"netulburarea apelor" scrisă în trei părți. sunt poate trei stări; prima stare este o pierdere, o zi de luni, a doua parte este doar "o umbră grea", a treia este "o corabie imensă", un fel de călătorie "ca o pogorîre de îngeri"... am răstălmăcit un pic versurile tale, ca și cum aș fi avut în față o ghicitoare. ghici cine (ne)tulbură apele? nu știu să răspund, poate că de cele mai multe ori sunt altfel de răspunsuri... m-am oprit la timpul 2, acolo am găsit un posibil răspuns... "răstignirea lemnelor pe umerii mei". aparent am crezut că lemnele sunt ușoare... dar... "este doar o umbră grea"... strofa a 2-a este preferata mea. acolo este o pâine caldă... pâinea acestui poem. Madim
...Un text care are potenţial. Aş înlocui unele expresii, cum ar fi "s-a stins ca o ţigară/n-a luat cu el decât un costum/icoana de lemn/. Finalul este unu foarte bun. Dacă restul s-ar ridica la înălţimea lui...
Adrian, ma bucur ca ti-a placut si ma bucur ca l-ai simtit ca un suflu nou si bine venit. Am modificat croseul cu upercut-ul. trebuia sa ma documentez inainte si nu sa ma bazez pe cunostintele mele de fata:)).
Raluca, multumesc de onoarea pe care mi-o faci. ma bucur ca am ajuns in punctul in care poezia pe care am scris-o a atins in mod real pe cineva.
E un sonet plăcut, pare un subgen consonant încă vremii noastre, atunci când e scris bine, și acesta e cazul și aici. Poate doar chiar ultima rimă îmi pare ușor forțată.
Imi place poemul - aduce a litanie, miroase a cantec nibelungic, a moarte de luptator cu spada... "unul câte unul devenim corimbe suspendate de o fericire nepământeană litografii ale unui vis cu cetacee" este de o muzicalitate pe care rar o intalnesc (n-am inteles cuvantul "corimbe"), dar asta nu stirbeste cu nimic respectul fata de aceste versuri. Tenta moderna a incantatiei (cantecului, litaniei, oricum s-ar denumi) nu reduce cu nimic farmecul curgerii cuvintelor. Poemul acesta seamana cu o apa moale careia - daca vrei - i te poti darui. Dancus
Mulțumesc pentru cuvinte, Younger Sister. Tocmai pentru că sînt în căutarea unei soluții autentice am scris acest anunț. Nu este sub nicio formă un impuls de moment. Este un lucru la care mă gîndesc de aproape un an.
Mulțumesc și ție pentru împărtășirea opiniilor, stranger. Îmi pare rău că nu ai găsit pînă acum curajul să o faci. Pot fi acuzat de foarte multe lucruri dar, așa cum am mai spus-o, absolut nicio persoană care și-a exprimat opiniile despre mine nu a avut motive să se teamă de repercursiuni. Nu există o singură persoană care să fi avut ceva de suferit din această cauză. Inclusiv cei care m-au atacat ad hominem. Deci dacă nu ai avut curajul să o faci pînă acum problema este la tine și nu am cu ce să te ajut în privința aceasta. Îmi pare rău că perseverența mea în a păstra un site civilizat și protejat de reguli a fost interpretată de tine ca fiind dictatură. Mă tem că este o problemă de perspectivă. Nu cred să fi cerut nimănui mai mult decît respectarea regulamentului. Iar respectarea lui a fost co-semnată de tine cînd te-ai înscris. Așa că nu văd unde este problema. Poate mi-o arăți tu cu exemple concrete. Și nu te ascunde după faptul că ai nevoie de permisiunea persoanelor implicate. Obține-o și nu mai arunca cu acuzații nefondate pentru că nu faci decît să te înjosești pe tine. În ce privește „criteriile literare” ale mele sau ale editorilor, nu am promis niciodată prea mult. Ne străduim doar. Și nu cred că am făcut-o cu rea-voință. Tonul și expresiile pe care le folosești îmi comunică însă că s-ar putea să ai o adîncă problemă de insecuritate. În ce privește măsura în care eu scriu sau public în afara Hermeneia te asigur că atunci cînd este cazul o fac. Și nu este cazul să mă „războiesc” cu nimeni. Deocamdată există reviste care îmi cer texte. Unele site-uri mi-au publicat texte chiar și fără a-mi cere permisiunea. Nu văd în ce constă „pozitia inegala de director de site”. Poate îmi explici. Dar în mod serios nu cu vorbe goale, ok?
Mulțumesc, Silvia. Încerc să reintru în proză și încet-încet poate mă aduc în starea în care să pot continua ”Câmpiile...”. Numai la asta îmi stă capul acum.
Cristina, mulţumesc pentru lectură şi opinii!
Roxana, ok, poate ai dreptate. În fond, eu am o convingere: de cele mai multe ori, textul trebuie să se apere singur. Dacă n-o face, se prea poate ca el să fie slab. Un lucru vreau să mai spun: scriu proză rar, n-o scriu de ieri :). Ştiu că lungimea unui text contează foarte mult în vederea citirii sau necitirii lui. Şi, cred că ştii, e destul de greu să creionezi convingător caracterele (prin psihologia personajelor), să urmăreşti firul epic, să dezvolţi satisfăcător ideea, să conduci un dialog, să mai bagi un pasaj descriptiv... toate acestea în maximum o pagină jumătate. Şi atunci te vezi constrâns să accelerezi într-un loc sau altul, ceea ce poate cauza note false. Bun. Dar prefer să fac asta decât să mă apuc de-o proză unidimensională, cu caracter intim, expansiv, unde aş avea siguranţa că nimic n-o să sune fals, nicio idee nu va fi atacabilă. Îmi asum riscul. Şi nereuşitele. Şi catastrofele. Şi cataclismele :).
cred ca inainte sa imi pierd timpul si sa iti ofer un raspuns va trebui sa ne oferi macar o bruma de decenta si sa iti completezi datele biografice si sa pui o fotografie. Asta pentru ca sa stim cu cine avem de a face. Pentru ca de vreme ce poti sa o faci si nu completezi asta, din punctul meu de vedere poti la fel de bine sa fii o clona sau un impostor. In orice caz, o persoana fara identitate, fara fata. Iar tupeul si obraznicia cu care ne tragi pe noi la raspundere este si mai lipsit de bun simt in conditiile acestea. Deci, prezinta-te, fa-te cunoscuta, asa cum fac oamenii civilizati si apoi eventual, in limita timpului vom putea sta de vorba. Deocamdata remediaza-ti problemele de decenta si comenteaza texte. Iar functionarea site-ului las-o pe seama celor care sint indrituiti sa se ocupe de ea. Iar daca ai plingeri cu privire la aspectele tehnice sau administrative exista adrese de email special destinate pentru asa ceva.
In ultimii ani am refuzat din ce in ce mai vehement sa-mi numesc textele poezii. Si nu din falsa modestie, pentru ca pot accepta, pina la un punct, ca exista un filon poetic. Pentru mine aceste texte nu sint decit niste tipografii interioare. Mi-as permite sa descriu simturile mele ca pe un fel de redactie interioara de stiri. Am incercat, inca de la inceput, sa nu caut noutatea in ceea ce scriu. Asta e treaba poetilor. Nici nu aveam cum sa scriu altfel decit in stil reportaj, pentru ca asta face parte din mine. Intr-o redactie reala, dupa atitia ani, ajungi sa fii dezumanizat, sa nu-ti mai pese de moarte, de drame, de tot ceea ce se intimpla. Totul e mecanic, stii ca trebuie sa-ti faci norma de stiri pe zi, stii ca nu trebuie sa te implici, dar, in acelasi timp, sa faci in asa fel incit sa gasesti senzationalul care vinde printul. Aceste texte sunt doar o forma paralela, un fel de exorcism, sau dupa cum spunea Johnny Cash, i hurt myself today, to see if i still feel.
"valsul orașului când trenurile se înfundă în noapte și
toti oamenii dorm/ în gări rămân hainele și țipetele noastre
iar trupurile pleacă mai departe" - mi-a plăcut partea asta.
nu, gresiti! am scris exact ce am vrut sa spun! lintoilu, ochiul care trebuie pupacit (pupat..ar fi sunat prea scurt..) toate cuvintele folosite de mine, va asigur, nu sunt intamplatoare!!!
Onorat Consiliu,
Am luat notă de atitudinea Dvs. dar consider că mă discriminați (no news) și asta nu vă face cinste (no news), pentru că poemul este mult mai vulgar decât comentariul meu, asta era și ideea în caz că nu s-a prins chiar nimeni deși nu cred că poate fi vorba despre așa ceva pe site-ul acesta plin de oameni inteligenți.
I rest my case now
În poezie există competiție, de aia sunt concursuri, nu crezi? Prefer să citesc un autor bun, premiat la un concurs. Părerea mea e obiectivă raportată la sistemul meu de referință, dar subiectivă la al tău sau la al altuia. Fiecare cu părerea lui. Asta e a mea. A ta care e? Frumos și politicos față de munca mea și timpul meu ar fi fost să formulezi un clasament asemănător, înainte de a arunca presupuneri.
Mă simt tot mai orfană...şi tot mai înfiată...Poate pentru prima dată se va cânta jazz la o înmormântare. ( am voie să spun că plâng? )
Paul, mulţumiri pentru momentul de reculegere şi de meditaţie:
,,când ne cânta îmi venea să îți scriu cam așa
vino cum vin firele albe în păr lasă-mi-te pe
genunchi până voi simți că faci parte din zar
și din cel ce îl aruncă"
Ela, mulțumesc pentru vegherea textului, nu văzusem typo (fusese inițial un substantiv la masculin, dar așa cum e acum îmi sună mai bine). Rămânem mereu.
Sper ca ultima variantă postată să poată fi vizibilă. Acum la mine se vede bine, ușor în ceață "dăltuit". Mulțumesc pentru înțelegere și ajutor, tuturor.
Eu n-as fi chiar asa de drastic ca Dorin, dar incipitul mi se pare stangaci pe de o parte si bombastic pe alta... de parca ideea, buna, a poemului, nu a reusit sa iti "dicteze" si un incipit pe masura... Parerea mea e ca de aici poate iesi un poem bun, sigur doar tu hotarasti ce si cum scrii, noi ne dam doar cu parerea, sper sa nu te superi si sa nu repeti pe viitor chestii din astea de tipul "esti fetita". Asta daca esti "baietel" desigur, nu-mi dau seama... Dar orice ai fi, eu cred ca primul vers nu merge deloc, suna a inceput de proces verbal. Andu
Dănuț, bucuros să te regăsesc și pe acest site și mulțumesc pentru semn. Tocmai am ieșit dintr-o perioadă epuizantă și sper să-mi intru cât mai repede în mână și în mental și să trec și pe la alții prin pagini. Văd că tu ai fost harnic. Am început cu acest text mai vechiuț, întrucât îl vedeam de bonton.
si unde este comentariul Bobadil? Ai mai fost avertizat pentru acest gen de comentarii. E oare chiar asa de greu sa facem un comentariu inteligent, decent si folositor demersului literar?
Virgile, multumesc pentru analiza, ai dreptate, tehnic vorbind. Ultimul? Ultimul pana la loc comanda amirale, cand iti vei alege capitanii cu multa grija. Cu drag de dana point si yerba mate, Bobadil.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
"netulburarea apelor" scrisă în trei părți. sunt poate trei stări; prima stare este o pierdere, o zi de luni, a doua parte este doar "o umbră grea", a treia este "o corabie imensă", un fel de călătorie "ca o pogorîre de îngeri"... am răstălmăcit un pic versurile tale, ca și cum aș fi avut în față o ghicitoare. ghici cine (ne)tulbură apele? nu știu să răspund, poate că de cele mai multe ori sunt altfel de răspunsuri... m-am oprit la timpul 2, acolo am găsit un posibil răspuns... "răstignirea lemnelor pe umerii mei". aparent am crezut că lemnele sunt ușoare... dar... "este doar o umbră grea"... strofa a 2-a este preferata mea. acolo este o pâine caldă... pâinea acestui poem. Madim
pentru textul : netulburarea apelor deAdriana,esti fericita ca poti face poezie si cu viata.Superb.
pentru textul : Doar un fel de a spune deSalut!
...Un text care are potenţial. Aş înlocui unele expresii, cum ar fi "s-a stins ca o ţigară/n-a luat cu el decât un costum/icoana de lemn/. Finalul este unu foarte bun. Dacă restul s-ar ridica la înălţimea lui...
pentru textul : Tata deAdrian, ma bucur ca ti-a placut si ma bucur ca l-ai simtit ca un suflu nou si bine venit. Am modificat croseul cu upercut-ul. trebuia sa ma documentez inainte si nu sa ma bazez pe cunostintele mele de fata:)).
pentru textul : mon cher vous êtes retardé deRaluca, multumesc de onoarea pe care mi-o faci. ma bucur ca am ajuns in punctul in care poezia pe care am scris-o a atins in mod real pe cineva.
E un sonet plăcut, pare un subgen consonant încă vremii noastre, atunci când e scris bine, și acesta e cazul și aici. Poate doar chiar ultima rimă îmi pare ușor forțată.
pentru textul : Sonetul 210 deImi place poemul - aduce a litanie, miroase a cantec nibelungic, a moarte de luptator cu spada... "unul câte unul devenim corimbe suspendate de o fericire nepământeană litografii ale unui vis cu cetacee" este de o muzicalitate pe care rar o intalnesc (n-am inteles cuvantul "corimbe"), dar asta nu stirbeste cu nimic respectul fata de aceste versuri. Tenta moderna a incantatiei (cantecului, litaniei, oricum s-ar denumi) nu reduce cu nimic farmecul curgerii cuvintelor. Poemul acesta seamana cu o apa moale careia - daca vrei - i te poti darui. Dancus
pentru textul : cântecul lui Abigail deMulțumesc pentru cuvinte, Younger Sister. Tocmai pentru că sînt în căutarea unei soluții autentice am scris acest anunț. Nu este sub nicio formă un impuls de moment. Este un lucru la care mă gîndesc de aproape un an.
Mulțumesc și ție pentru împărtășirea opiniilor, stranger. Îmi pare rău că nu ai găsit pînă acum curajul să o faci. Pot fi acuzat de foarte multe lucruri dar, așa cum am mai spus-o, absolut nicio persoană care și-a exprimat opiniile despre mine nu a avut motive să se teamă de repercursiuni. Nu există o singură persoană care să fi avut ceva de suferit din această cauză. Inclusiv cei care m-au atacat ad hominem. Deci dacă nu ai avut curajul să o faci pînă acum problema este la tine și nu am cu ce să te ajut în privința aceasta. Îmi pare rău că perseverența mea în a păstra un site civilizat și protejat de reguli a fost interpretată de tine ca fiind dictatură. Mă tem că este o problemă de perspectivă. Nu cred să fi cerut nimănui mai mult decît respectarea regulamentului. Iar respectarea lui a fost co-semnată de tine cînd te-ai înscris. Așa că nu văd unde este problema. Poate mi-o arăți tu cu exemple concrete. Și nu te ascunde după faptul că ai nevoie de permisiunea persoanelor implicate. Obține-o și nu mai arunca cu acuzații nefondate pentru că nu faci decît să te înjosești pe tine. În ce privește „criteriile literare” ale mele sau ale editorilor, nu am promis niciodată prea mult. Ne străduim doar. Și nu cred că am făcut-o cu rea-voință. Tonul și expresiile pe care le folosești îmi comunică însă că s-ar putea să ai o adîncă problemă de insecuritate. În ce privește măsura în care eu scriu sau public în afara Hermeneia te asigur că atunci cînd este cazul o fac. Și nu este cazul să mă „războiesc” cu nimeni. Deocamdată există reviste care îmi cer texte. Unele site-uri mi-au publicat texte chiar și fără a-mi cere permisiunea. Nu văd în ce constă „pozitia inegala de director de site”. Poate îmi explici. Dar în mod serios nu cu vorbe goale, ok?
pentru textul : despre închiderea site-ului Hermeneia.com deMulțumesc, Silvia. Încerc să reintru în proză și încet-încet poate mă aduc în starea în care să pot continua ”Câmpiile...”. Numai la asta îmi stă capul acum.
pentru textul : Ghetele lui umblătoare deCristina, mulţumesc pentru lectură şi opinii!
pentru textul : Cartea cu imagini deRoxana, ok, poate ai dreptate. În fond, eu am o convingere: de cele mai multe ori, textul trebuie să se apere singur. Dacă n-o face, se prea poate ca el să fie slab. Un lucru vreau să mai spun: scriu proză rar, n-o scriu de ieri :). Ştiu că lungimea unui text contează foarte mult în vederea citirii sau necitirii lui. Şi, cred că ştii, e destul de greu să creionezi convingător caracterele (prin psihologia personajelor), să urmăreşti firul epic, să dezvolţi satisfăcător ideea, să conduci un dialog, să mai bagi un pasaj descriptiv... toate acestea în maximum o pagină jumătate. Şi atunci te vezi constrâns să accelerezi într-un loc sau altul, ceea ce poate cauza note false. Bun. Dar prefer să fac asta decât să mă apuc de-o proză unidimensională, cu caracter intim, expansiv, unde aş avea siguranţa că nimic n-o să sune fals, nicio idee nu va fi atacabilă. Îmi asum riscul. Şi nereuşitele. Şi catastrofele. Şi cataclismele :).
cred ca inainte sa imi pierd timpul si sa iti ofer un raspuns va trebui sa ne oferi macar o bruma de decenta si sa iti completezi datele biografice si sa pui o fotografie. Asta pentru ca sa stim cu cine avem de a face. Pentru ca de vreme ce poti sa o faci si nu completezi asta, din punctul meu de vedere poti la fel de bine sa fii o clona sau un impostor. In orice caz, o persoana fara identitate, fara fata. Iar tupeul si obraznicia cu care ne tragi pe noi la raspundere este si mai lipsit de bun simt in conditiile acestea. Deci, prezinta-te, fa-te cunoscuta, asa cum fac oamenii civilizati si apoi eventual, in limita timpului vom putea sta de vorba. Deocamdata remediaza-ti problemele de decenta si comenteaza texte. Iar functionarea site-ului las-o pe seama celor care sint indrituiti sa se ocupe de ea. Iar daca ai plingeri cu privire la aspectele tehnice sau administrative exista adrese de email special destinate pentru asa ceva.
pentru textul : make-up atras în spirala ADN-ului deIn ultimii ani am refuzat din ce in ce mai vehement sa-mi numesc textele poezii. Si nu din falsa modestie, pentru ca pot accepta, pina la un punct, ca exista un filon poetic. Pentru mine aceste texte nu sint decit niste tipografii interioare. Mi-as permite sa descriu simturile mele ca pe un fel de redactie interioara de stiri. Am incercat, inca de la inceput, sa nu caut noutatea in ceea ce scriu. Asta e treaba poetilor. Nici nu aveam cum sa scriu altfel decit in stil reportaj, pentru ca asta face parte din mine. Intr-o redactie reala, dupa atitia ani, ajungi sa fii dezumanizat, sa nu-ti mai pese de moarte, de drame, de tot ceea ce se intimpla. Totul e mecanic, stii ca trebuie sa-ti faci norma de stiri pe zi, stii ca nu trebuie sa te implici, dar, in acelasi timp, sa faci in asa fel incit sa gasesti senzationalul care vinde printul. Aceste texte sunt doar o forma paralela, un fel de exorcism, sau dupa cum spunea Johnny Cash, i hurt myself today, to see if i still feel.
pentru textul : viaţa de dincolo de fortral de"valsul orașului când trenurile se înfundă în noapte și
pentru textul : esp detoti oamenii dorm/ în gări rămân hainele și țipetele noastre
iar trupurile pleacă mai departe" - mi-a plăcut partea asta.
nu, gresiti! am scris exact ce am vrut sa spun! lintoilu, ochiul care trebuie pupacit (pupat..ar fi sunat prea scurt..) toate cuvintele folosite de mine, va asigur, nu sunt intamplatoare!!!
pentru textul : Un veac deOnorat Consiliu,
pentru textul : poem naiv de blog deAm luat notă de atitudinea Dvs. dar consider că mă discriminați (no news) și asta nu vă face cinste (no news), pentru că poemul este mult mai vulgar decât comentariul meu, asta era și ideea în caz că nu s-a prins chiar nimeni deși nu cred că poate fi vorba despre așa ceva pe site-ul acesta plin de oameni inteligenți.
I rest my case now
Domnule Viorel,
eu zic că există totuşi un fir roşu în poem. Vă mulţumesc pentru păreri.
Cu stimă
pentru textul : film noir deÎn poezie există competiție, de aia sunt concursuri, nu crezi? Prefer să citesc un autor bun, premiat la un concurs. Părerea mea e obiectivă raportată la sistemul meu de referință, dar subiectivă la al tău sau la al altuia. Fiecare cu părerea lui. Asta e a mea. A ta care e? Frumos și politicos față de munca mea și timpul meu ar fi fost să formulezi un clasament asemănător, înainte de a arunca presupuneri.
pentru textul : Cel mai, Cea mai deConform regulamentului, am să te rog să te rezumi la a posta, cel mult, un text pe zi. Mulţumesc!
pentru textul : Obosit de timp deMă simt tot mai orfană...şi tot mai înfiată...Poate pentru prima dată se va cânta jazz la o înmormântare. ( am voie să spun că plâng? )
pentru textul : în amintirea lui johnny răducanu dePaul, mulţumiri pentru momentul de reculegere şi de meditaţie:
,,când ne cânta îmi venea să îți scriu cam așa
vino cum vin firele albe în păr lasă-mi-te pe
genunchi până voi simți că faci parte din zar
și din cel ce îl aruncă"
Ela, mulțumesc pentru vegherea textului, nu văzusem typo (fusese inițial un substantiv la masculin, dar așa cum e acum îmi sună mai bine). Rămânem mereu.
pentru textul : départs deSper ca ultima variantă postată să poată fi vizibilă. Acum la mine se vede bine, ușor în ceață "dăltuit". Mulțumesc pentru înțelegere și ajutor, tuturor.
pentru textul : roca din care mă nasc deEu n-as fi chiar asa de drastic ca Dorin, dar incipitul mi se pare stangaci pe de o parte si bombastic pe alta... de parca ideea, buna, a poemului, nu a reusit sa iti "dicteze" si un incipit pe masura... Parerea mea e ca de aici poate iesi un poem bun, sigur doar tu hotarasti ce si cum scrii, noi ne dam doar cu parerea, sper sa nu te superi si sa nu repeti pe viitor chestii din astea de tipul "esti fetita". Asta daca esti "baietel" desigur, nu-mi dau seama... Dar orice ai fi, eu cred ca primul vers nu merge deloc, suna a inceput de proces verbal. Andu
pentru textul : coloana ultimului templu decu sinceritae, din toata inima, felicitari
pentru textul : Lansare de carte: Adriana Lisandru - "Despre ea, niciodată" deDănuț, bucuros să te regăsesc și pe acest site și mulțumesc pentru semn. Tocmai am ieșit dintr-o perioadă epuizantă și sper să-mi intru cât mai repede în mână și în mental și să trec și pe la alții prin pagini. Văd că tu ai fost harnic. Am început cu acest text mai vechiuț, întrucât îl vedeam de bonton.
pentru textul : O, domnule Bartleby! deSunt de acord cu tine. Şi mie mi se pare că lipseşte ceva, probabil voi mai lucra la text. Oricum, mulţumesc pentru atenţie şi semn.
pentru textul : în ultimul timp Dumnezeu este mai tânăr deAici, expresia pare mai personală. "O pace mai lungă decât moartea" - nice :)
pentru textul : S-a întâmplat să cânt decrezi si tragi bine. nici eu nu stiu cum a fost, de fapt. totul e o mare brambureala acum. multumesc de trecere si te mai astept.
pentru textul : Umărul lobului de...mulțumesc Vio, cu seriozitatea care te caracterizează, te recunosc, altfel, aș zâmbi puțin...
pentru textul : mormântul se lasă pășit de oricine desi unde este comentariul Bobadil? Ai mai fost avertizat pentru acest gen de comentarii. E oare chiar asa de greu sa facem un comentariu inteligent, decent si folositor demersului literar?
pentru textul : we will always have sighisoara... deMa bucur ca ma citesti! Iti voi urma sfatul. Toate cele bune!
pentru textul : John Doe deVirgile, multumesc pentru analiza, ai dreptate, tehnic vorbind. Ultimul? Ultimul pana la loc comanda amirale, cand iti vei alege capitanii cu multa grija. Cu drag de dana point si yerba mate, Bobadil.
pentru textul : cuvânt impropriu dePagini