""nimeni din Republica Moldova nu mai are acces la internet începând cu ora 16.00" :(" --- asta din ce cauza? din cauza lui Twitter? Eu tot nu ii inteleg pe moldoveni. Ei ori voteaza ori fac revolutie?
fireste virgil, nici nu trebuie. îmi cer scuze acum ca am apelat la aluzii bizare ca să-ți răspund. îmi cer scuze pentru că am încălcat un șir atît de lung de promisiuni să nu revin. înțelege virgil, sunt copil încă și nu mă pot abține să nu intervin cînd cineva mă provoacă poate involuntar. îmi cer scuze că v-am furat din timpul dvs pretios si promit solemn cu inima pe inima pentru ultima oara ca nu mai revin pe textul acesta si nici n-o sa citesc ce comentarii o sa se faca in continuare, daca o sa se faca, decît peste o săptămînă, ca sa nu ma tenteze sa revin. o sa fac comentarii normale la texte normale. seară frumoasă tuturor.
mi-a placut foarte mult. asa cum iti place un inceput care promite dar care ramane totusi doar un inceput care promite. nu stiu cum se procedeaza pe aici, dar mana mea se duce instinctiv catre penita.
Cititoare de tot și de toate, de cele lumești și cele astrale, de la mic la mare, cu ură, cu bucurie în suflete, primim, iată, în acest sezon plin de inundații, un potop de vorbe cozane. Să fie vorba de apocalipsa după Ioan sau despre Apocalipsa după Vaslui, roman citit cu mare plăcere de mine încă de pe vremea când nici nu mă născusem. Adevărul este dincolo de noi sau pe undeva la mijloc. Felicitări autorului. Respecte. Peniță. Over. Silvia.
acest text tinde asimptotic spre poezie, sunt note disparate in jurul ideii de iubire, remarc anumite expresii, (imi place in mod deosebit ,,tesatura de stringuri'', iata calchierea englezescului string/s=corzi, sper ca am decriptat corect) parerea mea e ca nu scrii chiar rau, promiti insa amesteci prea tare niste lucruri iar amestecul e neomogen... limbajul il face sa devina putin neaccesibil, e pretentios scris.. e mai mult cerebral decat afect poate de aceea nu sensibilizeaza... in poezie cerebralul e invaluit in afect si nu dezgolit de acesta (desigur e o opinie) mai poate fi interpretat si prin incercarea eului liric de a/si camufla adevaratele trairi in spatele cuvintelor si notiunilor .. mesajul lui e invers proportional cu alambicitatea discursului ////iubind, ne innobilam..si tu si eu, aproapele sau departele...//// asa/i?
Virgil, probabil ca, in timp, mi-am conturat un stil, si sigur ca asta nu mi se-ntampla numai mie, ci tututror celor care scriu de ceva vreme; cu filosofarea - ai dreptate, chiar nu ma pot abtine :)), ca sa glumesc putin (acum sincer: uneori as vrea sa fie mai putin evident :P)
Adriana, iti foarte multumesc :)
Andu, n-am de ce sa ma supar, stiu ca bat pasul pe loc. Desigur, va veni si perioada aia "propice" (oau, cum suna!) sa ma autodepasesc, daca nu... pana aici am ajuns, cobor la statia asta, mai departe are cine sa urce. ;)
un poem al secventelor filosofice, inaintind prin scenografia deja intuita, a desertului cu multiplele sale semnificatii, ce invadeaza fiinta umana, timpul, spatiul, existenta, poemul. salut cu aceasta ocazie aparitia in ebraica a volumului Marlenei Braester "Oublier en avant"-"Lichkoah et ma ché'ykré" (לישקוח את מה שיקרה)! Felicitari Marlena!
erată 2
în loc de "nu pot discuta nici în contradictoriu, nici în "concens" cu oameni care sunt plini de orgolii şi vanităţi, şi confundă spaţiul virtual cu ograda bunicilor, unde au voie să facă orice."
se va citi" personal,nu pot discuta nici în contradictoriu, nici în "consens" cu oameni care sunt plini de orgolii şi vanităţi, şi confundă spaţiul virtual cu ograda bunicilor, unde au voie să facă orice."
Și eu am râs amintindu-mi sceneta respectivă, apoi imediat am plâns pentru că Silvia îl dă pe Omar Khayyam la crez artistic... cam la asta mă refeream eu când ziceam despre 'ridicarea nivelului'... așa-i Virgil, asta nu se poate face la comandă, câtă vreme ființe ca Silvia și apoi mai vine și altul pe care ar trebui să îl respect și pică în asemenea gheene ale gândirii, la urma urmei urmei aici ce e? un site de literatură sau un sanatoriu de reabilitare în care scriem poezii tâmpite și dovedim că suntem perfect treji??
În rest îmi place să ma las făcut pe ocară pe aici de oameni care habar nu au nici nici cine sunt nici ce fac... nu-mi pasă, lor însă ar trebui să le pese pentru că de fapt ei se fac de râs acolo unde se râde mai tare, pentru că se râde la urmă.
Cât privește 'creațiile mele' pentru că a fost făcută o referire aici, nu am mai scris ceva nou de vreo doi ani, deocamdată mă concentrez asupra volumului pe care îl voi publica probabil cândva la începutul verii, el conține ceea ce a fost perioada acelei minunate agore poetice (2004-2007, Virgil sigur ți-o amintești) și care mi-a marcat începuturile literare. Probabil va fi o trilogie, dar nu vreau sa dezvălui mai mult acum. În rest, revin la ideea de bază, anume cât de mult mi-ar plăcea să văd cum se ridică nivelul calitativ al postărilor literare aici pe Hermeneia, un site care înseamnă foarte mult pentru mine. Și să nu mai văd intevenții cretine (scuzați termenul dar nu găsesc un sinonim mai simpatic) care mă 'suspectează' că aș fi altcineva. Cine are dubii să pună mâna pe telefon, am mai spus asta.
Aşa este Mariana, ai intuit perfect o parte din sensurile ultimelor două haiku-uri de aici. Recunosc spăşită că ar fi fost mai estetic să postez câte unul. Am avut intenţia iniţial să postez unele cu temă comună (scara sau verdele) apoi le-am adunat pe toate cinci. Mulţumesc mult pentru frumosul comentariu.
...aici vezi coperta, Marina: http://bookblog.ro/poezii/index.php?tag=blaj.paul.-rusenescu.ramona ...și câteva reacții online pe care un simplu search de google la numele meu le-ar fi rezolvat: http://www.zf.ro/print_138729.htmlhttp://vetiver.weblog.ro/http://www.oglindaliterara.ro/index.php?ar=1981 aș dori să fac o corectură: editura Napoca Star ...cartea a apărut în luna aprilie a acestui an în colaborare cu Ramona Rusenescu. acum poate fi găsită prin cerere doar în format electronic la adresa de mail [email protected] mulțumiri fie aduse "capacității" Marinei și generozității ei, precum și ție Vio, pentru că reușești să vezi dificilimea cât și complicilimea mea. tre' să zâmbesc și eu un pic. ca la o poveste veche și hâtră... somnoros, cu gânduri bune, paul
Adrian, am citit comentariul tău, pe care îl apreciez în mod deosebit. Te rog postează-l ca text separat, un eseu la sfârșitul căruia aș dori să aflu părerea ta despre aceste probleme. Am selectat mai jos ceea ce mi se pare interesant de discutat: - "textul electronic are o viata efemera - el sufera de cross-talk (se modifica interactiv, rezultatul criticilor on line), de o imediata entropie si disipatie in zgomotul de fond, in monotona crestere cantitativa al textelor noi postate (il numesc NOISE). Noise se poate cuantifica intr-un site care are "n" texte postate de "x" autori si e total rupt de calitatea mesajului. - As studia cateva aspecte: care este sansa de interes pentru un text continut de un site al carui noise este in permanenta crestere. - Care sunt criteriile care ne fac sa accesam un text si sa ignoram un altul postat in paralel? - De ce foamea de a citi ultimul text postat de un cutare autor vis a vis de un interes diminuat pt un text mai vechi pe care il clasam "deja vu". - Noutatea confera calitate, sau incercam o obsesiva cautare de nou? - Observ o manipulare statistica a gusturilor noastre si nu o obiectivitate a alegerii. - Care este soarta cuvintelor noi care se nasc pe net intr-o anume limba?"
reflectand atent, am constatat ca opinia dumneavoastra nu e lipsita de temei si am revenit asupra textului. cred ca nu e cea mai buna versiune insa el ramane deschis modificarilor ulterioare. in ciuda tonului caustic, va multumesc. multumesc inclusiv pentru amabilitatea de a-mi corecta greselile de limba engleza precum si pentru exigenta cu care va aplecati asupra modestelor mele desene literare.
E vorba de cultură generală, nimic special. De altfel, nu literatura este specialitatea mea, după cum poate ai observat. Dar ca să cultivi un hobby, trebuie să te autocultivi.
Adina, cred că știi că nu sunt genul care să pună "etichete". Am remarcat doar că mi-a amintit de lirica scrisă de Claudiu Banu cândva, nu știu dacă tu ai apucat să citești. N-ar putea fi doar "după întâia"?
Îți mulțumesc, Lucian, pentru semnul lăsat și aici. Constat și eu, uneori, că unele gânduri ale mele seamănă cu ale altora. Pentru mine este un semn că empatizez cu acele persoane...nu pot decât să mă bucur:) Și mă bucur că am mai câștigat un cititor:)
interesanta aceasta evitare a unor cuvinte. probabil este de la ingustarea cimpului vizual. "grație unui minunat accident de muncă" mi se pare un detaliu inutil si deranjant. sugereaza, nu explica. lasa-ne in dubiu, in cautare. pentru ca apoi trecerea inspre filosofarea din final nu mai are farmec. parerea mea.
Doru, acest text trebuia încadrat la "proza-jurnal", nu eseu (poți modifica ușor) și publicat pe fragmente, de asemenea corectat cu atenție înainte. ai lipsă un "p" în rândul "ș.a.m.d. și este toate acestea. S-a dat în spectacol." , "peste" în loc de "este"; de asemenea, pe ultimul rând un o în "cmerț". Acum să ne referim la conținut. Mulți români au trăit orori. Mulți scriitori de asemenea, au tot scris despre timpurile terifiante, dar nimeni nu găsește formula potrivită, nimeni nu înțelege că nu e de ajuns să înșirui tot ce-ai trăit pentru că literatura concurează acum cu prezentul, se-ntâmplă azi destule orori, le vedem uneori în direct la televizor (ceea ce e cumplit: ne-am obișnuit cu moartea, cu teroarea , groaza, durerea livrate pe stică.). Nu s-a scris nici o proză bună despre comunismul românesc deși a fost groaznic. Rândurile tale sunt patetice, iar azi patetismul nu mai convinge, ți-am spus e prea multă suferință în jur cât să o acopere pe aceea a unei subiectivități. De asemenea, egolatria pe care o afișezi prin reflecții, sau punând alte personaje să te ridice în slăvi, mă îndepărtează de text. Ex: “Mai are câteva pagini din cea de-a treia carte, după ce o termină ne va mai povesti ceva, multe mai știe Doru ăsta”. Sau afirmațiile jignitoare la adresa statului, patriei-temniță, lui MC : "ca prostul", care ar trebui înlocuite cu o polemică intelectualistă. Doar câteva secvențe au prospețime, o înălțime spirituală, intră, propriu-zis, în estetică: plimbarea în curtea îngrădită cu sentimentul acut al vieții pierdute, întâlnirea cu vrăbiile în posturi inversate. Textul acesta mai trebuie lucrat, înainte de-a ajunge într-o carte.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
""nimeni din Republica Moldova nu mai are acces la internet începând cu ora 16.00" :(" --- asta din ce cauza? din cauza lui Twitter? Eu tot nu ii inteleg pe moldoveni. Ei ori voteaza ori fac revolutie?
pentru textul : sandale pentru no woman's land defireste virgil, nici nu trebuie. îmi cer scuze acum ca am apelat la aluzii bizare ca să-ți răspund. îmi cer scuze pentru că am încălcat un șir atît de lung de promisiuni să nu revin. înțelege virgil, sunt copil încă și nu mă pot abține să nu intervin cînd cineva mă provoacă poate involuntar. îmi cer scuze că v-am furat din timpul dvs pretios si promit solemn cu inima pe inima pentru ultima oara ca nu mai revin pe textul acesta si nici n-o sa citesc ce comentarii o sa se faca in continuare, daca o sa se faca, decît peste o săptămînă, ca sa nu ma tenteze sa revin. o sa fac comentarii normale la texte normale. seară frumoasă tuturor.
pentru textul : poetul I deslab si predictibil textul. dar slab. e poate cel mai bun exemplu pe care l-am vazut in ultima vreme de nereusita in a trece din panseism in poezie.
pentru textul : Suflet androgin demi-a placut foarte mult. asa cum iti place un inceput care promite dar care ramane totusi doar un inceput care promite. nu stiu cum se procedeaza pe aici, dar mana mea se duce instinctiv catre penita.
pentru textul : memento I deCititoare de tot și de toate, de cele lumești și cele astrale, de la mic la mare, cu ură, cu bucurie în suflete, primim, iată, în acest sezon plin de inundații, un potop de vorbe cozane. Să fie vorba de apocalipsa după Ioan sau despre Apocalipsa după Vaslui, roman citit cu mare plăcere de mine încă de pe vremea când nici nu mă născusem. Adevărul este dincolo de noi sau pe undeva la mijloc. Felicitări autorului. Respecte. Peniță. Over. Silvia.
pentru textul : De la Vaslui citire deacest text tinde asimptotic spre poezie, sunt note disparate in jurul ideii de iubire, remarc anumite expresii, (imi place in mod deosebit ,,tesatura de stringuri'', iata calchierea englezescului string/s=corzi, sper ca am decriptat corect) parerea mea e ca nu scrii chiar rau, promiti insa amesteci prea tare niste lucruri iar amestecul e neomogen... limbajul il face sa devina putin neaccesibil, e pretentios scris.. e mai mult cerebral decat afect poate de aceea nu sensibilizeaza... in poezie cerebralul e invaluit in afect si nu dezgolit de acesta (desigur e o opinie) mai poate fi interpretat si prin incercarea eului liric de a/si camufla adevaratele trairi in spatele cuvintelor si notiunilor .. mesajul lui e invers proportional cu alambicitatea discursului ////iubind, ne innobilam..si tu si eu, aproapele sau departele...//// asa/i?
pentru textul : binecuvântat fie numele tău, entropie descheletul acelui cal m-a urmărit mult timp. pe lunca Bistriței, în drumul zilnic spre un loc adânc ca ochii unei colege...
pentru textul : cal alb cu orbite albastre deVirgil, probabil ca, in timp, mi-am conturat un stil, si sigur ca asta nu mi se-ntampla numai mie, ci tututror celor care scriu de ceva vreme; cu filosofarea - ai dreptate, chiar nu ma pot abtine :)), ca sa glumesc putin (acum sincer: uneori as vrea sa fie mai putin evident :P)
Adriana, iti foarte multumesc :)
Andu, n-am de ce sa ma supar, stiu ca bat pasul pe loc. Desigur, va veni si perioada aia "propice" (oau, cum suna!) sa ma autodepasesc, daca nu... pana aici am ajuns, cobor la statia asta, mai departe are cine sa urce. ;)
pentru textul : [REC] deer: imagine
pentru textul : Nelinişte de"Se facea ca..."
Scoate usile egiptenilor din vis si visul transforma-l in poezie. are potential poemul dar mai trebuie lucrat.
pentru textul : Se făcea că... dedaca ultima strofa e favorita mea...?!
un poem al secventelor filosofice, inaintind prin scenografia deja intuita, a desertului cu multiplele sale semnificatii, ce invadeaza fiinta umana, timpul, spatiul, existenta, poemul. salut cu aceasta ocazie aparitia in ebraica a volumului Marlenei Braester "Oublier en avant"-"Lichkoah et ma ché'ykré" (לישקוח את מה שיקרה)! Felicitari Marlena!
pentru textul : Vocea ne devansează ,הקול הולך לפנינו deerată 2
pentru textul : Alb şi roşu deîn loc de "nu pot discuta nici în contradictoriu, nici în "concens" cu oameni care sunt plini de orgolii şi vanităţi, şi confundă spaţiul virtual cu ograda bunicilor, unde au voie să facă orice."
se va citi" personal,nu pot discuta nici în contradictoriu, nici în "consens" cu oameni care sunt plini de orgolii şi vanităţi, şi confundă spaţiul virtual cu ograda bunicilor, unde au voie să facă orice."
„când te caut în garaj domnul meu
carcasele zdrobite cântă”
...
m-am șters la ochi degeaba, versul tot acolo e...
Paul, să-i dăm psalmului ce-i al psalmului, și mașinii o husă nouă.
păcat, mare păcat de strofele 2 și 3...
pentru textul : nu mai deosebesc vocile deȘi eu am râs amintindu-mi sceneta respectivă, apoi imediat am plâns pentru că Silvia îl dă pe Omar Khayyam la crez artistic... cam la asta mă refeream eu când ziceam despre 'ridicarea nivelului'... așa-i Virgil, asta nu se poate face la comandă, câtă vreme ființe ca Silvia și apoi mai vine și altul pe care ar trebui să îl respect și pică în asemenea gheene ale gândirii, la urma urmei urmei aici ce e? un site de literatură sau un sanatoriu de reabilitare în care scriem poezii tâmpite și dovedim că suntem perfect treji??
pentru textul : Între Orfeu şi Euridice deÎn rest îmi place să ma las făcut pe ocară pe aici de oameni care habar nu au nici nici cine sunt nici ce fac... nu-mi pasă, lor însă ar trebui să le pese pentru că de fapt ei se fac de râs acolo unde se râde mai tare, pentru că se râde la urmă.
Cât privește 'creațiile mele' pentru că a fost făcută o referire aici, nu am mai scris ceva nou de vreo doi ani, deocamdată mă concentrez asupra volumului pe care îl voi publica probabil cândva la începutul verii, el conține ceea ce a fost perioada acelei minunate agore poetice (2004-2007, Virgil sigur ți-o amintești) și care mi-a marcat începuturile literare. Probabil va fi o trilogie, dar nu vreau sa dezvălui mai mult acum. În rest, revin la ideea de bază, anume cât de mult mi-ar plăcea să văd cum se ridică nivelul calitativ al postărilor literare aici pe Hermeneia, un site care înseamnă foarte mult pentru mine. Și să nu mai văd intevenții cretine (scuzați termenul dar nu găsesc un sinonim mai simpatic) care mă 'suspectează' că aș fi altcineva. Cine are dubii să pună mâna pe telefon, am mai spus asta.
Aşa este Mariana, ai intuit perfect o parte din sensurile ultimelor două haiku-uri de aici. Recunosc spăşită că ar fi fost mai estetic să postez câte unul. Am avut intenţia iniţial să postez unele cu temă comună (scara sau verdele) apoi le-am adunat pe toate cinci. Mulţumesc mult pentru frumosul comentariu.
pentru textul : Haiku de...aici vezi coperta, Marina: http://bookblog.ro/poezii/index.php?tag=blaj.paul.-rusenescu.ramona ...și câteva reacții online pe care un simplu search de google la numele meu le-ar fi rezolvat: http://www.zf.ro/print_138729.html http://vetiver.weblog.ro/ http://www.oglindaliterara.ro/index.php?ar=1981 aș dori să fac o corectură: editura Napoca Star ...cartea a apărut în luna aprilie a acestui an în colaborare cu Ramona Rusenescu. acum poate fi găsită prin cerere doar în format electronic la adresa de mail [email protected] mulțumiri fie aduse "capacității" Marinei și generozității ei, precum și ție Vio, pentru că reușești să vezi dificilimea cât și complicilimea mea. tre' să zâmbesc și eu un pic. ca la o poveste veche și hâtră... somnoros, cu gânduri bune, paul
pentru textul : Paul Blaj și simțul tragicului în poezie deAdrian, am citit comentariul tău, pe care îl apreciez în mod deosebit. Te rog postează-l ca text separat, un eseu la sfârșitul căruia aș dori să aflu părerea ta despre aceste probleme. Am selectat mai jos ceea ce mi se pare interesant de discutat: - "textul electronic are o viata efemera - el sufera de cross-talk (se modifica interactiv, rezultatul criticilor on line), de o imediata entropie si disipatie in zgomotul de fond, in monotona crestere cantitativa al textelor noi postate (il numesc NOISE). Noise se poate cuantifica intr-un site care are "n" texte postate de "x" autori si e total rupt de calitatea mesajului. - As studia cateva aspecte: care este sansa de interes pentru un text continut de un site al carui noise este in permanenta crestere. - Care sunt criteriile care ne fac sa accesam un text si sa ignoram un altul postat in paralel? - De ce foamea de a citi ultimul text postat de un cutare autor vis a vis de un interes diminuat pt un text mai vechi pe care il clasam "deja vu". - Noutatea confera calitate, sau incercam o obsesiva cautare de nou? - Observ o manipulare statistica a gusturilor noastre si nu o obiectivitate a alegerii. - Care este soarta cuvintelor noi care se nasc pe net intr-o anume limba?"
pentru textul : Caravaggio - ultimii 4 ani deei, va trebui să aștepți cu volumul:) cu musafirii cred că te descurci și fără:) iar richter e... genial! mulțam fain, Mădă!
pentru textul : interior horses dereflectand atent, am constatat ca opinia dumneavoastra nu e lipsita de temei si am revenit asupra textului. cred ca nu e cea mai buna versiune insa el ramane deschis modificarilor ulterioare. in ciuda tonului caustic, va multumesc. multumesc inclusiv pentru amabilitatea de a-mi corecta greselile de limba engleza precum si pentru exigenta cu care va aplecati asupra modestelor mele desene literare.
pentru textul : crazy party deE vorba de cultură generală, nimic special. De altfel, nu literatura este specialitatea mea, după cum poate ai observat. Dar ca să cultivi un hobby, trebuie să te autocultivi.
pentru textul : aici se zbate așteptarea oarbă depoetul mestecand ganduri in liniste... o poveste tulburatoare
pentru textul : mestecand ganduri de"când te-ai învăţat să ţi între degete penelul/să fugi în veşnicie cu el..." nu poţi să fi decât un glas deosebit. Ioan.
pentru textul : nu e simplu să fii pasăre decreatie surgicala. textul e anesteziat de aceea eu nu inteleg nimic din el. traducerea, va rog!
pentru textul : Au moment où j’avais surgi deAdina, cred că știi că nu sunt genul care să pună "etichete". Am remarcat doar că mi-a amintit de lirica scrisă de Claudiu Banu cândva, nu știu dacă tu ai apucat să citești. N-ar putea fi doar "după întâia"?
pentru textul : somn deÎți mulțumesc, Lucian, pentru semnul lăsat și aici. Constat și eu, uneori, că unele gânduri ale mele seamănă cu ale altora. Pentru mine este un semn că empatizez cu acele persoane...nu pot decât să mă bucur:) Și mă bucur că am mai câștigat un cititor:)
pentru textul : poveste de demult deinteresanta aceasta evitare a unor cuvinte. probabil este de la ingustarea cimpului vizual. "grație unui minunat accident de muncă" mi se pare un detaliu inutil si deranjant. sugereaza, nu explica. lasa-ne in dubiu, in cautare. pentru ca apoi trecerea inspre filosofarea din final nu mai are farmec. parerea mea.
pentru textul : poemul-pirat deun poem marin in care versurile se strang din larg spre a se intalni, ca niste valuri, risipindu-se la mal. ata pot spune la aceasta tarzie ora.
pentru textul : omotetie deSingurul lucru care mă deranjează sunt "/". Nu le văd rostul.
pentru textul : a te întoarce în braţele cuiva deE un text matur, care are ce spune şi ştie cum s-o facă.
Doru, acest text trebuia încadrat la "proza-jurnal", nu eseu (poți modifica ușor) și publicat pe fragmente, de asemenea corectat cu atenție înainte. ai lipsă un "p" în rândul "ș.a.m.d. și este toate acestea. S-a dat în spectacol." , "peste" în loc de "este"; de asemenea, pe ultimul rând un o în "cmerț". Acum să ne referim la conținut. Mulți români au trăit orori. Mulți scriitori de asemenea, au tot scris despre timpurile terifiante, dar nimeni nu găsește formula potrivită, nimeni nu înțelege că nu e de ajuns să înșirui tot ce-ai trăit pentru că literatura concurează acum cu prezentul, se-ntâmplă azi destule orori, le vedem uneori în direct la televizor (ceea ce e cumplit: ne-am obișnuit cu moartea, cu teroarea , groaza, durerea livrate pe stică.). Nu s-a scris nici o proză bună despre comunismul românesc deși a fost groaznic. Rândurile tale sunt patetice, iar azi patetismul nu mai convinge, ți-am spus e prea multă suferință în jur cât să o acopere pe aceea a unei subiectivități. De asemenea, egolatria pe care o afișezi prin reflecții, sau punând alte personaje să te ridice în slăvi, mă îndepărtează de text. Ex: “Mai are câteva pagini din cea de-a treia carte, după ce o termină ne va mai povesti ceva, multe mai știe Doru ăsta”. Sau afirmațiile jignitoare la adresa statului, patriei-temniță, lui MC : "ca prostul", care ar trebui înlocuite cu o polemică intelectualistă. Doar câteva secvențe au prospețime, o înălțime spirituală, intră, propriu-zis, în estetică: plimbarea în curtea îngrădită cu sentimentul acut al vieții pierdute, întâlnirea cu vrăbiile în posturi inversate. Textul acesta mai trebuie lucrat, înainte de-a ajunge într-o carte.
pentru textul : Te iubesc, puscaria mea! deVeșnic să trăiești și tu! Om bun!
pentru textul : pentru că zilele nu se cunosc între ele dePagini