Profetul, Sunteti, ca întotdeauna, prompt în comentarii. Dar cum, uneori, suntem tentați să căutăm nod în papură, spuneți că finalul poemului e previzibil. Firește că e previzibil, așa cum nimic nu e mai previzibil decât moartea fiecăruia dintre noi. Importantă este soluția expresivă pe care am găsit-o, pentru a evita banalitatea: "Fustele marii-mume se ridică în timp ce ea stă pe capacul de aeraj / Desface picioarele și ne primește; vom intra cu toții în grota ei uriașă"

Un eseu reușit având în vedere acest subiect sensibil "Jurnalul fericirii" carte scrisă de marele Nicolae Steinhardt (fiul unui mare industriaș evreu), în contextul devenirii sale, prin convertirea la ortodoxie, călugăria, după anii de pușcărie politică, un Om care și-a păstrat verticalitatea de Prieten, dincolo de orice constrângere. Mult mai târziu am vizitat Rohia sufletului său, o mânăstire unde Umbra lui Nicolae Steinhardt încă mai vorbea cu Dumnezeu. Și atunci am înțeles smerenia Monahului Nicolae. Ai scris un eseu parcă menit să tulbure, cel puțin amintirile. Bine ai venit, Petru Hamat!

Reproduc mai jos un text care se regaseste la: http://www.evz.ro/detalii/stiri/kremlinleaks-victor-ponta-s-a-intalnit-l...

KremlinLeaks: Victor Ponta s-a întâlnit, la București, cu Aleksandr Kondiakov,

Autor: Simona Mătieş

Potrivit siteului KremlinLeaks, partener oficial al WikiLeaks, Victor Ponta s-a întâlnit în 14 iunie, la recepția organizată de Ambasada Federației Ruse la București, cu Aleksandr Kondiakov și Viktor Komardin, președintele companiei de armament Rosoboronexport.

Siteul KremlinLeaks publică un mesaj între doi oficiali ruși, despre relațiile speciale pe care le-ar avea cu premierul român Victor Ponta.

”Salutări din București

Îi transmitem întreaga noastră recunoștință dl-ui Victor Ponta, în special pentru felicitările primite de Ziua noastră națională.

După cum am informat, dl Victor Ponta ne-a vizitat pe data de 14 iunie, iar pentru noi aceasta a fost o posibilitate importantă de a schimba câteva idei foarte utile. Dl Victor ne-a transmis că întâlnirea cu d-nii M. Kondiakov și V. Komardin a fost foarte productivă și a mulțumit pentru această întâlnire.

De asemenea, ne-a încredințat că din luna iulie va incepe un proces de „purificare”, cum a fost stabilit, și dânsul, ca și altă dată, contează pe ajutorul nostru. Și că, din momentul începerii „curățeniei” totale, investițiile noastre locale vor fi valorificate. Din motive lesne de înțeles, vom intra din nou în legătură abia după 1 august. Cu respect, Evgheni”, se arată în mesajul respectiv.

Evgheni Egorov este ministru consilier în Ambasada Rusiei de la București.

Misteriosul domn Kondiakov

Robert Turcescu a prezentat, în emisiunea "Sub semnul întrebării", de la postul B1 TV, un document care are legătură cu prezența în România a unui om de afaceri rus Alexander Kondiakov și înainte de referendumul de demitere a președintelui din 2007, și înainte de referendumul care va avea loc anul acesta.
Cozmin Gușă a declarat, în urmă cu două săptămâni, la postul B1 TV, că îl cunoaște pe Aleksander Kondiakov, dar că nu a mai vorbit cu el din 2010. De asemenea, acesta a arătat că l-a cunoscut mai bine pe acesta în timp ce Mihail Casianov era primul ministru al Rusiei. Între timp, acesta a cochetat cu formarea unui partid împotriva lui Putin. „Acela a fost și momentul în care rolul lui Kondyakov pe culoarele Kremlinului s-a diminuat. El este în continuare un om foarte bine conectat în Rusia, datorită poziției pe care a avut-o, de secretar general al Marii Loji Masonice din Rusia și de aici legăturile cu România și masonii români”, a declarat Cozmin Gușă. Pe lângă centrul de analiză politică Novocom, de la Moscova, Kondiakov mai are o firmă cu același profil, New Communications, cu sediul la New York.
Într-un interviu publicat de România Liberă la 4 mai 2007, înainte de primul referendum pentru demitere, Traian Băsescu susţinea că există persoane din afara României care urmăresc înlăturarea sa de la putere şi a dat numele lui Kondiakov, sugerând, pe de altă parte, că Ioan Talpeş ar cunoaşte mai multe detalii despre acest complot.

excelent. esti tu, doar tu, cum spunea Li, real. te citesc și accept sfaturile tale oricând. cu invidie prietenească, paul

eu cred ca dumitru cam duce lipsa de imaginatie. putea sa intre peste ea in baie si scapa de arsurile tigăii sale... din text, bobadile, simt naduful acela masculin, acea insatisfactie latenta care mocneste neintrebata...si nerezolvata! ca poezie nu stiu cate parale face, dar naduful e de milioane! (ca la bere: "prietenii stiu de ce!")

cristina,

imi pare mereu bine sa stiu ca treci pe la mine. si mai bine cand iti place de mine.

Și totuși te-ai apropiat de stilul lui Hiroshige, în general de paleta cromatică a stampelor japoneze din secolele XVIII-XIX - și când spun asta mă gândesc nu numai la Hiroshige cu peisajele sale dedicate Muntelui Fuji ci și la Sharaku sau Hokusai sau Kiyonaga (unele stampe pot fi admirate și la muzeul Guimet, Paris, recent restaurat și deschis publicului). (Eu sunt încă atrasă de universul lui Kitagawa Utamaro, de arta ukiyo-e, acel Utamaro al copilăriei mele ce reprezintă mult mai mult decât primul meu album cumpărat din primii bani de bursă.) E un experiment. Păstrează-te în el.

u n tex t sin istru si lip sit com plet de ins pira tie o pale ashka lit erara bun ade arunkt un phel de e a scr ie doar k sa skrii te plicti shi vrei sa pari desh tept de fapt desteapta ceea ce e ace lasi bool schiit bul skit Parerea mea e ca Luminita Suse si-a pierdut de tot insipratia si scrie doar cu semnatura dar nu e bai unora li se intampla asta periodic. Profetul mi-e clar, acorda penite dintr-un reflex de tip pavlov acestei pseudo-poete de la care nu am mai citit un text de o semi-vesnicie. Andu

mulţumesc d-le Bucur
pe viitor voi încerca să nu mă mai las furată de peisaj, e bine că mi se întâmplă rar.
observaţia d-voastră este foarte corectă şi am să ţin cont de ea.
numai bine.

andu just click http://ovidiunacu.wordpress.com/

Virgile, pe mine nu ma prinzi cu afirmatii din astea! (large smiling face). Imi amintesc de una dintre putinele "stele" agonice primite de la tine pe un poem de-al meu atat de criptic incat numai tie Domnule yerba mate ti-a putut rezona (ala cu "culcusul pufos al melcului din ureche", remember, daca vrei il postez si aici sa vad daca iti mai place :-). Iti multumesc de citire si de semn, Andu

Mai Andule, doua probleme. Prima e despre asa zisa suparare. Cred ca ma confunzi cu altcineva in povestea aceea cu suparatul. In al doilea rind, vad ca ai facut o obsesie cu america si cu chestia asta cu recesiunea si cu economia care merge rau si chestii din astea. Pe linga faptul ca ai inceput sa semeni la frustrarea asta verbala cu un pensionar securist care se pricepe la tot ce e america din manualui lui de la stefan gheorghiu, deci pe linga acest ridicol (de care nu sint convins daca iti dai seama) problema este ca eu habar nu am despre ce vorbesti tu acolo si nici nu stiu daca m-a afectat vreodata. Ceea ce tu nu poti intelege este ca acum in america nenorocita este asa de nashpa si este asa de rau cu recesiunea si cu criza si cu dolarul ca noi aici la pacific tocmai ne-am intors de pe o parte pe alta ca ne cam prinsese soarele si ne gindeam sa mergem la niste snorkeling ceva mai incolo sau poate mergem pe Catalina Island. Anyway, mai pe toamna cred ca mergem in Hawaii sau poate in Caraibe. Nu stiu daca ai priceput "meteaforeale" astea dar daca pe tine mieunaturile astea de vulpe care nu ajunge la struguri iti dau vreo satisfactie eu n-am nici o problema sa te las sa le continui dar nu iti imagina ca te afli in zona realului. Pentru ca nu esti si habar nu ai cu ce se maninca america asta. Si esti doar pitoresc. Ti-am spus, la fel de pitoresc ca vecinul de la patru, pensionarul securist si manualul lui de la stefan gheorghiu.

Virgil, asa suntem noi, astia care ne intindem trupurile si poeziile de pe un mileniu pe altul: mai lirici. Ma bucura aprecierea ta, sunt onorata!

inaintea cuvantului si a numarului se afla mintea in cautarea unui obiect pe care sa-l cerceteze... Virgil fuge de idei... de fapt toata aceasta nevoie a scrisului este de fapt o fuga de idee, un mod functional de aerisire a mansardei, asemeni donatorului de sange care dupa o vreme simte nevoia sa se duca iarasi la dispensar. In acest text autorul s-a ascuns foarte bine printre cuvinte, el vinde iluzii la superoferta, insa unii zaresc si elefantii roz disimulati prin copaci... intr-un fel de similaritate, stiu unde sa caute si nimic mai mult.