Parere: stiu ca "se poarta", dar inserarea acestor englezisme nu face decat sa dea o nota de ieftin intregului text. Daca asta ti-a fost intentia, e ok. Daca nu, poate ca ar trebui sa te mai gandesti. Si cred ca te puteai lipsi de acel "Dee...tot e bine"; ironia trebuie sugerata, nu oferita pe tava. Per ansamblu, un text destul de facil, nu te indeamna sa-l recitesti, nu-ti ridica probleme, nu... Un fel de fotografie pe care o zaresti si treci mai departe. Doar versului final i-as da o sansa, dupa o eventuala modificare.
Un pic mai pe larg, pentru că acum e ora propice.
Virgil, prolegomenul tău este: În primul rînd ce nu aș vrea să fie ceea ce încep aici: nu aș vrea să fie o discuție generală despre ce credem fiecare că este sau ar trebui să fie poezia în general.
Acum, aici, mai toți am neglijat dorința ta. Nu dintr-un impuls irațional ci dintr-o implicare necontrolabilă. Suntem poeți, la urma urmei. Iar poezia e în adn-ul nostru, cum s-ar zice. Mi-a plăcut la Adrian că a simțit nevoia de date istorice (se știe cât contează istoria și în cazul formării unui popor), mi-a plăcut intervenția Mașenkăi care a sesizat, printre altele, nevoia de progres în acest concept, mi-a plăcut că și Adriana s-a implicat, feminin și duios, exemplificator, tot la ea raportând poezia. Iar acum Mariana a făcut o sinteză frumoasă, la fel de personală.
Deci o primă concluzie este că nu poți privi impersonal poezia când ești poet.
Aș vrea, pentru că triada ta (poezia narcisică, a artei pentru artă, sau a artei cu tendință) interogativă este bine pusă pentru a stârni apetitul interogativ, să dezvolt ipostazele (doar cele trei) prin care și eu am devenit subiectiv, făcând referire la poezie.
Poezia ca slugă cu aere de stăpână este răspunsul la prima întrebare narcisică. Îmi place să repet ce spunea Cioran: cuvântul pe care nu l-ai spus ți-e slugă, cel pe care l-ai spus ți-e stăpân. Acum, în acest concept, poezia ca etapă a intervenției asupra poetului de aici pleacă. Mai întâi o scrii rușinos pentru tine, și îi ești stăpân, mai apoi o arăți altora și devii sluga ei. Prin urmare ajungi cu ea să îți fie slugă cu aere de stăpână. Sper că ai prins, Adriana:)
A doua ipostază, poezia sferă (și voi fi succint pentru că s-a înțeles), pune în valoare capacitatea de cuprindere tematică, stilistică a ei. Este ea pentru ea.
și ultima ipostază la care fac referire aici: poezia ca singura rugăciune involuntară... prin care definesc modul ei de a ajunge cu tendință, pentru că uneori aceasta îi este menirea.
... dar mai sunt și largi fiori de sfânt mister, mistreți cu colți de argint... mai sunt ipostaze ale acestui subiect frumos.
pare a fi un text care se incapataneaza sa vorbeasca despre inmormantare, fara a spune ceva despre moarte. un fel de liniste urata si galbena. bine scris, bineinteles! "ca un stilou de cerneala", parca asta nu are chef sa bata cu restul:) zile bune!
Mda, intre timp mi-a spus Virgil ca fragmentele postate la primul info sunt chiar din textul lui Andu. Deocamdata nu exista pe nicaieri nicio dovada ca Andu a plagiat. Daca a fost, a disparut. Data viitoare va sfatuiesc sa faceti print screen, e o dovada sigura. Succes si inspiratie, insa aveti grija de unde v-o luati!
În text am găsit o singură metaforă deosebită: "în curând orașul se va ridica din asfalt agățându-și fruntea de păsări". Restul e neuniform ca valoare și mesaj, caduc. Strofa a III-a e slabă prin comparație cu prima, purtând unele clișee redundante, ca de ex."vei sorbi revărsarea luminii" sau cuvinte intrate forțat în limba română : "xerox"... Text de sertar. Deocamdată.
finalul e interesant dar restul e insipid ca un șlagăr
cel mai amuzant mi s-a părut versul „eu femeie i-am smuls dalta...” - ce bine că ne-ai informat că nu ești bărbat că nu prea ne dădusem seama cînd ți s-au zvîntat sînii. oricum devenea complicată situația dacă nu ne anunțai... iar un venus bărbat chiar era ceva inedit.
Silvia, cred că ceea ce simt e un soi de mulțumire că proza îmi este "învinuită" de lirism. Ai valsat frumos pe marginea acestui text pe care eu l-aș vedea mai degrabă melancolic. Poate e un fel de vârstă a omenirii aici. Acel călător dintre pietre, bronzuri, fieruri și alte bombe atomice, alias căutătorul noii epoci a lemnului, îți mulțumește.
Așa este. Dar, nu e vorba de automultumire, ci de apărare. Câteodată e necesar. Dar am recepționat mesajul în sensul bun al cuvintelor. Mulțumesc.Mă bucur oricum de orice comentariu.
Îmi place modul in care curge textul tău, tenta macabră care e atent măsurată, nu dusă la extrem si finalul care prin personalizare îmi pare o rugăciune în sens invers. Aș avea și o obiecție(mai degrabă să-i spunem un „pitic” personal) mi e pare că „îngeri albaștri” rupe cromatica textului și este și oarecum stereotip.
si inca ceva, yester, sper sa fie ultima data cind te rog sa renunti la comentariile astea "extra-textuale". Nu cred ca intereseaza pe nimeni unde ai sa predai tu la toamna si nici pe cine si ce traduci tu. Cred ca este o parerea generala ca astfel de precizari vanitoase nu pot fi percepute decit ca un gest de prost gust. Incearca sa pricepi asta. Pe aici sint tot felul de oameni. Unii mai modesti, asa ca mine, si nu prea simtim nevoia sa ne aminteasca cineva ca sintem handicapati filologic. Cred ca este o chestiune de bun simt.
Adriana, YOU figure this out :-)
Matei, mersi. Pe cand oare un nou concurs de poezie pe care sa-l castigi detasat la toate sectiunile si sa ne mai duelam si noi un pic?
Ca am cam amortit...
adextrul adormi-n lucernă de-a stînga-i calul sforăia cu coada steag lăsat în bernă doliu pentru ochiul ce zăcea în sînga (calu)lui...scos de stînga ăluia mă rog, cu una dintre ele destul de greu de precizat dar cert e că-i scrisese-n stele să fie ăl mai șod din sat cu două stîngi... fatal bărbat (și-n paranteză revenind la cal al nostru om cu două stîngi își alinta sărmanul animal alint ce deveni fatal unuia din ochii lui ... nătîngi) cu stîng-ar fi cules lucerna cu stînga cea mai stîngă presupun că-n stînga ailaltă ținea strîns lanterna pe seară să vadă a-și scrie eterna poveste cu "din stanga răsar din stînga apun" ce să răsară și ce să apună? ăia doi sori, parcă-i greu de ghicit dar pînă cuvintele toate se-adună cu stînga apuc-un creion ascuțit și-o foaie cu stînga... implicit și mă apropii tiptil tiptil de geam să dau o geană-ntr-un mod ilicit sincer ce tot scrie acolo habar n-am nu pricep nica din scrisu-i stîlcit cînd un soare-i sus și altu' adormit
Lunație / lunation / - ultimele două versuri fac toată poezia (și încă vreo câteva semnate Aranca). Aici este o explicație pentru fenomenul de lunație.
despre versiunea asta dar asa s-a intimplat sa l aud:
de-ajuns cât să-ţi ridice
vertebrele prin piele ca nişte ţepi
de-ajuns cât să te zbaţi precum o pasăre cu gâtul tăiat
oricum nu mai contează
anotimpul acesta
negru ca o ciumă pe străzile brooklynului
amestecă şobolanii cu oamenii
într-o simbioză perfectă
copii cu arme în mâini
copii în ochii cărora
a crescut cataracta
primăvară neagră cu muguri si gloanţe
primăvară neagră
cu ură şi smoala
de-ajuns cât să transpiri rece în mijlocul zilei
să cauţi întunericul ca o centură de siguranţă
înainte de impact
Dacă era un pic mai multă atenție la diacritice, la virgule, la punctuație.... Treci, te rog, încă o dată cu atenție prin el și cred că va arăta cu totul altfel. Ideile și modul în care ele s-au dezvoltat în acest prezent continuu mi-au plăcut.
Draga Nelu,
apreciez abordarea ta. Problema este ca regulamentul Hermeneia suna cam asa despre texte:
"16.6. să nu conţină elemente de reclamă
sau publicitate, inclusiv publicitate mascată, pentru nici un alt website,
instituţie, persoană sau produs media. Determinarea acestui lucru nu va
putea fi făcută decît de conducerea Hermeneia. Orice fel de
excepţie va trebui să fie aprobabată de proprietarul site-ului. Orice text
care încalcă această prevedere va și șters în mod automat și fără preaviz.
Repetarea unor astfel de incidente poate duce la suspendarea temporară a
contului. Orice eventuală publicare a unui text care cade sub incidența
acestui punct va putea fi aprobată numai de către directorul Hermeneia sau
de către o persoană din conducerea Hermeneia care a fost delegată eventual
în acest sens pentru o anumită perioadă. "
Implicatia nu este ca nu incurajam sau publicam asa ceva dar ca incercam sa o facem ordonat si sub un minim control. Cred ca motivele sint evidente. Oricind exista riscul ca cineva sa posteze lucruri care sa nu fie corecte, adevarate sau onorabile pentru Hermeneia. Nu spun ca este cazul aici. Dar, evident, trebuie sa avem o procedura, pentru a evita precedente nedorite. Uneori motivele sint inlclusiv legate de beneficii pe care le are persoana sau institutia care isi face publicitate. etc.
Astfel ca procesul, pe care il respecta toata lumea (ultimul exemplu este Calin Samarghitan cu care am incheiat un parteneriat media intre Serile Artgotice si Hermeneia, si are acum anuntul postat la Evenimente), deci procedura este ca sa trimiti un email cu ceea ce intentionezi sa anunti la [email protected] si sa ne explici acolo despre ce este vorba, cum va arata anuntul, alte detalii, precum si daca exista propuneri sau avantaje pe care le-ar putea avea Hermeneia prin oferirea posiblitatii de publicitate, etc.)
Email-ul va fi supus consiliului editorial Hermeneia care va discuta si va hotari si iti va comunica. Apoi in functie de decizie anuntul sau textul publicitar va fi incadrat la Evenimente, etc..
Daca exista nelamuriri te rog sa nu eziti sa ma intrebi.
Djamal, nu exista nici o precizare in regulament. in acelasi timp nu exista nici o precizare pentru o mie de alte lucruri. lucruri pe care noi am considerat ca le "acopera" asa numitul "common sense". Dar ca o regula iti spun ca daca un editor sau un moderator al Hermeneia iti atrage atentia asupra unui lucru atunci se pot intimpla doua lucruri: ori omul acela face un abuz si atunci raspunde in fata consiliului Hermeneia, ori tu ai facut ceva ce nu e tocmai bine si atunci trebuie sa il bagi in seama. Repet, convingerea mea este ca pentru majoritatea oamenilor maturi aceste lucruri sint de la sine intelese. Marina, si acum Alina, ti-au facut niste observatii corecte si te-au sfatuit bine. Te asigur ca nu este vorba de un capriciu al nostru ci de aspectul si dinamica site-ului.
Multumesc de trecere si comentarii. Sitagma in cauza poate parea persiflanta, dar scopul ei este sa fie in concordanta cu nebunii din versul anterior. Ialin
Nu stiu daca voluntar, nu stiu daca ai remarcat, dar ai construit o aliteratie in r care iti accentueaza destul de bine unele versuri. Textul e destul de bun, cu sintagme profunde. Am remarcat : "marie de lemn", "n-am murit in rate" si ultimele 3 versuri. In versul doi cred ca acel "ca sa" poate lipsi. Nu prea ii vad rostul si textul ar curge mai firesc acolo. Ialin
primele două strofe au un aer aparte, îmi plac foarte mult. le găsesc pe gustul meu ca mod de exprimare dar mai ales pentru mesaj.
ultima strofă curge bine în opinia mea până la: "presupun că lucrurile au o măsură a lor/o nucă nu poate fi niciodată cât un labrador/o nucă va fi mereu fix de mărimea unei nuci/ restul parcă diluează esenţa din acest fragment.
Virgil si eu ma lupt cu paginatia. Textul e scris pe gmail, acolo am diacritele necesare. Dupa ce fac copy&paste se aseaza aiurea si ma lupt sa repaginez fara mare succes. Vreo idee salvatoare? Multumesc.
Silvia, îţi mulţumesc mult. Ai interpretat foarte bine. Paleta de interpretări e largă. Fiecare cititor îsi toarnă poemul in forma fiintei lui. E mult de spus :) Am postat un articol despre cum am creat eu un haiku in vara anului trecut. Orice haiku are in spate o poveste :)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Parere: stiu ca "se poarta", dar inserarea acestor englezisme nu face decat sa dea o nota de ieftin intregului text. Daca asta ti-a fost intentia, e ok. Daca nu, poate ca ar trebui sa te mai gandesti. Si cred ca te puteai lipsi de acel "Dee...tot e bine"; ironia trebuie sugerata, nu oferita pe tava. Per ansamblu, un text destul de facil, nu te indeamna sa-l recitesti, nu-ti ridica probleme, nu... Un fel de fotografie pe care o zaresti si treci mai departe. Doar versului final i-as da o sansa, dupa o eventuala modificare.
pentru textul : Noua dragoste deÎn Mongolia cerul este de granit și pădurile sînt din bambus.
pentru textul : Hoh, Tenger! deUn pic mai pe larg, pentru că acum e ora propice.
Virgil, prolegomenul tău este: În primul rînd ce nu aș vrea să fie ceea ce încep aici: nu aș vrea să fie o discuție generală despre ce credem fiecare că este sau ar trebui să fie poezia în general.
Acum, aici, mai toți am neglijat dorința ta. Nu dintr-un impuls irațional ci dintr-o implicare necontrolabilă. Suntem poeți, la urma urmei. Iar poezia e în adn-ul nostru, cum s-ar zice. Mi-a plăcut la Adrian că a simțit nevoia de date istorice (se știe cât contează istoria și în cazul formării unui popor), mi-a plăcut intervenția Mașenkăi care a sesizat, printre altele, nevoia de progres în acest concept, mi-a plăcut că și Adriana s-a implicat, feminin și duios, exemplificator, tot la ea raportând poezia. Iar acum Mariana a făcut o sinteză frumoasă, la fel de personală.
Deci o primă concluzie este că nu poți privi impersonal poezia când ești poet.
Aș vrea, pentru că triada ta (poezia narcisică, a artei pentru artă, sau a artei cu tendință) interogativă este bine pusă pentru a stârni apetitul interogativ, să dezvolt ipostazele (doar cele trei) prin care și eu am devenit subiectiv, făcând referire la poezie.
Poezia ca slugă cu aere de stăpână este răspunsul la prima întrebare narcisică. Îmi place să repet ce spunea Cioran: cuvântul pe care nu l-ai spus ți-e slugă, cel pe care l-ai spus ți-e stăpân. Acum, în acest concept, poezia ca etapă a intervenției asupra poetului de aici pleacă. Mai întâi o scrii rușinos pentru tine, și îi ești stăpân, mai apoi o arăți altora și devii sluga ei. Prin urmare ajungi cu ea să îți fie slugă cu aere de stăpână. Sper că ai prins, Adriana:)
A doua ipostază, poezia sferă (și voi fi succint pentru că s-a înțeles), pune în valoare capacitatea de cuprindere tematică, stilistică a ei. Este ea pentru ea.
și ultima ipostază la care fac referire aici: poezia ca singura rugăciune involuntară... prin care definesc modul ei de a ajunge cu tendință, pentru că uneori aceasta îi este menirea.
... dar mai sunt și largi fiori de sfânt mister, mistreți cu colți de argint... mai sunt ipostaze ale acestui subiect frumos.
pentru textul : Ce este sau ce ar trebui să fie poezia? depare a fi un text care se incapataneaza sa vorbeasca despre inmormantare, fara a spune ceva despre moarte. un fel de liniste urata si galbena. bine scris, bineinteles! "ca un stilou de cerneala", parca asta nu are chef sa bata cu restul:) zile bune!
pentru textul : p.s deMda, intre timp mi-a spus Virgil ca fragmentele postate la primul info sunt chiar din textul lui Andu. Deocamdata nu exista pe nicaieri nicio dovada ca Andu a plagiat. Daca a fost, a disparut. Data viitoare va sfatuiesc sa faceti print screen, e o dovada sigura. Succes si inspiratie, insa aveti grija de unde v-o luati!
pentru textul : incident de plagiat pe hermeneia.com deÎn text am găsit o singură metaforă deosebită: "în curând orașul se va ridica din asfalt agățându-și fruntea de păsări". Restul e neuniform ca valoare și mesaj, caduc. Strofa a III-a e slabă prin comparație cu prima, purtând unele clișee redundante, ca de ex."vei sorbi revărsarea luminii" sau cuvinte intrate forțat în limba română : "xerox"... Text de sertar. Deocamdată.
pentru textul : Röntgen demultumesc frumos, la randul meu, tie si tuturor colegilor, va doresc un paste fericit si mult succes.
pentru textul : Apariţie editorială definalul e interesant dar restul e insipid ca un șlagăr
pentru textul : venus decel mai amuzant mi s-a părut versul „eu femeie i-am smuls dalta...” - ce bine că ne-ai informat că nu ești bărbat că nu prea ne dădusem seama cînd ți s-au zvîntat sînii. oricum devenea complicată situația dacă nu ne anunțai... iar un venus bărbat chiar era ceva inedit.
of, nu asa !
pentru textul : MĂRTURIE deda, multumesc. cred ca aceea era
pentru textul : Suflet albastru deevident este perfectibil. intotdeauna am nevoie de idei si solutii
Silvia, cred că ceea ce simt e un soi de mulțumire că proza îmi este "învinuită" de lirism. Ai valsat frumos pe marginea acestui text pe care eu l-aș vedea mai degrabă melancolic. Poate e un fel de vârstă a omenirii aici. Acel călător dintre pietre, bronzuri, fieruri și alte bombe atomice, alias căutătorul noii epoci a lemnului, îți mulțumește.
pentru textul : Areopagul deAșa este. Dar, nu e vorba de automultumire, ci de apărare. Câteodată e necesar. Dar am recepționat mesajul în sensul bun al cuvintelor. Mulțumesc.Mă bucur oricum de orice comentariu.
pentru textul : Glasul tăcerilor deÎmi place modul in care curge textul tău, tenta macabră care e atent măsurată, nu dusă la extrem si finalul care prin personalizare îmi pare o rugăciune în sens invers. Aș avea și o obiecție(mai degrabă să-i spunem un „pitic” personal) mi e pare că „îngeri albaștri” rupe cromatica textului și este și oarecum stereotip.
pentru textul : cândva dezbinând desi inca ceva, yester, sper sa fie ultima data cind te rog sa renunti la comentariile astea "extra-textuale". Nu cred ca intereseaza pe nimeni unde ai sa predai tu la toamna si nici pe cine si ce traduci tu. Cred ca este o parerea generala ca astfel de precizari vanitoase nu pot fi percepute decit ca un gest de prost gust. Incearca sa pricepi asta. Pe aici sint tot felul de oameni. Unii mai modesti, asa ca mine, si nu prea simtim nevoia sa ne aminteasca cineva ca sintem handicapati filologic. Cred ca este o chestiune de bun simt.
pentru textul : Ca sunetul în fluier deAdriana, YOU figure this out :-)
pentru textul : poem single deMatei, mersi. Pe cand oare un nou concurs de poezie pe care sa-l castigi detasat la toate sectiunile si sa ne mai duelam si noi un pic?
Ca am cam amortit...
adextrul adormi-n lucernă de-a stînga-i calul sforăia cu coada steag lăsat în bernă doliu pentru ochiul ce zăcea în sînga (calu)lui...scos de stînga ăluia mă rog, cu una dintre ele destul de greu de precizat dar cert e că-i scrisese-n stele să fie ăl mai șod din sat cu două stîngi... fatal bărbat (și-n paranteză revenind la cal al nostru om cu două stîngi își alinta sărmanul animal alint ce deveni fatal unuia din ochii lui ... nătîngi) cu stîng-ar fi cules lucerna cu stînga cea mai stîngă presupun că-n stînga ailaltă ținea strîns lanterna pe seară să vadă a-și scrie eterna poveste cu "din stanga răsar din stînga apun" ce să răsară și ce să apună? ăia doi sori, parcă-i greu de ghicit dar pînă cuvintele toate se-adună cu stînga apuc-un creion ascuțit și-o foaie cu stînga... implicit și mă apropii tiptil tiptil de geam să dau o geană-ntr-un mod ilicit sincer ce tot scrie acolo habar n-am nu pricep nica din scrisu-i stîlcit cînd un soare-i sus și altu' adormit
pentru textul : două mâini deLunație / lunation / - ultimele două versuri fac toată poezia (și încă vreo câteva semnate Aranca). Aici este o explicație pentru fenomenul de lunație.
pentru textul : septicemia memoriei dedespre versiunea asta dar asa s-a intimplat sa l aud:
de-ajuns cât să-ţi ridice
vertebrele prin piele ca nişte ţepi
de-ajuns cât să te zbaţi precum o pasăre cu gâtul tăiat
oricum nu mai contează
anotimpul acesta
negru ca o ciumă pe străzile brooklynului
amestecă şobolanii cu oamenii
într-o simbioză perfectă
copii cu arme în mâini
copii în ochii cărora
a crescut cataracta
primăvară neagră cu muguri si gloanţe
primăvară neagră
cu ură şi smoala
de-ajuns cât să transpiri rece în mijlocul zilei
să cauţi întunericul ca o centură de siguranţă
înainte de impact
cheers!
pentru textul : primăvara neagră deDacă era un pic mai multă atenție la diacritice, la virgule, la punctuație.... Treci, te rog, încă o dată cu atenție prin el și cred că va arăta cu totul altfel. Ideile și modul în care ele s-au dezvoltat în acest prezent continuu mi-au plăcut.
pentru textul : Numele deDrăguţ, zău aşa!
pentru textul : două minute în reluare din viața poetului dealma, este iar eu l-am atins, nu este nicio ambiguitate. imi plac sentimentele create si imaginile, este un text bun, aerisit, la obiect. medeea
pentru textul : fericire închisă rotund deDraga Nelu,
apreciez abordarea ta. Problema este ca regulamentul Hermeneia suna cam asa despre texte:
"16.6. să nu conţină elemente de reclamă
sau publicitate, inclusiv publicitate mascată, pentru nici un alt website,
instituţie, persoană sau produs media. Determinarea acestui lucru nu va
putea fi făcută decît de conducerea Hermeneia. Orice fel de
excepţie va trebui să fie aprobabată de proprietarul site-ului. Orice text
care încalcă această prevedere va și șters în mod automat și fără preaviz.
Repetarea unor astfel de incidente poate duce la suspendarea temporară a
contului. Orice eventuală publicare a unui text care cade sub incidența
acestui punct va putea fi aprobată numai de către directorul Hermeneia sau
de către o persoană din conducerea Hermeneia care a fost delegată eventual
în acest sens pentru o anumită perioadă. "
Implicatia nu este ca nu incurajam sau publicam asa ceva dar ca incercam sa o facem ordonat si sub un minim control. Cred ca motivele sint evidente. Oricind exista riscul ca cineva sa posteze lucruri care sa nu fie corecte, adevarate sau onorabile pentru Hermeneia. Nu spun ca este cazul aici. Dar, evident, trebuie sa avem o procedura, pentru a evita precedente nedorite. Uneori motivele sint inlclusiv legate de beneficii pe care le are persoana sau institutia care isi face publicitate. etc.
Astfel ca procesul, pe care il respecta toata lumea (ultimul exemplu este Calin Samarghitan cu care am incheiat un parteneriat media intre Serile Artgotice si Hermeneia, si are acum anuntul postat la Evenimente), deci procedura este ca sa trimiti un email cu ceea ce intentionezi sa anunti la [email protected] si sa ne explici acolo despre ce este vorba, cum va arata anuntul, alte detalii, precum si daca exista propuneri sau avantaje pe care le-ar putea avea Hermeneia prin oferirea posiblitatii de publicitate, etc.)
Email-ul va fi supus consiliului editorial Hermeneia care va discuta si va hotari si iti va comunica. Apoi in functie de decizie anuntul sau textul publicitar va fi incadrat la Evenimente, etc..
Daca exista nelamuriri te rog sa nu eziti sa ma intrebi.
pentru textul : Concurs Naţional de Poezie deDjamal, nu exista nici o precizare in regulament. in acelasi timp nu exista nici o precizare pentru o mie de alte lucruri. lucruri pe care noi am considerat ca le "acopera" asa numitul "common sense". Dar ca o regula iti spun ca daca un editor sau un moderator al Hermeneia iti atrage atentia asupra unui lucru atunci se pot intimpla doua lucruri: ori omul acela face un abuz si atunci raspunde in fata consiliului Hermeneia, ori tu ai facut ceva ce nu e tocmai bine si atunci trebuie sa il bagi in seama. Repet, convingerea mea este ca pentru majoritatea oamenilor maturi aceste lucruri sint de la sine intelese. Marina, si acum Alina, ti-au facut niste observatii corecte si te-au sfatuit bine. Te asigur ca nu este vorba de un capriciu al nostru ci de aspectul si dinamica site-ului.
pentru textul : Haiku devine o vreme cand tb sa scapi de fluturi, gloante, rani, sange, ploi, aburi etc. atunci vei fi liber sa te inalti.
pentru textul : pendul. ciudata anatomie deMultumesc de trecere si comentarii. Sitagma in cauza poate parea persiflanta, dar scopul ei este sa fie in concordanta cu nebunii din versul anterior. Ialin
pentru textul : Cântec de adormit somnul deNu stiu daca voluntar, nu stiu daca ai remarcat, dar ai construit o aliteratie in r care iti accentueaza destul de bine unele versuri. Textul e destul de bun, cu sintagme profunde. Am remarcat : "marie de lemn", "n-am murit in rate" si ultimele 3 versuri. In versul doi cred ca acel "ca sa" poate lipsi. Nu prea ii vad rostul si textul ar curge mai firesc acolo. Ialin
pentru textul : suflându-mă de praf deprimele două strofe au un aer aparte, îmi plac foarte mult. le găsesc pe gustul meu ca mod de exprimare dar mai ales pentru mesaj.
pentru textul : Cu ochii închiși deultima strofă curge bine în opinia mea până la: "presupun că lucrurile au o măsură a lor/o nucă nu poate fi niciodată cât un labrador/o nucă va fi mereu fix de mărimea unei nuci/ restul parcă diluează esenţa din acest fragment.
Și cum ai omis "portret în bustrofedon"(http://www.hermeneia.com/poezie/907/)?
pentru textul : toamna fără de îngeri deVirgil si eu ma lupt cu paginatia. Textul e scris pe gmail, acolo am diacritele necesare. Dupa ce fac copy&paste se aseaza aiurea si ma lupt sa repaginez fara mare succes. Vreo idee salvatoare? Multumesc.
pentru textul : Muzica lui Joseph Kosma deSilvia, îţi mulţumesc mult. Ai interpretat foarte bine. Paleta de interpretări e largă. Fiecare cititor îsi toarnă poemul in forma fiintei lui. E mult de spus :) Am postat un articol despre cum am creat eu un haiku in vara anului trecut. Orice haiku are in spate o poveste :)
pentru textul : Haiku ( 5 ) dePagini