Ţi-am urmat sfatul şi am eliminat surplusul la sugestia ta. Cred că textul este acum mai aerisit. Sunt de acord că finalul este mai blând, dar cuantifică simbolurile biblice. Mă bucur că ai trecut pe aici, Nuţa.
1. Având în vedere că haiku-ul încearcă prin diverse alte medii să prindă serioase rădăcini, dar care le sunt amputate sistematic din nepriceperea dar mai ales reaua voință a unor "editori", s-ar putea avea în vedere dezvoltarea genului nipon aici, prin promovarea unui editor dintre specialiștii acestui gen și acordarea atenției cuvenite acestui gen ostracizat prin alte părți. În primul rând, cred că Hermeneia ar oferi astfel un mai proprice loc de desfășurare multor condeie talentate. 2. În privința autentificării identității (mi s-a pus mai sus această întrebare), cred că cel mai ușor s-ar rezolva printr-un formular tipizat, care să cuprindă date cât mai precise despre activitatea aplicanților atât în presa scrisă, cât și în cea electronică, date ce pot fi ușor verificate, conferind astfel un plus de seriozitate acestei comunități. Înțeleg prin aceasta că s-ar urmări asumarea propriei identități atât numelor cât și a pseudonimelor deja consacrate. Iar în cazul începătorilor, aceștia vor avea motive în plus să intre în atenția site-ului printr-o activitate cât mai susținută având interesul de a confirma cât mai curând. 3. În privința criticilor de specialitate care deja au cont pe acest site, m-am uitat mai atent. Nu e vorba de "cel puțin unul", ci de cel puțin trei., prin extensie și prin bunăvoința lor, chiar 5. Poate nu e bine să dau și numele acestora, oricum cei care activăm mai des îi știm deja, dar nu e nici un secret; dacă ar fi util, îi putem chiar numi aici. Din nou spun, e doar o părere care poate ajută, poate nu.
Aranca, n-am habar cum expresia citată ar putea fi redată într-un "thriller vesel", nu am citit romanul menționat (deși semnificația titlului e departe de ce am avut eu a transmite) și nu fac parodii de niciun fel (deocamdată). Despre "patetic forțat" nici nu știu ce să zic, atît am de oferit. Mulțumesc de interpretare.
Margas, poti crede in ce vrei. Poti crede chiar ca acest text iti e dedicat, asa cum a crezut altcineva. Pe mine ma amuza situatia unor oameni confuzi care se cred foarte importanti si se dau in stamba. Pe de alta parte e lucru bun faptul ca cineva strain de text se regaseste in el desi nu este vorba despre el.
astfel ca dilema mea ramine cum se poate ca universul sa fie (absolut) circular fara sa fie simetric de vreme ce orice cerc pe care l-am intilnit era simentric. Poate ca universul este o spirala iar perspectiva ta te face victima unei superbe iluzii optice
Stimate domn, Mie imi vine greu sa estimez varsta si/sau experienta Dvs de aceea aleg varianta acestei forme epistolare si oarecum protocolare de adresare, pentru a nu comite vreo eroare chiar asa, din prima. Poemul acesta pe care marturisesc ca l-am citit de exact trei ori mi-a trezit urmatoarele concluzii plus zero emotii literare: 1/ Rima este nenaturala, fortand granitele limbii romane pana dincolo de semnatica si uneori chiar de gramatica: "marcându-i urbei somnuri efemere și-a catedralei grea singurătate" o semantica greoaie si incalcita, de fapt ce doreati sa spuneti ca nu e clar deloc? "rămân peste oraș parcă de pază, doar liniștile care îngroșează" - forma corecta a verbului este "ingroasa", Dvs. aici ziceti "ingroseaza" doar asa, ca sa rimeze si nici macar nu rimeaza prea bine cu "paza". 2/ Imaginea poemului nu e rea, bat clopotele si apoi se asterne linistea, dar aceasta tema am citit-o abordata in poeme adevarate care pe mine m-ar fi impiedicat sa scriu asa o chestie cum este acest text al Dvs. Si daca doar de de jena eu asa as fi facut. Pe cuvant de onoare ca asa as fi facut stimate Domnule Oana Parau. Cu nepretuita stima si aleasa mandrie, Andu
/kinky/ este legatura dintre text si videoclip.
kinky in limbajul urban, l-am luat in sensul lui - excentric, ciudat si impreuna cu micile conotatii, reverberatii pe care e de la sine inteles ca le are.
rostul lui independent in text este de a induce senzatia, de a crea atmosfera in care se va desfasura textul.
de asemenea sunt de acord cu tine ca are ambiguitatea lui si , asa cum am vazut eu, era menita lase un abur un pic nedefinit textului.
problema este - daca asta se poate numi o problema - ca din primul tau comentariu, eu nu am inteles daca te referi la acest cuvant, daca te referi la cuvintele in germana, daca pe acelea le inteleg eu sau tu, sau in general folosesc cuvinte pe care nu le inteleg.
uite de exemplu , eu mi-am pus o poza la avatar care sugereaza ceva. eu cand am gasit poza, am gandit / nu stiu ce e cu poza asta/ imi place, are un aer kinky.
asta ca sa dau exemplu de cum inteleg eu acest cuvant si cum il utilizez.
mai mult, nu stiu daca cuvantul este nepotrivit acolo, se poate, daca nu e nimic de inteles, si asta se poate, daca nu se leaga, nu induce, etc... dar eu asa am avut viziunea scrierii acestui mic poem. si asta e. :
in rest sunt de acord cu tine, am zis de la inceput ca reactia mea a fost una oarecum emotionala, careia i-am dat curs, fara a nega dreptul celorlati, de a avea parerile lor, reactiile lor.
din partea mea consider ca aceasta discutie este incheiata, pentru ca stiu ca mai multe n-as avea ce sa spun, si nu-mi place sa ma dau mai desteapta decat sunt. ideea de final era ca am simtit inca de cand am postat , ca s-ar putea sa vina cineva care sa-mi spuna , ce-i cu videoclipul , ce inseamna asta..?.. ca si cum as fi facut o obraznicie, o sotie.. sau ceva nepotrivit. sau potrivit pentru blogul meu personal, facebook si altele. well, eu am vrut sa trec peste asta. si de asta am zis in primul comentariu, ca poate hermeneia nu acorda suficienta libertate unor manifestari, din care se pot sa iasa uneori, unele lucruri bune.
dar la fel de bine, s-ar putea sa ca aceasta sa nu fie treaba mea si chiar nu este. si daca eu am vreo problema cu ceva, e evident doar problema mea, nu cred ca am vrut sa dau vina pe ceilalti. doar m-am exprimat si eu incercand sa nu deranjez pe nimeni.
Multumesc, Dorin. Adevarul este ca ma feresc sa scriu texte prea lungi. Mi s-a reprosat candva acest lucru.:) Dar, recunosc, si pe mine ma nemultumesc mai toate textele din urma, chiar si Galbenusul. Probabil vor ramane doar Casutele umblatoare. Totusi, merg inainte , in cautarea, de ce nu, a unui nou stil pentru un nou volum.:) Spune-mi cum ai vrea, mai concret, sa fie poezia pentru copii pe care ti-o doresti. :)
O poezie ca o dragoste mare şi tot ce e mare ţine puţin dar acel puţin este atât de mult pentru sufletul unui om încât uitarea se poate repeta şi nici nu ştim de ce. De ce?
Aş medita asupra următoarelor versuri, dacă îmi permiţi:"va veni ceața/ va veni iat-o că vine/adună-ți rochia sub tine" vine-tine e puţină rimă aici şi nu ştiu dacă nu tocmai schimbă uşor registrul poeziei şi nu cred că este voit, nu la tine!
Îţi las o peniţă pentru că poemul este unul care te pătrunde dincolo de cuvinte. Îţi şade mai bine în uniforma aceasta mai serioasă sau poate că devenim clasici? sau poate că înţelegem că poezia reprezintă sensibilitatea maximă? Nu ştiu. M-a atins.
Frumos. Bravo!
s.b
sigur ca se vede.. sau nu.. e mereu panica de a trece observat/ne . ultimele trei randuri fac tot farmecul trecerii .. randul viitor ies pe strada in smoking si fumez o havana. precis voi fi luat la intrebari...
Andrei, parerea mea sincera e ca daca vrei sa scrii in zig-zag sa incerci rebusul, e mai distractiv si macar acolo ai o audienta calificata pe meserie. Acest poem (daca e sa ii dau jos slash-urile si alte briz-brizuri cum ar fi ghilimele) nu mi se pare prost, are dreptate Alma. Insa asa cum arata acum este aiurea rau de tot, asta ca sa nu mai vorbesc de ridicolul titlului identic cu subtitlul... ( a se citi maamaa-maamaa, glumesc desigur) este prima oara cand vad asa ceva. Dar se pare ca Murphy avea dreptate: zambeste, maine va fi mai rau! Andrei, pune mana pe plaivaz si scrie fara zorzoane cateva cuvinte din suflet. Si apoi mai vezi tu ce mai e...ca banuiesc (desi nu rezulta din bio) ca ai inca ani multi in fata sa te prinzi tu cam cum vine treaba pe lumea asta. Andu
Laura, probabil epatante desi cred ca exista o anumita nota peiorativa in modul cum ai folosit tu cuvintul aici. sau poate ma insel eu. da subtitlul e cam aiurea. e posibil sa schimb si titlul pina la urma. exista o ambiguitate acolo in ce priveste corzile. iar un lucru se poate intoarce si inapoi dar si pe partea cealalta sau cu fata spre altceva. de aceea ideea ca "a te intoarce inapoi" este neaparat un pleonasm in limba romana poate nu este absolut corecta. parerea mea. Alina, adevarul este nedrept
Bun text. Un fel de Robinson Crusoe pe insula singuaratatii lui. In fond, fiecare om este o insula intr-o mare de oameni, la fel cum si inima lui este o insula intr-o mare de sange, la umbra unui plaman inflorit sau, de ce nu, a unui palmier eventai. Un autor inteligent si sensibil in acest text.
E plăcut să constat că mă citeşti şi mă ajuţi să îmbunătăţesc.Aceasta, este una dintre primele mele poezii.Fiind prinsă în capcana emotivităţii mele, nu mi-a permis să observ stângăcia unor versuri,primilor paşi. Recunosc necesitatea modificării pe alocuri.Zis şi făcut.Ţi-aş mulţumi cu mai multe rânduri, dar nu vreau să pară o scrisoare. Cu stimă.
Sure realismul nepotului lui adrian graunfels Cepevrepeipi tupu sapa spupuipi apaipicipi epestepe pepestepe puputeperipilepe noapastrepelepe depe peperceperepe, vapalapabilpi șipi pepentrupu maparipinapa nipicopolapaepevîpî. Înpî repestîpî, ampam găpăsipitîpî apaipicipi upunîpî apartipicopolîpî interesant și destul de bine scris, însă fără prea multă creativitate. Andu
Doina, remarcabile şi apetenţa, şi reuşitele tale interpretative, care nu fac, neapărat, apel la instrumente critice imanente şi se opresc elegant la graniţa dintre raţiune şi afect - ceea ce, să recunoaştem - e firesc. Felicitări şi pentru urechea ta muzicală! În afară de ",şi vii ca ale tuturor / şi reci ca ale nimănui" şi "şi toate dor la fel" (unde, pentru a le evidenţia, am ieşit din "melodie"), în afară de ele, spuneam, am folosit ritmul amfibrahic, uzând de vechi însuşiri prozodice. E ştiut faptul că, nu de puţine ori, clasicii îşi alegeau ritmul unei poezii funcţie de tipul de discurs (elegie/ meditaţie, nostalgie etc - iamb; satiră/ pamflet, odă, epopee etc - troheu... şi tot aşa).
Foarte bine surprinsă şi nuanţa lui "şi".
Mulţumesc pentru timpul tău!
Pe vremuri inventasem ”epifanigramele”. Plecând de la epifanii (arătare Divintatii sub o forma mai mult sau mai puţin simbolică – vezi şi epifenomen : un fenomen secundar care însoţeşte un fenomen esenţial) ; prin transfer semantic : ”epifanigramă” - ceva care îţi atrage atenţia că în spatele său se întâmplă altceva esenţial. Ca, de exemplu, visezi cu ochii deschişi că peste un timp te vei întâlni cu o persoană (o şi vezi cum arată dar pe care nu ai cunoscut-o niciodată) care va juca un rol deosebit în viaţa ta ; şi lucru chiar se întâmplă.
De data asta ”aforema” (de asemenea inventată de subsemnatul) ar vrea să sugereze că în spatele unui enunţ, mai mult sau mai puţin aforistic, meditaţia (Zen de care încerc să mă apropii, dar şi de alte tipuri) îţi produce un ”ínsight” cu totul neaşteptat ca şi rezolvarea unui koan. Că reuşesc (sau nu) să scot ”aforeme” ca lumea, este cu totul altceva. Principalul este că mă straduiesc. Ca în perioada în care am locuit într-un oraş din provincie. Când aveam un cunoscut director la ”Legume şi fructe”. Şi de câte ori îl vizitam la servici era luat la rost de şefii din Bucureşti că nu îşi face planul. Răspunsul invariabil era : ”Mă străduiesc, tovarăşu’ Cutare, mă strduiesc ! ”. În ajunul unui An Nou, făcându-i o vizită, îşi strânge rapid lucrurile şi-mi zice : Hai, că dau de băut !. Cu ce ocazie ? Am primit de la Centru o primă. Păi ţi-ai făcut planu’ ?. Nu, da au văzut că m-am străduit !
un poem plin de tandrețe care parcă împrăștie reflexe, un poem ca un ceai pe care îl bei învelit, atunci când te încearcă starea de meditație, un început de răceală. mi-a plăcut f. mult..." mersul de furnică", ultima strofa,. spor
perfectă observația lui Sancho Panza. Andu Modovan (sau care i-o fi numele adevarat) are idei peste medie (deși cu tentă bășcălioasă - probabil e cartierul de vină) dar riscă de multe ori să distrugă totul la final. Adică totul din perspectiva a ceea ce vor citi oamenii peste douăzeci de ani din ce scrie el.
Da, dupa gustul meu, imi place. E poezie. Chiar daca, pe ici pe colo, se poate carcoti in legatura cu "amanuntele". Interesant este ca postezi rar. Si cred ca e bine. Trebuie sa te obisnuiesti cu noul "EU" pentru a nu-l trada.
Profetule, ai si tu dreptate cu ratiunea asta... Doar ca Lucia e lucioasa, deja, de la atata frecare cu - dupa cum ziceai - diletantismul si, mai ales, de la atatia ani de critica din scoala si de la altii de maniere si de la atatia altii de. De aceea, nu facea decat sa dea niste chei de lectura, ca sa nu o/se mai frece si altii. De are dreptate, fireste. De-asta imi place mie de americani, cand iti trimt scrisorica acasa, de-aia cu fereastra la nume si numele batut la imprimanta electronica, cum ca sa te prezinti sa iti dai cu opinia de ce s-a aruncat batranelul ala in fata cadillacului si si-a fracturat aratatorul, pe care altfel, il tinea la tampa, gandind. Stii ca ei sunt obsedatii de gandirea in juriu: mai multe minti dau un verdict mai... aproape de adevar, nu? Ce ti-e si cu adevarul, conceptele si judecatorii astia... nu-si asuma neam sa ii dea batranelului aluia o disciplinara de o luna cu stransul frunzelor din orange, cu restul de degete, fara ca juriul ala chibzuitor de care vorbeam sa-si dea cu parerea. Nu-si asuma si pace! Astfel, batranelul ramane fara cei 10 mii de dolari pe care ii ceruse cadillacului, ca sa nu depuna plangere. Si asta pentru ca masina e masina, geamurile fumurii, iar la volan era soferul negru al bogatanului, care sofer tocmai isi luase lumea in cap in caruta stapanului, ca sa scape de sclavie. Cam atat despre sentinte. Chei de lectura, dupa cum ziceam. Ca sa nu repetam experientele diletantismului, dupa cum ziceai si tu... Nu?
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
pentru mine, sorescu ramane no. 1 multumesc pentru felicitari, invidia e de partea mea:P
pentru textul : livadă de piersici, cu botoșei albi deam o senzatie ca ma etichetati intr-un fel anume.
pentru textul : omul pe care nu îl așteptam derecitesc si imi par inca o data deosebite "mi-am urcat gândurile pe cea mai înaltă colină a nopții" acum suna altfel. cel putin pentru mine.
pentru textul : până la marginea lumii e doar o grădină deŢi-am urmat sfatul şi am eliminat surplusul la sugestia ta. Cred că textul este acum mai aerisit. Sunt de acord că finalul este mai blând, dar cuantifică simbolurile biblice. Mă bucur că ai trecut pe aici, Nuţa.
pentru textul : voi străluci în ochii fratelui meu Abel deMultumesc. E bine
pentru textul : Inconştient de1. Având în vedere că haiku-ul încearcă prin diverse alte medii să prindă serioase rădăcini, dar care le sunt amputate sistematic din nepriceperea dar mai ales reaua voință a unor "editori", s-ar putea avea în vedere dezvoltarea genului nipon aici, prin promovarea unui editor dintre specialiștii acestui gen și acordarea atenției cuvenite acestui gen ostracizat prin alte părți. În primul rând, cred că Hermeneia ar oferi astfel un mai proprice loc de desfășurare multor condeie talentate. 2. În privința autentificării identității (mi s-a pus mai sus această întrebare), cred că cel mai ușor s-ar rezolva printr-un formular tipizat, care să cuprindă date cât mai precise despre activitatea aplicanților atât în presa scrisă, cât și în cea electronică, date ce pot fi ușor verificate, conferind astfel un plus de seriozitate acestei comunități. Înțeleg prin aceasta că s-ar urmări asumarea propriei identități atât numelor cât și a pseudonimelor deja consacrate. Iar în cazul începătorilor, aceștia vor avea motive în plus să intre în atenția site-ului printr-o activitate cât mai susținută având interesul de a confirma cât mai curând. 3. În privința criticilor de specialitate care deja au cont pe acest site, m-am uitat mai atent. Nu e vorba de "cel puțin unul", ci de cel puțin trei., prin extensie și prin bunăvoința lor, chiar 5. Poate nu e bine să dau și numele acestora, oricum cei care activăm mai des îi știm deja, dar nu e nici un secret; dacă ar fi util, îi putem chiar numi aici. Din nou spun, e doar o părere care poate ajută, poate nu.
pentru textul : hermeneia 2.0 deAranca, n-am habar cum expresia citată ar putea fi redată într-un "thriller vesel", nu am citit romanul menționat (deși semnificația titlului e departe de ce am avut eu a transmite) și nu fac parodii de niciun fel (deocamdată). Despre "patetic forțat" nici nu știu ce să zic, atît am de oferit. Mulțumesc de interpretare.
pentru textul : aici se zbate așteptarea oarbă deMargas, poti crede in ce vrei. Poti crede chiar ca acest text iti e dedicat, asa cum a crezut altcineva. Pe mine ma amuza situatia unor oameni confuzi care se cred foarte importanti si se dau in stamba. Pe de alta parte e lucru bun faptul ca cineva strain de text se regaseste in el desi nu este vorba despre el.
pentru textul : să nu spui după aia că nu ți-am spus(celor care au trecut prin viețile mele) demultumesc Ioana, ai dreptate ... o sa revin pe-aici cu uneltele de slefuit:) sarbatori cu lumina si tie!
pentru textul : mișcare în afara cercului deastfel ca dilema mea ramine cum se poate ca universul sa fie (absolut) circular fara sa fie simetric de vreme ce orice cerc pe care l-am intilnit era simentric. Poate ca universul este o spirala iar perspectiva ta te face victima unei superbe iluzii optice
pentru textul : Capriciu (I) deStimate domn, Mie imi vine greu sa estimez varsta si/sau experienta Dvs de aceea aleg varianta acestei forme epistolare si oarecum protocolare de adresare, pentru a nu comite vreo eroare chiar asa, din prima. Poemul acesta pe care marturisesc ca l-am citit de exact trei ori mi-a trezit urmatoarele concluzii plus zero emotii literare: 1/ Rima este nenaturala, fortand granitele limbii romane pana dincolo de semnatica si uneori chiar de gramatica: "marcându-i urbei somnuri efemere și-a catedralei grea singurătate" o semantica greoaie si incalcita, de fapt ce doreati sa spuneti ca nu e clar deloc? "rămân peste oraș parcă de pază, doar liniștile care îngroșează" - forma corecta a verbului este "ingroasa", Dvs. aici ziceti "ingroseaza" doar asa, ca sa rimeze si nici macar nu rimeaza prea bine cu "paza". 2/ Imaginea poemului nu e rea, bat clopotele si apoi se asterne linistea, dar aceasta tema am citit-o abordata in poeme adevarate care pe mine m-ar fi impiedicat sa scriu asa o chestie cum este acest text al Dvs. Si daca doar de de jena eu asa as fi facut. Pe cuvant de onoare ca asa as fi facut stimate Domnule Oana Parau. Cu nepretuita stima si aleasa mandrie, Andu
pentru textul : a catedralei grea singurătate de/kinky/ este legatura dintre text si videoclip.
kinky in limbajul urban, l-am luat in sensul lui - excentric, ciudat si impreuna cu micile conotatii, reverberatii pe care e de la sine inteles ca le are.
rostul lui independent in text este de a induce senzatia, de a crea atmosfera in care se va desfasura textul.
de asemenea sunt de acord cu tine ca are ambiguitatea lui si , asa cum am vazut eu, era menita lase un abur un pic nedefinit textului.
problema este - daca asta se poate numi o problema - ca din primul tau comentariu, eu nu am inteles daca te referi la acest cuvant, daca te referi la cuvintele in germana, daca pe acelea le inteleg eu sau tu, sau in general folosesc cuvinte pe care nu le inteleg.
uite de exemplu , eu mi-am pus o poza la avatar care sugereaza ceva. eu cand am gasit poza, am gandit / nu stiu ce e cu poza asta/ imi place, are un aer kinky.
asta ca sa dau exemplu de cum inteleg eu acest cuvant si cum il utilizez.
mai mult, nu stiu daca cuvantul este nepotrivit acolo, se poate, daca nu e nimic de inteles, si asta se poate, daca nu se leaga, nu induce, etc... dar eu asa am avut viziunea scrierii acestui mic poem. si asta e. :
in rest sunt de acord cu tine, am zis de la inceput ca reactia mea a fost una oarecum emotionala, careia i-am dat curs, fara a nega dreptul celorlati, de a avea parerile lor, reactiile lor.
din partea mea consider ca aceasta discutie este incheiata, pentru ca stiu ca mai multe n-as avea ce sa spun, si nu-mi place sa ma dau mai desteapta decat sunt. ideea de final era ca am simtit inca de cand am postat , ca s-ar putea sa vina cineva care sa-mi spuna , ce-i cu videoclipul , ce inseamna asta..?.. ca si cum as fi facut o obraznicie, o sotie.. sau ceva nepotrivit. sau potrivit pentru blogul meu personal, facebook si altele. well, eu am vrut sa trec peste asta. si de asta am zis in primul comentariu, ca poate hermeneia nu acorda suficienta libertate unor manifestari, din care se pot sa iasa uneori, unele lucruri bune.
pentru textul : eine kleine musik dedar la fel de bine, s-ar putea sa ca aceasta sa nu fie treaba mea si chiar nu este. si daca eu am vreo problema cu ceva, e evident doar problema mea, nu cred ca am vrut sa dau vina pe ceilalti. doar m-am exprimat si eu incercand sa nu deranjez pe nimeni.
Multumesc, Dorin. Adevarul este ca ma feresc sa scriu texte prea lungi. Mi s-a reprosat candva acest lucru.:) Dar, recunosc, si pe mine ma nemultumesc mai toate textele din urma, chiar si Galbenusul. Probabil vor ramane doar Casutele umblatoare. Totusi, merg inainte , in cautarea, de ce nu, a unui nou stil pentru un nou volum.:) Spune-mi cum ai vrea, mai concret, sa fie poezia pentru copii pe care ti-o doresti. :)
pentru textul : Gălbenușul deO poezie ca o dragoste mare şi tot ce e mare ţine puţin dar acel puţin este atât de mult pentru sufletul unui om încât uitarea se poate repeta şi nici nu ştim de ce. De ce?
Aş medita asupra următoarelor versuri, dacă îmi permiţi:"va veni ceața/ va veni iat-o că vine/adună-ți rochia sub tine" vine-tine e puţină rimă aici şi nu ştiu dacă nu tocmai schimbă uşor registrul poeziei şi nu cred că este voit, nu la tine!
pentru textul : shooting stars deÎţi las o peniţă pentru că poemul este unul care te pătrunde dincolo de cuvinte. Îţi şade mai bine în uniforma aceasta mai serioasă sau poate că devenim clasici? sau poate că înţelegem că poezia reprezintă sensibilitatea maximă? Nu ştiu. M-a atins.
Frumos. Bravo!
s.b
sigur ca se vede.. sau nu.. e mereu panica de a trece observat/ne . ultimele trei randuri fac tot farmecul trecerii .. randul viitor ies pe strada in smoking si fumez o havana. precis voi fi luat la intrebari...
pentru textul : (Mă vezi treci atât de aproape ne vezi) demă amuzi, silvia. evident însă, dacă tu vrei ca plopul să facă pere și răchita micșunele, cine sînt eu ca să te împiedic?!
pentru textul : oolong tea deAndrei, parerea mea sincera e ca daca vrei sa scrii in zig-zag sa incerci rebusul, e mai distractiv si macar acolo ai o audienta calificata pe meserie. Acest poem (daca e sa ii dau jos slash-urile si alte briz-brizuri cum ar fi ghilimele) nu mi se pare prost, are dreptate Alma. Insa asa cum arata acum este aiurea rau de tot, asta ca sa nu mai vorbesc de ridicolul titlului identic cu subtitlul... ( a se citi maamaa-maamaa, glumesc desigur) este prima oara cand vad asa ceva. Dar se pare ca Murphy avea dreptate: zambeste, maine va fi mai rau! Andrei, pune mana pe plaivaz si scrie fara zorzoane cateva cuvinte din suflet. Si apoi mai vezi tu ce mai e...ca banuiesc (desi nu rezulta din bio) ca ai inca ani multi in fata sa te prinzi tu cam cum vine treaba pe lumea asta. Andu
pentru textul : mama deLaura, probabil epatante desi cred ca exista o anumita nota peiorativa in modul cum ai folosit tu cuvintul aici. sau poate ma insel eu. da subtitlul e cam aiurea. e posibil sa schimb si titlul pina la urma. exista o ambiguitate acolo in ce priveste corzile. iar un lucru se poate intoarce si inapoi dar si pe partea cealalta sau cu fata spre altceva. de aceea ideea ca "a te intoarce inapoi" este neaparat un pleonasm in limba romana poate nu este absolut corecta. parerea mea. Alina, adevarul este nedrept
pentru textul : versuri simple I deBun text. Un fel de Robinson Crusoe pe insula singuaratatii lui. In fond, fiecare om este o insula intr-o mare de oameni, la fel cum si inima lui este o insula intr-o mare de sange, la umbra unui plaman inflorit sau, de ce nu, a unui palmier eventai. Un autor inteligent si sensibil in acest text.
pentru textul : imun la spinii palmierului evantai deE plăcut să constat că mă citeşti şi mă ajuţi să îmbunătăţesc.Aceasta, este una dintre primele mele poezii.Fiind prinsă în capcana emotivităţii mele, nu mi-a permis să observ stângăcia unor versuri,primilor paşi. Recunosc necesitatea modificării pe alocuri.Zis şi făcut.Ţi-aş mulţumi cu mai multe rânduri, dar nu vreau să pară o scrisoare. Cu stimă.
pentru textul : păcat că mi-ai grăbit apusul deSure realismul nepotului lui adrian graunfels Cepevrepeipi tupu sapa spupuipi apaipicipi epestepe pepestepe puputeperipilepe noapastrepelepe depe peperceperepe, vapalapabilpi șipi pepentrupu maparipinapa nipicopolapaepevîpî. Înpî repestîpî, ampam găpăsipitîpî apaipicipi upunîpî apartipicopolîpî interesant și destul de bine scris, însă fără prea multă creativitate. Andu
pentru textul : Expoziția surealistă - "Surrealism and Beyond"- Ierusalim 2007 deCorina, Virgil, vă mulţumesc pentru semne!
Doina, remarcabile şi apetenţa, şi reuşitele tale interpretative, care nu fac, neapărat, apel la instrumente critice imanente şi se opresc elegant la graniţa dintre raţiune şi afect - ceea ce, să recunoaştem - e firesc. Felicitări şi pentru urechea ta muzicală! În afară de ",şi vii ca ale tuturor / şi reci ca ale nimănui" şi "şi toate dor la fel" (unde, pentru a le evidenţia, am ieşit din "melodie"), în afară de ele, spuneam, am folosit ritmul amfibrahic, uzând de vechi însuşiri prozodice. E ştiut faptul că, nu de puţine ori, clasicii îşi alegeau ritmul unei poezii funcţie de tipul de discurs (elegie/ meditaţie, nostalgie etc - iamb; satiră/ pamflet, odă, epopee etc - troheu... şi tot aşa).
pentru textul : Frunze deFoarte bine surprinsă şi nuanţa lui "şi".
Mulţumesc pentru timpul tău!
Ia sa vedem cinge gaseste incoerente in "discursul" meu "critic"! Ce zici, Boba?
pentru textul : Descântec dePe vremuri inventasem ”epifanigramele”. Plecând de la epifanii (arătare Divintatii sub o forma mai mult sau mai puţin simbolică – vezi şi epifenomen : un fenomen secundar care însoţeşte un fenomen esenţial) ; prin transfer semantic : ”epifanigramă” - ceva care îţi atrage atenţia că în spatele său se întâmplă altceva esenţial. Ca, de exemplu, visezi cu ochii deschişi că peste un timp te vei întâlni cu o persoană (o şi vezi cum arată dar pe care nu ai cunoscut-o niciodată) care va juca un rol deosebit în viaţa ta ; şi lucru chiar se întâmplă.
De data asta ”aforema” (de asemenea inventată de subsemnatul) ar vrea să sugereze că în spatele unui enunţ, mai mult sau mai puţin aforistic, meditaţia (Zen de care încerc să mă apropii, dar şi de alte tipuri) îţi produce un ”ínsight” cu totul neaşteptat ca şi rezolvarea unui koan. Că reuşesc (sau nu) să scot ”aforeme” ca lumea, este cu totul altceva. Principalul este că mă straduiesc. Ca în perioada în care am locuit într-un oraş din provincie. Când aveam un cunoscut director la ”Legume şi fructe”. Şi de câte ori îl vizitam la servici era luat la rost de şefii din Bucureşti că nu îşi face planul. Răspunsul invariabil era : ”Mă străduiesc, tovarăşu’ Cutare, mă strduiesc ! ”. În ajunul unui An Nou, făcându-i o vizită, îşi strânge rapid lucrurile şi-mi zice : Hai, că dau de băut !. Cu ce ocazie ? Am primit de la Centru o primă. Păi ţi-ai făcut planu’ ?. Nu, da au văzut că m-am străduit !
Mulţumit de răspuns ?
pentru textul : (3) Aforeme deia uite ce frumos vă jucați voi doi! unul cu praștia, celalat cu mașinuța.
pentru textul : apa trece, pietrele trec deun poem plin de tandrețe care parcă împrăștie reflexe, un poem ca un ceai pe care îl bei învelit, atunci când te încearcă starea de meditație, un început de răceală. mi-a plăcut f. mult..." mersul de furnică", ultima strofa,. spor
pentru textul : fata din spatele ochelarilor deperfectă observația lui Sancho Panza. Andu Modovan (sau care i-o fi numele adevarat) are idei peste medie (deși cu tentă bășcălioasă - probabil e cartierul de vină) dar riscă de multe ori să distrugă totul la final. Adică totul din perspectiva a ceea ce vor citi oamenii peste douăzeci de ani din ce scrie el.
pentru textul : 110 m garduri deDa, dupa gustul meu, imi place. E poezie. Chiar daca, pe ici pe colo, se poate carcoti in legatura cu "amanuntele". Interesant este ca postezi rar. Si cred ca e bine. Trebuie sa te obisnuiesti cu noul "EU" pentru a nu-l trada.
pentru textul : Scrisoare deProfetule, ai si tu dreptate cu ratiunea asta... Doar ca Lucia e lucioasa, deja, de la atata frecare cu - dupa cum ziceai - diletantismul si, mai ales, de la atatia ani de critica din scoala si de la altii de maniere si de la atatia altii de. De aceea, nu facea decat sa dea niste chei de lectura, ca sa nu o/se mai frece si altii. De are dreptate, fireste. De-asta imi place mie de americani, cand iti trimt scrisorica acasa, de-aia cu fereastra la nume si numele batut la imprimanta electronica, cum ca sa te prezinti sa iti dai cu opinia de ce s-a aruncat batranelul ala in fata cadillacului si si-a fracturat aratatorul, pe care altfel, il tinea la tampa, gandind. Stii ca ei sunt obsedatii de gandirea in juriu: mai multe minti dau un verdict mai... aproape de adevar, nu? Ce ti-e si cu adevarul, conceptele si judecatorii astia... nu-si asuma neam sa ii dea batranelului aluia o disciplinara de o luna cu stransul frunzelor din orange, cu restul de degete, fara ca juriul ala chibzuitor de care vorbeam sa-si dea cu parerea. Nu-si asuma si pace! Astfel, batranelul ramane fara cei 10 mii de dolari pe care ii ceruse cadillacului, ca sa nu depuna plangere. Si asta pentru ca masina e masina, geamurile fumurii, iar la volan era soferul negru al bogatanului, care sofer tocmai isi luase lumea in cap in caruta stapanului, ca sa scape de sclavie. Cam atat despre sentinte. Chei de lectura, dupa cum ziceam. Ca sa nu repetam experientele diletantismului, dupa cum ziceai si tu... Nu?
pentru textul : Miel la Proțap deSau poate ca e un simplu martisor si atat... de 1 martie si cineva il poarta in piept :)
pentru textul : obsesia firului dePagini