crezi, imi vor raul. in rest, imi pierd si eu vremea pe aici construind website-uri si comunitati literare pe care le ofer gratis altora. dar ce sa te astepti de la un inginer, nu?
Un poem sensibil, pe care il remarc in mod special ca fiind unul din cele mai bune texte ale tale si de aici de pe site. Ai surprins foarte bine ideea ca tot ce avem este ploaia aceea, adica este clipa, prezentul. Tot ce avem este banalul vietii, care devine tragedie atunci cand nu mai e.
Ce poem frumos si curgator. Asa mi se pare mie. Singurul lucru putin fortat mi se pare curcubeul de morfina, as reformula cumva ideea.
Si cred ca ar face mai bine poemului ca mana sa nu fie uscativa, poate un alt adjectiv. Pentru cursivitate si emotie bland stapanita, impreuna cu un final foarte frumos, o penita. Seara frumoasa!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
textul curge ușor, firesc, liric. gerunziul în titlu și la început, nu-mi sună bine. apoi, pe final, inversiunea pare că strică tonul ăla confesiv, de mărturisire, potențându-l peste sugestie.
pentru textul : cândva dezbinând deÎn primul rînd cred că "alegeri electorale" este un pleonasm. Apoi, textul acesta îmi aminteşte de un text de-al lui Ion Cristoiu (parcă) în care vorbea despre cozile de le Caritas şi de la moaştele sfintei Paraschiva. Şi trăgea aceeaşi concluzie cum că românii ar avea o înclinaţie bizară spre a crede în "minuni" absurde. Pentru a aluneca ulterior în acel tipic postludiu mioritic al dezamăgirii fataliste al lui "aşa mi-e(ne e) scris". Asta nu este speranţă. Ăsta e escapism. Iar drogul este o iluzie. Vorbitorii de limbă engleză numesc asta wishful thinking. Şi tot ei spun (mai ales cînd vorbesc despre alegeri), "If you fooled me once, you are smart. If you fooled me twice, I'm stupid."
pentru textul : pentru că uiţi ce ai mâncat aseară dewell, andule, asta ramine parerea ta. eu nu pot fi asa sectar ca tine. eu nu vad lumea in cuburi sau cluburi. eu o vad ca pe un intreg. dar stiu ca sint intr-o cumplita minoritate. voua, celor multi, va plac mai degraba gardurile, gardul meu, gardul tau. sau va plac sectele si sectiunile realitatii, poezia, proza, mecanica, dogma, chimia, muzica, imaginea. eu nu gindesc asa. nu pot. pentru mine all truth is god's truth. and is beautiful and intriguing, and I'm just in the process of discovering it. asa cum am mai spus, poezia nu este ceva ce creez, ci ceva ce dezghioc. la fel cum am dezghiocat si textul acesta. mintile inguste vad tendinte si garduri. nu cred ca am sa imi pierd vremea demonstrind ca lucrurile stau altfel. cine nu cauta intregul va fi mereu macinat in cubusorul marunt al fericirii lui. in privinta aceasta tu si nicodem semanati foarte bine. oricit de paradoxal ar parea.
pentru textul : dificultatea de a fi creștin deD-le Cristea, bineînţeles că e o pastişă, dar, aşa cum intuiţi, orgoliul creator nu m-a evitat şi am dorit ca ea, poezia, să reziste şi dincolo de...
pentru textul : Rânduri bacoviene deOnorat de vizită.
am cazut in capcana pusa de tine. dar ma bucur. iata un text care pur si simplu imi place. e un text pur, descotorosit de toate cele ce puteau sa mai stea in plus pe acolo; un text simplu, concentrat. un text bun inceputul mi se pare un pic anevoios, dar de la prima steluta incepe nebunia. ca un somn de dimineata măi liniște acolo matei h
pentru textul : clișee adunate deChiar aveam de gând să închei.
Dar m-ai făcut să râd. Tu, cal? Eu zic că eşti un catâr bătrân şi pribeag care visează cai verzi pe pereţi.
PUNCT
pentru textul : fahrenheit game deSa inteleg ca urmeaza intreaga telenovela? Ca daca da si ai nevoie iti pot scrie si eu vreo 2-3000 de episoade... ieftin, le fac pe 50 de dolari cca 3000-3500 de semne bucata, ce zici? Batem tanar si nelinistit, you can count on it... Andu P.S. Asa-i, acus trec 20 de ani de la revolutie dar pe mine stii ce dispera? Ca uite, in cazul meu au trecut 46 de ani de cand m-am nascut, in cazul tau nici nu vreau sa ma mai gandesc cati iar de altii nici nu mai pomenesc... Asta ma ingrozeste cel mai tare.
pentru textul : după douăzeci de ani (I) deRog decență și bun-simț, așa cum, de altfel, și eu încerc să manifest prin intervențiile mele. Mulțumesc frumos!
pentru textul : poem de 70 de cenți deEvident, adevarul unei intamplari poate sensibiliza cititorul, ca si cadru conjunctural. Nu stiu ce efect si ce gust va lasa pe termen lung prozaicul. Ramane de vazut.
pentru textul : poate are un nume mai frumos ca al meu demi-au plăcut mult comparația din a treia strofă și mai ales întrebarea... hm... eu n-aș ști ce răspuns să dau... :)
în întregime, textul vorbește (sau tu, în acest text...) despre dificultatea oglindirii în celălalt, despre căutare, renunțare, dezolare, dar o face cu seninătate și autocontrol -
la mine așa a ajuns. :)
...ultimul cuvânt nu ar trebui să fie „inexistente” (țări... inexistente)?
pentru textul : corupt de bătrânețea unei idei deaaa... am uitat să spun că titlul m-a tras de mânecă până aici.
imi pare rau sa constat ca dupa ce ati trecut pe aici va ganditi numai la necesitatile fiziologice ale pisicii si ma gandesc..... poate, nu cumva asa ceva va obsedeaza? sau sunteti, pur si simplu, bucurosi in a va manifesta malitiozitatea pe sema mea? n/am constat nimic constructiv si conform regulilor acestui site in comentariile voastre. pentru yester: as vrea sa stii ca am doi copii, iar comentariul tau este o totala nesimtire.
pentru textul : Pisica neagră decasandra, observ că foloseşti virgula în comentarii. din păcate o foloseşti defectuos. în limba tipărită (şi chiar în cea scrisă) după virgulă se lasă spaţiu. lipsa lui face citirea obositoare.
pentru textul : make-up atras în spirala ADN-ului deZise mai adineauri la TV Horaţiu Mălăele, în discursul de recepţie la inaugurarea stelei proprii şi personale în buricul capitalei la închiderea primului cerc al celebrităţilor pe trotuar, cum că: „suntem singurul loc în lume în care stelele sunt pe pământ, iar ţare este în aer”.
pentru textul : „Hazardul şi oiştea” deFascinanta lipsă a determinărilor, imagini care frizează limita între oniric, imaginație și real... am impresia ca spațiul și timpul încep să curgă și se deformează ca într-o pictură de Dali... și tot ca acolo, reușești să păstrezi în echilibru ritmul interior. Deosebit.
pentru textul : Acolo unde realitatea nu are nimic real deUn text concret care merge pe o linie raţională, un adevăr care se petrece şi care se exprimă în acest text prin cuvântul care se naşte dintr-o voinţă evidentă a realităţii imediate.
pentru textul : Doar ochii privind asta deMi-a plăcut acest gen de text pentru că nu te scarpini cu mâna dreaptă în locul stâng aşa cum m-am exprimat eu în acest comentariu. Să-mi fie cu iertare căile acestea întortocheate ale femeii ce sunt.:)
Însoțit de adverbul de negație "nu", verbul "a fi" are forma terminatiei intr-un singur "-i". "a nu fi" este forma corectă!
pentru textul : în medalionul din piept deMa las coplesita fara de voie de dulcele-amar al acestei poezii, de puterea ta de sugestie a unui imposibil perpetuu prin alaturarea albastrului cu "neculoarea" negru - suspendarea trecutului ca o umbra peste realitatea cunoscuta numai de doi. Am impresia ca am asistat la o mica sceneta de teatru, foarte "aproape", asa cum numai in fata scenei te poti simti, de personaje. Am o mica retinere la "La fel cum stii sa te scufunzi in ochii mei", si cred ca stii de ce, dar cred eu ca nu ai putut opri versul asta. Poate renunti cumva la "in ochii mei", sau gasesti alta expresie, nu stiu... dulce rau.
pentru textul : un octombrie pentru totdeauna deeu cred ca tu esti vladimir. n-are-a face ca i te adresezi ca si cand:) tot pe la melc am ramas si eu sa ma hodinesc si sa rumeg poemul matale.
pentru textul : se duc pe rând, priveşte-i vladimir deMă ajută un feed back al vorbitorilor de engleză, că eu nu-mi prea dau seama, că nu mai aud engleza decât în filme. Observ că mai bine scriu o poezie direct gândită în engleză, decât să traduc ceva deja scris în românește.
pentru textul : Time demi-a plăcut mult: "lasă pace între lucrurile mele", "pune-ți filme vechi să oftăm împreună" “nu îmi închide ochii vor pleca ei încet “... e o licărire de trăire autentică aici, fără sofisme și fără să epateze, distins și cuminte înlănțuie doar firesc realitatea cu emoția și transmite o stare de blândețe senină.
m-a deranjat puțin exprimarea:" vreau să văd nori creștini creste verzi de valuri"
cu apreciere
pentru textul : într-o dimineață cu lună deanana
Paul, Oana, Ialin, mă bucur că aţi găsit câte ceva în acest text. Vă mulţumesc pentru lectură şi semne!
pentru textul : Ochiuri sau omletă deeste "ar trebui să ne perfecționăm în zborul fără aripi/ precum scoicile" de ce ti se pare fortata? nu ai vazut niciodata ochii "neînchiși" ai căprioarei pe platou? merci Solomoane. Ai prins ideea deși dădea din coadă. Acum totul e să nu o scapi.
pentru textul : zborul precum scoicile desa observ cum se scria intr-o vreme. rau nu e, insa ai avut categoric texte mai bune pe urma
pentru textul : de dragoste deFrancisc, am vrut să creez o capcană, și am impresia că rezultatul mi-a depășit așteptările: de ce se presupune că trecerea aceea e păzită de unul de noi? Pentru fiecare trecere păzită trebuie să existe totuși și cineva capabil și potrivit să treacă... Și desigur că nici unul din drumuri nu există, cu excepția celui care urmează a fi. Frumos ai spus tu, urma tălpilor. Îngerul acesta nu zboară. E singurul fără aripi. Linea, nu știu ce va fi fiind cu îngerul acesta, tot revine și caută, dintr-o dată drumurile care până mai ieri păreau atât de reale se dovedesc simple iluzii, până când numai unul unul singur, trecerea către celălalt, un "tu" devenit "eu", cum bine a sesizat Francisc, singura cale-înger, singura care nu are nici aripi, nici gheare, nici culori... da, Dana, mai țin minte. Alma, voi revedea, cu sugestiile tale... poate fără ultima, nici nu știu... mi-e teamă că nu s-a înțeles că e vorba despre un înger care ne păzește nouă calea... Mulțumesc mult.
pentru textul : Înger de veghe detext bun. imi place finalul. Observ ca nu prea te intereseaza textele altora si nu le comentezi
pentru textul : Anticlimax deCalin, am o nedumerire referitor la folosirea timpurilor verbale... daca reusisem sa gasesc inchiderea cercului intre primele si ultimele doua versuri, lipsa semnelor de punctuatie (pe care de altfel nici eu nu le folosesc, dar aici cred ca ar fi ajutat), ca si aparentul raport de coordonare din versurile 10 si 11 a celor doua verbe "impleteau" si "umplu", m-au confuzat de tot... imi scapa mie ceva? e o intoarcere brusca la momentul initial? Sau o simpla eroare?
pentru textul : Fără să știi derockam, nu stiu daca ti-am spus, dar eu sint inginer, adica handicapat literar. gurile rele spun ca as fi cistigat premiul intii anul trecut la un concurs national de poezie. dar sa nu le crezi, imi vor raul. in rest, imi pierd si eu vremea pe aici construind website-uri si comunitati literare pe care le ofer gratis altora. dar ce sa te astepti de la un inginer, nu?
pentru textul : apryl deUn poem sensibil, pe care il remarc in mod special ca fiind unul din cele mai bune texte ale tale si de aici de pe site. Ai surprins foarte bine ideea ca tot ce avem este ploaia aceea, adica este clipa, prezentul. Tot ce avem este banalul vietii, care devine tragedie atunci cand nu mai e.
pentru textul : Poem despre mama unei vieți deAceste versuri mi-au dat senzația că, din când în când, suntem puși la zid, de Dumnezeu...Sau poate greșesc? tincuta
pentru textul : încă o zi deCe poem frumos si curgator. Asa mi se pare mie. Singurul lucru putin fortat mi se pare curcubeul de morfina, as reformula cumva ideea.
pentru textul : risipă de nori deSi cred ca ar face mai bine poemului ca mana sa nu fie uscativa, poate un alt adjectiv. Pentru cursivitate si emotie bland stapanita, impreuna cu un final foarte frumos, o penita. Seara frumoasa!
Pagini