nu m-ai supărat defel. botic am făcut doar fiindcă nu mă-ncumet să las peniță - nu știu s-o argumentez depedeveu literar... încă-mi place barca asta, e singura cu care am ales să mă mai plimb și n-aș vrea să mă poftească unii-alții pe mal. păcat că n-ai priceput comentariul meu anterior.

Linea, cred ca, si fara un dictionar in fata, as putea sa scriu pagina intregi despre mana :-))) Recunosc, este unul dintre simbolurile care ma obsedeaza. "În anul în care ne cunoscusem, noi am devenit fără să știm, ostatecii mâinilor noastre, dintr-un simplu nod.."... asta ma lasa fara grai. Asta este, mai mult nu pot spune aici. Virgil, nici eu nu fac foarte-foarte bine incadrarea asta, mai ales pentru ca o consider, in ceea ce scriu, putin fortata. Sunt insa mai usurata pentru ca ai spus si tu vorbele astea :-) Cu inceputul... daca ai sti cat m-am invartit in jurul lui. Asa s-a scris. Asa a iesit si nu vrea sa fie modificat. Fiind un text care se doreste oarecum "dicteu al constiintei", am lasat sa iasa la iveala mai mult ca oricand paradoxurile. Am vazut foarte puternic acest paradox intr-un om, si asa am simtit sa-l redau. Ma mai gandesc insa, spui ca e defectuos.... defectuos as in "straniu"; "fara sens" sau pur si simplu prost scris? :-)) as fi extrem de recunoscatoare daca mi-ai spune, e greu de-aici sa-mi dau seama cat am reusit sau nu sa transmit cu chestia asta, si sunt foarte interesata sa perfectionez modul in care reusesc sa transmit paradoxurile, in genere.

este o parodie în sensul că vlad a parodiat ceva. dincolo de acest aspect, este evident că poartă şi vina poeziei care nu este deloc străină autorului.
există un fir emoţional pentru că de la un fir emoţional porneşte şi poezia parodiată de vlad. nici nu avea cum să iasă altfel, nu la turburea. a parodia nu însemnează un lucru simplu. la fel şi pentru un film. avem parodii reuşite, chiar foarte bune.
este poezie, prin urmare, dar nu în acest context. aici este o parodie şi atât. să nu intrăm în substraturi şi filosofii aiurea. să o luăm exact cum este. să o criticăm literar din punctul de vedere a ceea ce ne-a fost dat autorul să vedem. doar o părere.
are domnia sa, vlad turburea, poezii foarte bune.

Virgil, în România doar copiii mai folosesc cuvântul ascunziş. Şi, la urma urmei, cine mai are nevoie de creioane azi, când toţi ne facem prieteni la tastatură?!
Dar mi-a plăcut umbra sepia şi moda retro ale acestui text. În locul creionului prăfuit şi tocit, poate ai ce face cu o peniţă. Virtuală.

Virgil, se vede că porți în tine o scânteioară din Big Bang, care acum a devenit conștientă de sine și uite ce poem plin de forță ai scris cu un desen suprarealist. (ps: stai mai mult pe text și fă corectura: corect-inflorescență, oamenilor; "îi invidiem la perfecțiune!" nu prea sună românește)

nu stiu ce inseamna sa "scoateti la lumina comentariile". nu stiu cine le tine la intuneric.

Prima strofă e atât de labirintică încât devine confuză. Expresiile ce se vor poetice mi se par în continuare mult prea forțate și nearmonizate între ele.

tot ce contează. şi mulţumesc foarte mult.

Ce să spun, Virgile?! Pui o mulțime de întrebări, la unele dintre ele găsind singur un posibil răspuns. Ce vreau să subliniez este că textul meu, extrem de scurt, am fost obligat, într-un fel, să-l concentrez pentru a fi expus pe un interval de 10 minute, timp care mi-a fost acordat de organizatori pentru întȃlnirea anunțată în subtitlu. Și aceasta, tocmai pt. a da posibilitatea unor discuții care să nu epuizeze nici ele tema ci să deschidă noi posibilități de continuare interactivă prin prezentări și discuții pe această temă. (Sper că voi reuși să mai prezint și aici unele texte despre Budism, acesta fiind doar un început. Pt. că el, Budismul, mă preocupă de mai bine de 30 de ani și, pȃnă acum am ezitat să vorbesc despre el. Dar toate trebuie să aibă și un început. Mai prost sau mai bun.) Voi răspunde, totuși la o obiecție a ta. Cea legată de compararea „merelor cu perele”. După știința mea, este în neregulă să adunăm, de exemplu, caii cu măgarii. Și nu numai matematic, ci și în realitate. Pentru că rezultă catȃrii. Care sunt un accident genetic, ei ne reproducȃndu-se. Pe cȃnd o comparare a „merelor” cu „perele” nu mi se pare deloc nepermisă sau inutilă. Asta e o obsevație de principiu. Este, într-adevăr, greu, aproape imposibil, să vorbești despre două contexte culturale extrem de diferite, dintr-unul făcȃnd tu însuți parte. Fără a mai face alte considerații, vreau să spun că, pe timpuri, instructorul meu de yoga îmi spunea că noi, eoropenii, postulăm, de exemplu, existența tahionilor (particule elementare care ar permite întoarcerea în timp); în schimb, extrem orientalii „experimentează” interior o astfel de întoarcere. (Nu mai vorbesc de conceptul de „Moarte”; care, ca un concept abstract ce se află, ne este forte ușor să-l aplicăm altora, dar ne vine foarte greu, dacă nu imposibil, să-l experimentăm pe propria piele). Un sens similar se poate desprinde și din următoarea povestire Zen. Care spune că la un Maestru al Maeștrilor (i.e. un „iluminat”) tot veneau unii și alții pentru a pune tot soiul de întrebări. El, de obicei, tăcea. Dar avea alături, tot timpul, un anumit discipol, foarte doct, care dădea răspunsuri, extrem de documentate, din diverse Scripturi. La un moment dat, unul dintre vizitatori, după ce primise un astfel de răspuns, s-a adresat Maestrului: Extraordinar, discipolul tău trebuie să fie foarte aproape de iluminare! Răspunsul Maestrului: Fii serios, citește prea mult! Cred că noi, într-adevăr, citim prea mult și experimentăm, în interior, prea puțin. Bazȃndu-ne prea mult pe o exprimare cȃt mai „logică” pentru a ne transmite unul altuia ce gȃndim. Și, mai ales, ce gȃndim despre ce a spus unul și altul și nu despre ceea ce „experimentăm” noi înșine. Dacă vei urmări istoria filosofiei după Platon și pȃnă în zilele noastre, cred că vei putea observa că ea este un șir întreg de comentarii la comentarii, chiar dacă unele dintre ele încearcă să le contrazică, cu „argumente logice” pe unele precedente. (Se pare că numai presocraticii și, cel mult, Platon, au „experimentat” filosofia). Și te voi întreba: care „logică”? Pentru că, într-un eseu precedent, postat prima dată pe Hermeneia și care văd ca a ajuns la peste 6oo de „citiri” (ceea ce, trebuie să recunoști, cu nu este o cifră nesmnificativă) arătam, vorbind despre ce se întȃmplă azi prin domeniul „logicii” că acest domeniu s-a fărȃmițat și procesul continuă, într-o puzderie de „logici”, absolut disjuncte, o dată cu apariția „paraconsistenței”. Dar ajunge… (deocamdată)

Vă mulţumesc pentru vizită şi chiar îmi place varianta Dv. Nu prea sunt familiarizat cu eseurile, dar voi încerca. Cu respect, Cezar

Aveti un type la "lintoLiul" (asta daca nu ma insel). Cred ca ati alaturat niste idei care nu se potrivesc impreuna in context. Adica sintagmele gen "a pune botul", "sa-ti pupacesc ochiul" oscialeaza intre argou si postmodernism, dar in combinatie cu trubaduri si lintoliu care-s oarecum "prafuite" nu mi se pare ca ar realiza un efect pozitiv. De evitat rima intamplatoare/involuntara sau voluntara pe bucatele ( cel ptuin mie nu-mi place cum suna). ialin

Imi place si mie. E usor de navigat. Cel mai mult ma bucur de fapul ca pe paginile de poezie, proza, etc, se pot citi direct ultimele texte introduse, in intregime! E ca o antologie virtuala ce-ti sare-n fata. Oricum, face citirea mai accesibila, te atrage sa citesti o pagina pe care altfel poate nu ai fi deschis-o.

Hm, n-am fost prea incantata de ideea ca altii pot sa vada ce pagini ai deschis, dar adevarul e ca da o idee de transparenta (pe care nu o gasesti pe alte site-uri), Calin are dreptate. Initial am luat-o ca pe a breach of privacy, dar ..mi-a trecut, sa zicem. :)

Deocamdata nu am observat probleme tehnice, dar mai cotrobai.

Felicitari!

Eu zic ca am intrat cu dreptul in 2010. Sa animam un pic Hermeneia! :)

Va rog stergeti acest comentariu... Aaprent cand dai reply apare o maaare pagina de waringuri la un foreach cred, dar daca dau refresh ceva.. dispare

Mai astept pana la sfarsitul saptamanii (21 iunie) poate mai scrie cineva ceva pe aici. Pana atunci constat cu bucurie adevarata ca am o parere aici (cea a lui Dorin) si deci concursul meu e viu. Multumesc, Andu P.S. Virgile, mai pune mana pe carte, no ofense... si o sa-ti dai seama si de legaturi si de alte si alte chestii fascinante.