Având în vedere că pe H. cumulezi funcţiile de „parlament” şi „guvern” şi…nu „preşedinte” că vezi ce-a păţit Ceuşescu şi acum o să păţească Băse, m-am gândit să-ţi ofer o şansă de a mai face o faptă creştinească (în afara celor la care te-ai referit expres), cum a intenţionat şi USL-ul nostru drag cu amnistierele sale de sărbători , dar nu a fost lăsat de „agenturili” străine.
Prin urmare, simultan mă auto-suspend de pe H. şi solicit reprimirea subsemnatului, unde altundeva, tot pe H., că doar n-ai ajuns (încă) să împărăţeşti toate sit-urile interactive de pe mapamond, ceea ce-ţi doresc să ţi-se îtâmple (se poate, întotdeauna şi mai rău).
Drept care am şi curajul să semnez (scuze că nu pot olograf),
Marga, iti multumesc pentru semn. Cele trei versuri sunt o pauza pentru respiratie si au rostul lor in economia textului, sunt un fel de broderie, daca vrei. Cu sau fara bec economic. Despre despielitare, numai de bine. :)
Şi uite aşa ajung eu să îi cunosc mai bine pe oameni. Belizan a reuşit să mă dezamăgească aşa cum mărturisesc că nu mă aşteptam. Nu îmi imaginam să citesc de la el "pamflete" din acestea de bătăuş şi scandalagiu spărgător de capete. Dar uite că dacă am răbdare cu oamenii arama se dă pe faţă. Numai un om mic şi realmente atacat la zona adevărului s-ar fi înfuriat aşa ca Belizan. Dar asta e. Dacă a vrut să ne convingă că Bobadil avea dreptate, a reuşit. În cel mai bun caz e un păcală care a căzut în plasă. Pentru că numai un om neînţelept se lasă atras în păruieli din astea de cartier. Asta, of course, dacă Bobadil nu a avut dreptate.
În orice caz, deşi Bobadil a fost ofensator cu remarca lui, şi îl avertizez pentru asta, totuşi Belizan a căutat-o cu lumînarea. De fapt mi se pare ipocrit să scrii un text care face trotuarul între erotic şi pornografic şi apoi să scrii într-un comentariu (deşi nu te-a întrebat nimeni - deci o faci absolut deliberat şi intenţionat -) că "am o îndeletnicire atât de plăcută încât nu mă pot desprinde de ea" şi apoi să te ofuschezi că pe unii toată "asocierea" asta i-a dus cu gîndul la masturbare. Asta ca să nu spun că nu văd de ce remarca Cristinei legată de orgasm a fost acceptabilă iar remarca lui Bobadil legată de masturbare este o crimă. Măi Belizane, tu ai auzit de expresia "semeni vînt, culegi furtună"?
De ce nu mă întreabă Bobadil pe mine sau pe altul de masturbare? Şi să nu îmi spui că din frică pentru că numai frică de mine nu are. Tu ai provocat asta pentru că ai urmărit asta. Şi ai urmărit-o pentru că eşti flămînd după atenţie ieftină. Şi să nu crezi că nu se observă asta. Nu ştiu cît te interesează literatura dar eşti obsedat să ţi se dea atenţie ţie şi textelor tale. Lucru care nu este neaparat rău dacă ar naşte calitate. Dar cînd scrii chestii din astea şi apoi ne mai spui şi de "îndeletnicirile tale plăcute" crede-mă că e absurd şi ipocrit să te ofuschezi.
Nu mai vorbesc de mojicia cu care vorbeşti la adresa mea şi a Hermeneia. Nu am pretins că sînt poet şi nici altceva. Ţi-am pus la dispoziţie un spaţiu pe care îl foloseşti pe gratis. Măcar şi din bun simţ şi nu s-ar cădea să vorbeşti astfel. Dar m-ai convins că la tine bunul simţ este inexistent. Şi repet, a fost o surpriză pentru mine. Dar asta e, oamenii au proprietatea de a-şi da arama pe faţă. Mă bucur că te-am cunoscut şi acum ştiu cu cine am de-a face. Te poţi considera şi tu avertizat pentru ce ai scris în comentariul tău despre Bobadil. Despre mine nu are importanţă. De unde nu e (caracter) nici Dumnezeu nu cere. Cu atît mai puţin eu.
Zise mai adineauri la TV Horaţiu Mălăele, în discursul de recepţie la inaugurarea stelei proprii şi personale în buricul capitalei la închiderea primului cerc al celebrităţilor pe trotuar, cum că: „suntem singurul loc în lume în care stelele sunt pe pământ, iar ţare este în aer”.
Aplecarea spre esențializarea mesajului este, ea în sine, atrăgătoare și poate fi pusă în pagină doar de o mână sigură și un ochi scrutător și înzestrat cu capacități speciale de selecție și plasticizare. Poemul e rotund și respiră a poezie. E ceva să poți cuprinde în patru rânduri cerul și pământul, imaginea și aroma. Dă-i înainte !
nu m-a impresionat prea tare, e întradevăr ok la citire, adică poate trece şi poate chiar e poezie, dar sună-arată-miroase un pic învechit, aşa cu o generaţie-două
Inceputul "regulamentului" Hermeneia spune: "1. Scopul comunității literare Hermeneia nu este elitismul autorilor ci al textelor. Se urmărește promovarea calității literare prin textele care se publică și opiniile critice care se exprimă. 2. O preocupare aparte a acestui site este inovația în literatură și în special în poezie." Din chestia asta se intelege zic eu ca ne ocupam de literatura si nu de arte vizuale. Este oare nevoie sa precizam interdictia? Sau e suficient "common sense"-ul?
Multumesc de opiniile in mare parte justificate... textul nu a fost scris in graba ci a fost schilodit cu rabdarea unui specialist in tortura... am suferit alaturi de el si l-am postat tocmai pentru a finaliza un drum infundat... cumva acest text imi da acea satisfactie a ratarii :) Totusi, desi e indreptatita parerea asupra formularii "îmbolnăvit de frumos", vreau sa spun ca aceasta este parte a uneia dintre strategiile mele de recuperare a sensului unor formule bagatelizate de prea multa uzitare in contexte nepotrivite. Totusi cata putere gnoseologica e in acel imbolnavit de frumos...
domnule ion pascal vlad, alias zapada, m-ati impresionat. nu ca barbat, nu ca femeie, ci ca poet! mi-ar dori sa vorbim. id-ul meu il gasiti pe net, daca doriti...
asa de criptic ca ma gindesc daca am inteles ce era de inteles sau am inteles altceva. doldora de "expresii frumoase" care ingreuneaza considerabil textul. apoi, linga fiecare substantiv simti nevoia sa pui un epitet? il face imbicsit, dens, colorat, si nu in sensul bun
misterioasa ingrid, oceanul, ritmul actiunii, atmosfera poemului, ma duc cu gîndul la "solearis" al lui tarkovski. odata ce te poti mentine la distanta egala de amintiri, cred ca intuiesti si raspunsul ei. de fapt, e pozitia din care nu mai ai nevoie de raspunsuri, dar, odata ajuns acolo, s-ar putea sa tînjesti tocmai dupa senzatia de nesiguranta pe care o ai in fata unui raspuns atît de asteptat
Un poem curios. Final ciudat: in una din cartile mele si eu am scris: "ca o poveste spusa unor particule ascultatoare de strontiu". Nu, nu ne opreste nimeni sa gandim mai repede unul decat altul sau, cu indulgenta - concomitent. E interesant de remarcat faptul ca, citind zilnic ceva din ceea ce scriu contemporanii mei, desopar tot mai ades asemanari surprinzatoare. Nu plagiat, nu furt intelectual! Idei tulburatoare aflate in puterea altor cuvinte, atata tot. Candva m-am apucat de scrierea unui dictionar al ideilor, al circulatiei lor intr-o forma schimbata. Cu rusine recunosc: nu l-am realizat. Ar fi fost ceva ca si dictionarul de rime al lui Eminescu, actualizat dupa standardele moderne ale poeziei de azi. S-a dus si acest proiect, ca multe altele. Sa revin: fara nici un fel de lingusire, aveti o penita de aur pentru poem. Motivatie: poate pentru ca si eu scriu poezie in acest fel (ori stil?), poate pentru ca nici un poet n-are nimic de pierdut in momentul in care societatea il obliga sa devina bogat, ca ea. Motivatie 2: citind "de ce nu spunem tot" mi-am imaginat ca este recitat de alt poet, Nicoara Mihali, din Maramures. Mi-am luat o sticla de coniac si am scris cele de fata. Ma voi uita pe google, poate aflu mai multe despre scriitorul Titarenco. Sa aveti pace, Dancus
da, și probabil că lucrul pe care am uitat să îl menționez este faptul că George Asztalos a făcut acest gest frumos și fulger al fotografiilor. Ca unul care am mai stat și prin spatele aparatului de fotografiat uneori pot să admit că nu e întotdeauna o chestie confortabilă și chiar dacă de cele mai multe ori este luată "ca de apucat" totuși este un efort. E mult mai confortabil să vii, să ți se pregătească un cadru, să citești (cum s-ar zice să te "produci"), să ți se facă poze și apoi să pleci. E ceva mai nasol să tot faci poze și să te străduiești să nu pierzi pe nimeni, să nu faci gafe, să nu tai capete sau să nu prinzi reflexii în ochelari. De aceea eu apreciez gestul lui George în mod deosebit. nicodem, comentariul tău e bizar. Tocmai mi-a tăiat cheful de a-ți mai ura la mulți ani. păcat. probabil e un dar și ăsta de a da cu bîta în baltă. nu îl au mulți.
îmi pare mult mai sugestivă imaginea propusă de tine de aceea și modific strofa aceea.am scos ce am sesizat că a deranjat.
l-am scris demult, în urma unui reportaj tv, despre oamenii care trăiesc într-o groapă de gunoi. la vremea aceea mi s-a părut potrivită o înjurătură, din neputința de a face mai mult, dar ai dreptate, nu are ce căuta într-un poem.restul însă aș lăsa așa cum este, deocamdată, cu promisiunea că mă gândesc la propunerea ta.știu că se poate mai bine, apreciez ajutorul tău și chiar mă simt onorată. mulțumesc mult pentru atenție.
numai bine!
Parcă mă obișnuisem cu ceva mai coerent ca stil la tine în pagină. Textul acesta are introducerea necesară în atmosferă, are și un pic de intrigă, dar se pierde pe parcurs, unde se transformă într-un fel de relatare cam ca de articol de ziar. Și finalul sună bine, cam după "Alejandro o cunoaște pe Aglie la un accident" (versul acesta ar trebui rescris însă cu totul).
felicitari castigatoarei!!! felicitari si pentru alegere andu. maia chiar a reusit sa parodieze textul si a facut-o cu mult umor. cat despre mine... stiu ca ce am scriu nu e nici pe departe parodie. doar ca poezia ta mi-a dat motive de joaca. asa ca fu o experienta placuta. ;)
"decembrie cernut" și "prospețimea sufletului" îmi sunt două noțiuni total opuse. primul mă face a gândi la moarte, iar celălalt la naștere, deși, dacă mă gândesc, amândouă fac parte din viață...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Având în vedere că pe H. cumulezi funcţiile de „parlament” şi „guvern” şi…nu „preşedinte” că vezi ce-a păţit Ceuşescu şi acum o să păţească Băse, m-am gândit să-ţi ofer o şansă de a mai face o faptă creştinească (în afara celor la care te-ai referit expres), cum a intenţionat şi USL-ul nostru drag cu amnistierele sale de sărbători , dar nu a fost lăsat de „agenturili” străine.
Prin urmare, simultan mă auto-suspend de pe H. şi solicit reprimirea subsemnatului, unde altundeva, tot pe H., că doar n-ai ajuns (încă) să împărăţeşti toate sit-urile interactive de pe mapamond, ceea ce-ţi doresc să ţi-se îtâmple (se poate, întotdeauna şi mai rău).
Drept care am şi curajul să semnez (scuze că nu pot olograf),
Gorun Manolescu
pentru textul : amnistie de decembrie demai ce sa zic, o penita venita de la tine este ma onoreaza. pentru ca vine de la un om care scrie bine
pentru textul : în câteva cuvinte, tu deMulțumesc, acum sper să fie în regulă. La mine se vedea fotografia și nu înțelegeam unde am greșit.
pentru textul : if you go away deMarga, iti multumesc pentru semn. Cele trei versuri sunt o pauza pentru respiratie si au rostul lor in economia textului, sunt un fel de broderie, daca vrei. Cu sau fara bec economic. Despre despielitare, numai de bine. :)
pentru textul : Disfuncţii deŞi uite aşa ajung eu să îi cunosc mai bine pe oameni. Belizan a reuşit să mă dezamăgească aşa cum mărturisesc că nu mă aşteptam. Nu îmi imaginam să citesc de la el "pamflete" din acestea de bătăuş şi scandalagiu spărgător de capete. Dar uite că dacă am răbdare cu oamenii arama se dă pe faţă. Numai un om mic şi realmente atacat la zona adevărului s-ar fi înfuriat aşa ca Belizan. Dar asta e. Dacă a vrut să ne convingă că Bobadil avea dreptate, a reuşit. În cel mai bun caz e un păcală care a căzut în plasă. Pentru că numai un om neînţelept se lasă atras în păruieli din astea de cartier. Asta, of course, dacă Bobadil nu a avut dreptate.
pentru textul : fahrenheit game deÎn orice caz, deşi Bobadil a fost ofensator cu remarca lui, şi îl avertizez pentru asta, totuşi Belizan a căutat-o cu lumînarea. De fapt mi se pare ipocrit să scrii un text care face trotuarul între erotic şi pornografic şi apoi să scrii într-un comentariu (deşi nu te-a întrebat nimeni - deci o faci absolut deliberat şi intenţionat -) că "am o îndeletnicire atât de plăcută încât nu mă pot desprinde de ea" şi apoi să te ofuschezi că pe unii toată "asocierea" asta i-a dus cu gîndul la masturbare. Asta ca să nu spun că nu văd de ce remarca Cristinei legată de orgasm a fost acceptabilă iar remarca lui Bobadil legată de masturbare este o crimă. Măi Belizane, tu ai auzit de expresia "semeni vînt, culegi furtună"?
De ce nu mă întreabă Bobadil pe mine sau pe altul de masturbare? Şi să nu îmi spui că din frică pentru că numai frică de mine nu are. Tu ai provocat asta pentru că ai urmărit asta. Şi ai urmărit-o pentru că eşti flămînd după atenţie ieftină. Şi să nu crezi că nu se observă asta. Nu ştiu cît te interesează literatura dar eşti obsedat să ţi se dea atenţie ţie şi textelor tale. Lucru care nu este neaparat rău dacă ar naşte calitate. Dar cînd scrii chestii din astea şi apoi ne mai spui şi de "îndeletnicirile tale plăcute" crede-mă că e absurd şi ipocrit să te ofuschezi.
Nu mai vorbesc de mojicia cu care vorbeşti la adresa mea şi a Hermeneia. Nu am pretins că sînt poet şi nici altceva. Ţi-am pus la dispoziţie un spaţiu pe care îl foloseşti pe gratis. Măcar şi din bun simţ şi nu s-ar cădea să vorbeşti astfel. Dar m-ai convins că la tine bunul simţ este inexistent. Şi repet, a fost o surpriză pentru mine. Dar asta e, oamenii au proprietatea de a-şi da arama pe faţă. Mă bucur că te-am cunoscut şi acum ştiu cu cine am de-a face. Te poţi considera şi tu avertizat pentru ce ai scris în comentariul tău despre Bobadil. Despre mine nu are importanţă. De unde nu e (caracter) nici Dumnezeu nu cere. Cu atît mai puţin eu.
primele trei strofe sint mult mai reusite decit celelalte. de fapt cred ca ar putea exista ca de sine statatoare.
pentru textul : domnul Pa și visul deZise mai adineauri la TV Horaţiu Mălăele, în discursul de recepţie la inaugurarea stelei proprii şi personale în buricul capitalei la închiderea primului cerc al celebrităţilor pe trotuar, cum că: „suntem singurul loc în lume în care stelele sunt pe pământ, iar ţare este în aer”.
pentru textul : „Hazardul şi oiştea” deAplecarea spre esențializarea mesajului este, ea în sine, atrăgătoare și poate fi pusă în pagină doar de o mână sigură și un ochi scrutător și înzestrat cu capacități speciale de selecție și plasticizare. Poemul e rotund și respiră a poezie. E ceva să poți cuprinde în patru rânduri cerul și pământul, imaginea și aroma. Dă-i înainte !
pentru textul : Poem într-o palmă denu m-a impresionat prea tare, e întradevăr ok la citire, adică poate trece şi poate chiar e poezie, dar sună-arată-miroase un pic învechit, aşa cu o generaţie-două
pentru textul : după cum nu știu să păstrez aerul detitlul*.
pentru textul : autoportret pe o roșcovă de* mesajul
pentru textul : trio deerr: fără virgula de după "dar".
pentru textul : elephant&castel deIonel, studiem posibilitatea promovării contului tău ca și autor Hermeneia dar îți recomandăm deocamdată să respecți prevederile regulamentului.
pentru textul : Moș Ghiță, Veteranul dece îl face pe cineva ca să fie gălățean?
pentru textul : Repere pe drumul devenirii unei generaţii deȘi eu, dle Profesor. Mulțumesc fain!
pentru textul : probă de țesut flori deda. ai atins din plin.
pentru textul : celui drag deInceputul "regulamentului" Hermeneia spune: "1. Scopul comunității literare Hermeneia nu este elitismul autorilor ci al textelor. Se urmărește promovarea calității literare prin textele care se publică și opiniile critice care se exprimă. 2. O preocupare aparte a acestui site este inovația în literatură și în special în poezie." Din chestia asta se intelege zic eu ca ne ocupam de literatura si nu de arte vizuale. Este oare nevoie sa precizam interdictia? Sau e suficient "common sense"-ul?
pentru textul : livada de sticlă deMultumesc de opiniile in mare parte justificate... textul nu a fost scris in graba ci a fost schilodit cu rabdarea unui specialist in tortura... am suferit alaturi de el si l-am postat tocmai pentru a finaliza un drum infundat... cumva acest text imi da acea satisfactie a ratarii :) Totusi, desi e indreptatita parerea asupra formularii "îmbolnăvit de frumos", vreau sa spun ca aceasta este parte a uneia dintre strategiile mele de recuperare a sensului unor formule bagatelizate de prea multa uzitare in contexte nepotrivite. Totusi cata putere gnoseologica e in acel imbolnavit de frumos...
pentru textul : ferocidad dedomnule ion pascal vlad, alias zapada, m-ati impresionat. nu ca barbat, nu ca femeie, ci ca poet! mi-ar dori sa vorbim. id-ul meu il gasiti pe net, daca doriti...
pentru textul : Seară vieneză deerata. nu stau:)
pentru textul : uite-l pe unul foarte periculos deasa de criptic ca ma gindesc daca am inteles ce era de inteles sau am inteles altceva. doldora de "expresii frumoase" care ingreuneaza considerabil textul. apoi, linga fiecare substantiv simti nevoia sa pui un epitet? il face imbicsit, dens, colorat, si nu in sensul bun
pentru textul : Dincolo e focul demisterioasa ingrid, oceanul, ritmul actiunii, atmosfera poemului, ma duc cu gîndul la "solearis" al lui tarkovski. odata ce te poti mentine la distanta egala de amintiri, cred ca intuiesti si raspunsul ei. de fapt, e pozitia din care nu mai ai nevoie de raspunsuri, dar, odata ajuns acolo, s-ar putea sa tînjesti tocmai dupa senzatia de nesiguranta pe care o ai in fata unui raspuns atît de asteptat
pentru textul : ingrid decerusem ajutorul pentru editarea profilului, dar intre timp am vazut cum se face..scuzati!
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - II - deAdriana, mulțumesc pentru gânduri. Cu atât mai bucuros pentru impresie.
pentru textul : Soldatul părăsit de soartă și iubita teiului înflorit deUn poem curios. Final ciudat: in una din cartile mele si eu am scris: "ca o poveste spusa unor particule ascultatoare de strontiu". Nu, nu ne opreste nimeni sa gandim mai repede unul decat altul sau, cu indulgenta - concomitent. E interesant de remarcat faptul ca, citind zilnic ceva din ceea ce scriu contemporanii mei, desopar tot mai ades asemanari surprinzatoare. Nu plagiat, nu furt intelectual! Idei tulburatoare aflate in puterea altor cuvinte, atata tot. Candva m-am apucat de scrierea unui dictionar al ideilor, al circulatiei lor intr-o forma schimbata. Cu rusine recunosc: nu l-am realizat. Ar fi fost ceva ca si dictionarul de rime al lui Eminescu, actualizat dupa standardele moderne ale poeziei de azi. S-a dus si acest proiect, ca multe altele. Sa revin: fara nici un fel de lingusire, aveti o penita de aur pentru poem. Motivatie: poate pentru ca si eu scriu poezie in acest fel (ori stil?), poate pentru ca nici un poet n-are nimic de pierdut in momentul in care societatea il obliga sa devina bogat, ca ea. Motivatie 2: citind "de ce nu spunem tot" mi-am imaginat ca este recitat de alt poet, Nicoara Mihali, din Maramures. Mi-am luat o sticla de coniac si am scris cele de fata. Ma voi uita pe google, poate aflu mai multe despre scriitorul Titarenco. Sa aveti pace, Dancus
pentru textul : de ce nu spunem tot... ▒ deda, și probabil că lucrul pe care am uitat să îl menționez este faptul că George Asztalos a făcut acest gest frumos și fulger al fotografiilor. Ca unul care am mai stat și prin spatele aparatului de fotografiat uneori pot să admit că nu e întotdeauna o chestie confortabilă și chiar dacă de cele mai multe ori este luată "ca de apucat" totuși este un efort. E mult mai confortabil să vii, să ți se pregătească un cadru, să citești (cum s-ar zice să te "produci"), să ți se facă poze și apoi să pleci. E ceva mai nasol să tot faci poze și să te străduiești să nu pierzi pe nimeni, să nu faci gafe, să nu tai capete sau să nu prinzi reflexii în ochelari. De aceea eu apreciez gestul lui George în mod deosebit. nicodem, comentariul tău e bizar. Tocmai mi-a tăiat cheful de a-ți mai ura la mulți ani. păcat. probabil e un dar și ăsta de a da cu bîta în baltă. nu îl au mulți.
pentru textul : Virtualia XI. Dragoste cu stele verzi. deîmi pare mult mai sugestivă imaginea propusă de tine de aceea și modific strofa aceea.am scos ce am sesizat că a deranjat.
pentru textul : visând la o gură de rai del-am scris demult, în urma unui reportaj tv, despre oamenii care trăiesc într-o groapă de gunoi. la vremea aceea mi s-a părut potrivită o înjurătură, din neputința de a face mai mult, dar ai dreptate, nu are ce căuta într-un poem.restul însă aș lăsa așa cum este, deocamdată, cu promisiunea că mă gândesc la propunerea ta.știu că se poate mai bine, apreciez ajutorul tău și chiar mă simt onorată. mulțumesc mult pentru atenție.
numai bine!
Parcă mă obișnuisem cu ceva mai coerent ca stil la tine în pagină. Textul acesta are introducerea necesară în atmosferă, are și un pic de intrigă, dar se pierde pe parcurs, unde se transformă într-un fel de relatare cam ca de articol de ziar. Și finalul sună bine, cam după "Alejandro o cunoaște pe Aglie la un accident" (versul acesta ar trebui rescris însă cu totul).
pentru textul : Alejandro Garcia Péon defelicitari castigatoarei!!! felicitari si pentru alegere andu. maia chiar a reusit sa parodieze textul si a facut-o cu mult umor. cat despre mine... stiu ca ce am scriu nu e nici pe departe parodie. doar ca poezia ta mi-a dat motive de joaca. asa ca fu o experienta placuta. ;)
pentru textul : două mâini de"decembrie cernut" și "prospețimea sufletului" îmi sunt două noțiuni total opuse. primul mă face a gândi la moarte, iar celălalt la naștere, deși, dacă mă gândesc, amândouă fac parte din viață...
pentru textul : Într-o Iarnă dePagini