Emil, mi-a plăcut întreg poemul. Aș remarca în mod deosebit: "eu nu am pat doar deformări ale celor ce-au dormit lîngă mine" și "trecătorii să-i spună ce bine vă stă doamnă zilele altuia vi se asortează cu ochii". Pentru toate-acestea, penița de aur. Cristi.

Voi ține cont de sugestii, Alma. Am vrut să exprim că în acea epocă până și un copil simțea lipsa demarcației dintre privat și public. Totul trebuia să fie public, comun, iar, dacă vroiai să fii altfel, de mic trebuia să te înveți cu un stil de viață dedublat, pentru a păstra un dram de individualitate, de intimitate.

sper că nu se supără nimeni dacă îți mai las un link.:) (o variantă în engleză) http://www.mp3lyrics.org/l/laura-pausini/loneliness/ Madim

Uneori e greu să comentezi un haiku, pentru că el lasă în urmă doar o undă, un cronotop care te cuprinde sau nu. Aici m-a prins.

O Dumnezeule...dragostea din tei? clar am o problema. hai ca ma reapuc...inca o data sa-l corectez desi daca tot e vorba de dragostea din tei nu stiu daca mai are rost:)

Mulțumesc de comentarii. Am schimbat încadrarea, a fost, așa e, mai mult un experiment. Și promit sa nu îmi fac un obicei de a pune astfel de creații pe Hermeneia . Pentru Matei: în cazul meu e clar că imaginea a dat un plus textului. Cine sunt eu să mă compar cu un mare pictor japonez? Știu că tu erai una din persoanele cu probleme la a vizualiza fonturile și de aceea am făcur acest experiment vizual. Pentru Katya: Voi încerca să experimentez cu alte fontur și culori, dacă văd ceva mai reușit, voi schimba. Ai dreptate, Virgil, cu fonturile, cine vrea să le vadă le poate încărca. Și cred că e timpul să mai încerc vreun text de proză în zilele următoare, prea m-am complăcut recent în experimente poetice de o valoare dubioasă. Vă mulțumesc la toți trei încă o dată pentru idei și sfaturi. Marian

Chiar mi-a placut. Primele doua strofe le simt destul de puternice ancorate in planul fizic, muritor plin de iluzii, nefericit si pierdut. A treia strofa o vad ca pe o transcendere, o calatorie spre subconstientul colectiv, un film ce se deruleaza invers pana in timpul picturilor rupestre. In strofa a patra dai filmul inainte dupa ce ai corectat o greseala si asezi ca pe o piesa de muzeu in fata noastra - firescul. Felicitari.

e rar
marar
"muscat"
de har ... :)
e mult
mai des
un
nenufar...

profetului: aveti perfecta dreptate. sunt lucruri care inca nu-mi intra in cap (sau nu raman acolo). in consecinta, ma retrag de la această polemică cu spatele... al dvs, francisc, pajul

prima strofa e reusita, a doua parca e din alt univers poetic fata de prima. poate asa ai vrut tu sa fie. mi-a placut

Cami, nici nu am spus ca ai făcut sau nu un comentariu care să nu fie la locul lui; poți să mă crezi că nu pot urmări chiar toate comentariile de pe site, dar încerc. Eu te-am încurajat să te exprimi liber aici cu privire la texte, pentru că am înțeles că ai îndoieli că poți face asta. Scopul comentariilor pe hermeneia nu este să schimbăm politețuri și amabilități, ci să încercăm, atât cât putem fiecare dintre noi, să fim critici, pentru a ne ajuta, pentru a crește. Aceasta nu înseamnă, desigur, că aceste comentarii trebuie să fie reci, clar. Dar nu voi repeta regulamentul, el este unul de bun simț, sperăm noi. Câteva clarificări, pe scurt: să spui "îmi place poezia aceasta" nu, nu este suficient. Cel puțin nu aici. Fiecare dintre noi poate comunica pe orice căi dorește, libertatea de exprimare nu înseamnă, cum greșit pare să înțeleagă și Lucian, că putem să discutăm pe acest site de literatură ca pe un forum fără subiect sau ca pe o pagină de chat. Cred că fiecare dintre noi în viața reală ne încadrăm unor diverse regulamente la serviciu, la studii, la teatru, într-o bibliotecă etc. Fără să înțelegem din asta că ne este constrânsă libertatea de exprimare. Dacă vrei să arăți că ți-a plăcut ceva scris aici, e recomandat să argumentezi, altfel persoana căreia i se adresează un astfel de comentariu, eventual și lângă altul în care i se spune că altuia nu i-a plăcut, nu mai are nici o șansă de a înțelege ceva din feed-back-ul cititorilor. Și încă ceva, foarte important: munca și intervenția editorilor și a moderatorilor nu se reduce la ceea ce se vede în comentarii. Încă o dată te asigur că nici un comentariu jignitor, sau care se leagă de persoană celui care scrie sau comentează, nu este trecut cu vederea. Numai rezultatele se văd (sau se vor vedea) în afară. Vă rog încă o dată să revenim la text, să încercăm să comentăm, dacă avem ceva de spus, despre poezie.

unele imagini, ca cea cu tălpile, sunt foarte reușite, dar per total îmi pare mult prea aglomerat, prea poezie

Regret excluderea lui Boba. Pacat ca nu s-a limitat (doar) la postarea de poezii.

Virgil, e un experiment metafizic, probabil nereușit, nicidecum umplutură. E o desprindere de omenesc, o înălțare spirituală, sau ar fi trebuit să fie.