Ingrid nu are nimic din personajul Harey al "Solaris"-ului realizat de Andrei Tarkovsky, Matei. Cu altă ocazie, poate, vom discuta pe marginea acestui film (și mai ales a cărții scriitorului Stanisław Lem). Cum spunea și Tarkovsky în ultimul său interviu: "A discuta despre optimism și pesimism este idiot. Sunt două noțiuni lipsite de sens. Oamenii nu vor să spună ceea ce gândesc." Ingrid e o scurtă trecere în revistă a unor "spații goale dintre amintiri" mărunte, inexistente aproape, între care nu locuiesc decât mările văzduhului. așa cum și autorul mărturisește, este doar: "senzația că aștept un răspuns de la tine"
prima parte a textului mi-a placut. eu prefer sa-mi inchipui ca se termina o data cu strofa a treia. :)comparatiile de acolo fac o pagina de descrieri.
insa ce urmeaza, si in specila ultima strofa, mi se pare a fi strain de profilul personajului. chiar daca finalul trebuie citit in cheie ironica.
nu e vorba de repulsie. si nici nu cred ca l-ai intentionat numai pentru ele. Am spus doar ca textul in sine are aceasta valenta. nu m-am gindit la autor
nu e nevoie sa iti ceri scuze. prefer mult mai mult textul inițial. de ce? in primul rind acel „încă” pare un element artificial, un fel de a încerca să introduci interpretare în text (ceea ce btw am impresia ca haiku nu prea agreează). apoi între ușa liftului și cutia poștală eu o prefer pe a doua din motive de nespecific. cutia poștală a ajuns să traverseze aproape orice barieră culturală sau tehnică. un „X” pe ea cred că poate sugera mult mai mult decît un „X” pe o ușă de lift. părerea mea.
esti dragut sancho, ms de explicatie. ionut. titlul este ratat. inceputul este o vaicareala fara nume. cind am citit dervisti, initial m-am gindit la niste darwinisti. ptr mine poemul incepe cu /in asternut/ acolo e poezie. versul 4 este o timpenie. dar urmatorul n-are nici un rost fara el. mi-a placut ideea cu speranta nici cit o baltoaca si intrarea brusca a ploii in scenariu. aici titlul incepe sa prinda radacini in continut. finalul este cliseic dar atit de simpatic si induiusator, incit iti vine sa plingi tastind ultimele cuvinte. nu am nevoie de rsp/urile dnului virgil, ionut. crede-ma o sa intelegi mai tirziu ce se petrece aici de fapt.
Matei da, ai foarte mare dreptate. Acesta e lucrul care m-a indispus și pe mine. Și știu că este vina mea. Și că din cauza aceasta va trebui probabil să revin asupra lui. Uneori chiar menționarea explicită a iubirii mă deranjează. Am vrut să fac atît de mult și mi-a reușit atît de puțin.
Textul "impune" inca de la inceput lectorului o anumita modalitate de abordare... cred ca aici se afla experimentul, la nivelul obisnuintelor noastre de a percepe, a caii considerate potrivite de catre lumea normalitatii... tensiunea acumulata si aparenta lipsa de sens, un anume soi de disconfort difuz te indeamna sa schimbi paradigma, pana la urma sa accepti ca exista ceva dincolo de oglinda ca de fapt privitorul isi cunoaste adevarata conditie - aceea de privit. "șuroaie"... aici cred ca e vorba de "șiroaie" "Iți faci cizmele cu ceară din urechi ca să auzi mai bine"... de fragmentul acesta, desi are tocmai rolul de a imbogati in sensuri si raportari textul, cred ca te-ai putea dispensa.
AdaBarc, chiar esti serioasa? Aripi, aripilor? Atunci de ce nu si "ziar, ziarul, ziarele" sau "foi, foile"? Tu chiar nu sesizezi diferenta intre folosirea in context si repetitie? In ce priveste "rupte" am rezerve fata de... rezerva ta. Pentru ca absenta cuvintului nu este chiar asa de justificabila. A fi rupte le defineste si eventual le sporeste un anumit gen de tragism cinic. Da, aerul e bizar dar nu as merge asa de departe sa il percep gothic.
Ileana Lucia Floran, acest anunt are acceptul lui Titarenco? Pentru ca a mai fost disparut si iar l-ai postat. Regulamentul prevede: "16.6. să nu conțină elemente de reclamă sau publicitate, inclusiv publicitate mascată, pentru nici un alt website, instituție, persoană sau produs media. Determinarea acestui lucru nu va putea fi făcută decît de conducerea Hermeneia. Orice fel de excepție va trebui să fie aprobabată de proprietarul site-ului. Totodată nu vor putea publica la secțiunea Info decît directorul Hermeneia și moderatorul șef al site-ului. Oricine dorește să posteze un text în această secțiune va trebui să obțină aprobarea directorului Hermeneia sau, în lipsa acestuia, a moderatorului șef. "
și aici abundență contextuală ca și mai înainte la paul. un text oarecum contemplativ al orianei. nu știu de ce am senzația mereu cînd îi citesc textele că parcă ar mai trebui să adauge ceva.
Dragă Sancho, o să încerc să mai "plivesc" din epitete. Cât despre "primele", în lumea răbdătoare a pescarilor, este subînțeleasă concurența cu timpul. Deoarece, dimineața trage cel mai bine peștele, pescarii sunt obsedați descopere bălți sau locuri de pescuit ce par virgine, să fie întotdeauna primii pe malul apei, chiar dacă își sacrifică somnul cel mai dulce și să lege cârlige la prima geană de lumină , când răsăritul îți face promisiunea veșnicilor plaiuri ale pescuitului, unde speri să repeți aceleași gesturi, gânduri și senzații la infinit.
Ma intreb de ce de multe ori poemele tale sunt impartite in doua planuri... si uneori cu un al treilea subinteles, sugerat mai bine spus. Cred ca aici mi-am gasit si raspunsul... tocmai pentru ca aici "mijlocul" este al treilea plan, acela in care nu-s nici ceilalti, nici poetul. Unde atingerile, lumina inutila si sunetele sunt stindarde doar. Oamenii carare... doar ca nu pe aceasta apucam. Cuvintele sunt, uneori, creatoare de univers. Asta gasesc eu aici.
Vlad, poemul tau este inutil prolix, poate ca asa scrii tu, cum spui si in biografie, "o mixtura" care insa pica greu unui cititor de poezie. Abuzezi de luxul unei imagini pe care insa nu o redai potrivit prin cuvinte. Cred ca solutia ar fi simplificarea impinsa la extrem... poeme scurte, orientarea stricta pe cuvant. Sa inveti ca si cuvantul poate fi culoare fara sa o denumeasca neaparat, altfel devii pictisitor si previzibil, ca in cazul de fata. Inca ceva: nicidecum nu trebuie sa folosesti o interjectie ("uite") daca nu stii sa uimesti cititorul cu ceeace ai sa-i spui in continuare. In plus, comparatia nu este procedeul tau favorit, pana nu inveti sa-l stapanesti, ar trebui evitat, deocamdata ea (comparatia) in mana ta suna dizmorfic, doar un exemplu "un ciorap care roade din carne ca omida din frunză" - o metafora irosita pur si simplu. Ar mai fi multe de spus, dar poate ca ne mai intalnim pe aici, cine stie? Andu
textul are destul lugubru, dar, așa cum zicea și Adrian, io l-aș fi literalizat puțin, admițând că pornește de la o întâmplare reală. are însă destul farmec și așa. faptul că te face să te simți prizonier în spațiul respectiv și să-mi fi dorit să știu personajul mutat cât mai repdede :), spune destule.
dar, zi-ne, te rog, într-un episod viitor că după ce ai spălat cenușa unei doamne bătrâne ai aflat un mare, mare secret legat de scrinul negru.
promiți?
nu stiu daca sint de acord cu primul vers, si cum poemul este tinut in brate de primul vers...cred ca unu (rezultatul din titlu) poate scrie ceva mai dinamic desi ambele parti ale unui pahar pe jumatate plin au farmecul lor.
Virgil, Sapphire, surpriza pe care mi-ați făcut-o m-a cam lăsat fără grai. Mulțumesc mult pentru încurajare. Faptul de a vă avea alături m-a ajutat să-nving teama :). Cred că mă descurc mai ușor cu criticile pe care le consider întotdeauna constructive. Vorbele bune îmi merg la inimă și mă fac să mă fîstîcesc.
...mi-e greu sa imi imaginez un fetus orb cu cioc: " îi strecor apă în cioc în măruntaie crește furia mea ca un fetus orb." divaghezi prea mult intre cele doua ginduri atit de diferite. prefer sa ascult un singur gind cel macerat de inaltimile de acolo pe machu picchu. as accentua primul gind tocmai pentru ca esti deja in cautarea linistii interioare asa cum spunea si Pablo Neruda "Machu Picchu es un viaje a la serenidad del alma, a la eterna fusión con el cosmos, allí sentimos nuestra fragilidad." pentru ca al doilea gind pentru mine poate fi o alta poezie sau un alt fragment dintr-o serie de peruvian dream. de fapt simt ca talentul de care dai dovada iti poate rezerva aceasta posibilitate de explorare. dincolo de Urumbaya exista doar o singura Intihuatana a sufletelor pierdute.
nu-i timp de povesti lungi pentru trezire:) cred ca se pot spune multe in cuvinte scurte. imi pare bine ca mi-a iesit "lehamitea". Multam pentru comentariu!
Sunt multe imagini reusite, insa mi se pare ca mai trebuie putina coerenta, un liant care sa le uneasca. E posibil sa fie doar impresia mea, pentru ca prefer stilul mai direct de spunere. Bun venit.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Ingrid nu are nimic din personajul Harey al "Solaris"-ului realizat de Andrei Tarkovsky, Matei. Cu altă ocazie, poate, vom discuta pe marginea acestui film (și mai ales a cărții scriitorului Stanisław Lem). Cum spunea și Tarkovsky în ultimul său interviu: "A discuta despre optimism și pesimism este idiot. Sunt două noțiuni lipsite de sens. Oamenii nu vor să spună ceea ce gândesc." Ingrid e o scurtă trecere în revistă a unor "spații goale dintre amintiri" mărunte, inexistente aproape, între care nu locuiesc decât mările văzduhului. așa cum și autorul mărturisește, este doar: "senzația că aștept un răspuns de la tine"
pentru textul : ingrid deprima parte a textului mi-a placut. eu prefer sa-mi inchipui ca se termina o data cu strofa a treia. :)comparatiile de acolo fac o pagina de descrieri.
pentru textul : balada vecinei de vizavi deinsa ce urmeaza, si in specila ultima strofa, mi se pare a fi strain de profilul personajului. chiar daca finalul trebuie citit in cheie ironica.
"jumătatea cu mac a covrigului" - nu e o foarte gravă cacofonie pe-aici?
pentru textul : țara lui nu-știu-unde denu e vorba de repulsie. si nici nu cred ca l-ai intentionat numai pentru ele. Am spus doar ca textul in sine are aceasta valenta. nu m-am gindit la autor
pentru textul : Și dacă denu e nevoie sa iti ceri scuze. prefer mult mai mult textul inițial. de ce? in primul rind acel „încă” pare un element artificial, un fel de a încerca să introduci interpretare în text (ceea ce btw am impresia ca haiku nu prea agreează). apoi între ușa liftului și cutia poștală eu o prefer pe a doua din motive de nespecific. cutia poștală a ajuns să traverseze aproape orice barieră culturală sau tehnică. un „X” pe ea cred că poate sugera mult mai mult decît un „X” pe o ușă de lift. părerea mea.
pentru textul : de Anul Nou deesti dragut sancho, ms de explicatie. ionut. titlul este ratat. inceputul este o vaicareala fara nume. cind am citit dervisti, initial m-am gindit la niste darwinisti. ptr mine poemul incepe cu /in asternut/ acolo e poezie. versul 4 este o timpenie. dar urmatorul n-are nici un rost fara el. mi-a placut ideea cu speranta nici cit o baltoaca si intrarea brusca a ploii in scenariu. aici titlul incepe sa prinda radacini in continut. finalul este cliseic dar atit de simpatic si induiusator, incit iti vine sa plingi tastind ultimele cuvinte. nu am nevoie de rsp/urile dnului virgil, ionut. crede-ma o sa intelegi mai tirziu ce se petrece aici de fapt.
pentru textul : cîntec pentru ploaie deo porcarie de text si atat !
pentru textul : Ruines de Rome deMă bucură trecerea dumneavoastră! Vă mulțumesc!
pentru textul : Nimfa pe nufăr deMatei da, ai foarte mare dreptate. Acesta e lucrul care m-a indispus și pe mine. Și știu că este vina mea. Și că din cauza aceasta va trebui probabil să revin asupra lui. Uneori chiar menționarea explicită a iubirii mă deranjează. Am vrut să fac atît de mult și mi-a reușit atît de puțin.
pentru textul : povestea uitată a regilor stepei deTextul "impune" inca de la inceput lectorului o anumita modalitate de abordare... cred ca aici se afla experimentul, la nivelul obisnuintelor noastre de a percepe, a caii considerate potrivite de catre lumea normalitatii... tensiunea acumulata si aparenta lipsa de sens, un anume soi de disconfort difuz te indeamna sa schimbi paradigma, pana la urma sa accepti ca exista ceva dincolo de oglinda ca de fapt privitorul isi cunoaste adevarata conditie - aceea de privit. "șuroaie"... aici cred ca e vorba de "șiroaie" "Iți faci cizmele cu ceară din urechi ca să auzi mai bine"... de fragmentul acesta, desi are tocmai rolul de a imbogati in sensuri si raportari textul, cred ca te-ai putea dispensa.
pentru textul : Oglinzi deErată:
„dar o dilemă” - „dar am o dilemă”
pentru textul : Fostei mele șótii de„și pe cineva altcineva” - „și pe cine altcineva”
Emiemi, să înțeleg că pot să continui să le fac? Pentru că eu cred în amuzament...
pentru textul : să nu spui după aia că nu ți-am spus(celor care au trecut prin viețile mele) deMargas
AdaBarc, chiar esti serioasa? Aripi, aripilor? Atunci de ce nu si "ziar, ziarul, ziarele" sau "foi, foile"? Tu chiar nu sesizezi diferenta intre folosirea in context si repetitie? In ce priveste "rupte" am rezerve fata de... rezerva ta. Pentru ca absenta cuvintului nu este chiar asa de justificabila. A fi rupte le defineste si eventual le sporeste un anumit gen de tragism cinic. Da, aerul e bizar dar nu as merge asa de departe sa il percep gothic.
pentru textul : o soluție temporară deIleana Lucia Floran, acest anunt are acceptul lui Titarenco? Pentru ca a mai fost disparut si iar l-ai postat. Regulamentul prevede: "16.6. să nu conțină elemente de reclamă sau publicitate, inclusiv publicitate mascată, pentru nici un alt website, instituție, persoană sau produs media. Determinarea acestui lucru nu va putea fi făcută decît de conducerea Hermeneia. Orice fel de excepție va trebui să fie aprobabată de proprietarul site-ului. Totodată nu vor putea publica la secțiunea Info decît directorul Hermeneia și moderatorul șef al site-ului. Oricine dorește să posteze un text în această secțiune va trebui să obțină aprobarea directorului Hermeneia sau, în lipsa acestuia, a moderatorului șef. "
pentru textul : Concurs literar deși aici abundență contextuală ca și mai înainte la paul. un text oarecum contemplativ al orianei. nu știu de ce am senzația mereu cînd îi citesc textele că parcă ar mai trebui să adauge ceva.
pentru textul : Poeme Accidentale. Primul sărut deDragă Sancho, o să încerc să mai "plivesc" din epitete. Cât despre "primele", în lumea răbdătoare a pescarilor, este subînțeleasă concurența cu timpul. Deoarece, dimineața trage cel mai bine peștele, pescarii sunt obsedați descopere bălți sau locuri de pescuit ce par virgine, să fie întotdeauna primii pe malul apei, chiar dacă își sacrifică somnul cel mai dulce și să lege cârlige la prima geană de lumină , când răsăritul îți face promisiunea veșnicilor plaiuri ale pescuitului, unde speri să repeți aceleași gesturi, gânduri și senzații la infinit.
pentru textul : Copca deun poem în care autorul se joacă cu creionul, cumva matematic și dezinvolt, pe hârtie. cu prețuire, mircea.
pentru textul : Un întreg fragmentat deMa intreb de ce de multe ori poemele tale sunt impartite in doua planuri... si uneori cu un al treilea subinteles, sugerat mai bine spus. Cred ca aici mi-am gasit si raspunsul... tocmai pentru ca aici "mijlocul" este al treilea plan, acela in care nu-s nici ceilalti, nici poetul. Unde atingerile, lumina inutila si sunetele sunt stindarde doar. Oamenii carare... doar ca nu pe aceasta apucam. Cuvintele sunt, uneori, creatoare de univers. Asta gasesc eu aici.
pentru textul : Pământul de mijloc deVlad, poemul tau este inutil prolix, poate ca asa scrii tu, cum spui si in biografie, "o mixtura" care insa pica greu unui cititor de poezie. Abuzezi de luxul unei imagini pe care insa nu o redai potrivit prin cuvinte. Cred ca solutia ar fi simplificarea impinsa la extrem... poeme scurte, orientarea stricta pe cuvant. Sa inveti ca si cuvantul poate fi culoare fara sa o denumeasca neaparat, altfel devii pictisitor si previzibil, ca in cazul de fata. Inca ceva: nicidecum nu trebuie sa folosesti o interjectie ("uite") daca nu stii sa uimesti cititorul cu ceeace ai sa-i spui in continuare. In plus, comparatia nu este procedeul tau favorit, pana nu inveti sa-l stapanesti, ar trebui evitat, deocamdata ea (comparatia) in mana ta suna dizmorfic, doar un exemplu "un ciorap care roade din carne ca omida din frunză" - o metafora irosita pur si simplu. Ar mai fi multe de spus, dar poate ca ne mai intalnim pe aici, cine stie? Andu
pentru textul : tablou din cartierul de nord detextul are destul lugubru, dar, așa cum zicea și Adrian, io l-aș fi literalizat puțin, admițând că pornește de la o întâmplare reală. are însă destul farmec și așa. faptul că te face să te simți prizonier în spațiul respectiv și să-mi fi dorit să știu personajul mutat cât mai repdede :), spune destule.
pentru textul : Scrinul negru dedar, zi-ne, te rog, într-un episod viitor că după ce ai spălat cenușa unei doamne bătrâne ai aflat un mare, mare secret legat de scrinul negru.
promiți?
nu stiu daca sint de acord cu primul vers, si cum poemul este tinut in brate de primul vers...cred ca unu (rezultatul din titlu) poate scrie ceva mai dinamic desi ambele parti ale unui pahar pe jumatate plin au farmecul lor.
..just a thought.
pentru textul : french kiss vegetal depentru această plăcută lectură. o paralelă între doi regi ai poeziei cu măiestrie conturată. a fost lectura mea de suflet astăzi.
pentru textul : Noaptea de martie deDar de ce nu ai putut da premiul, Andule? Ai avut doua maini stangi si la premiere, se pare!
pentru textul : feng shui în lucernă destrofa a treia mi se pare cea mai intrigantă.
pentru textul : Copacul (Psalm) demulțumesc
da, foaret fain.
pentru textul : volumul cenaclului Virtualia octombrie 2011 decongrats si la mai multe
Virgil, Sapphire, surpriza pe care mi-ați făcut-o m-a cam lăsat fără grai. Mulțumesc mult pentru încurajare. Faptul de a vă avea alături m-a ajutat să-nving teama :). Cred că mă descurc mai ușor cu criticile pe care le consider întotdeauna constructive. Vorbele bune îmi merg la inimă și mă fac să mă fîstîcesc.
pentru textul : Jaded de...mi-e greu sa imi imaginez un fetus orb cu cioc: " îi strecor apă în cioc în măruntaie crește furia mea ca un fetus orb." divaghezi prea mult intre cele doua ginduri atit de diferite. prefer sa ascult un singur gind cel macerat de inaltimile de acolo pe machu picchu. as accentua primul gind tocmai pentru ca esti deja in cautarea linistii interioare asa cum spunea si Pablo Neruda "Machu Picchu es un viaje a la serenidad del alma, a la eterna fusión con el cosmos, allí sentimos nuestra fragilidad." pentru ca al doilea gind pentru mine poate fi o alta poezie sau un alt fragment dintr-o serie de peruvian dream. de fapt simt ca talentul de care dai dovada iti poate rezerva aceasta posibilitate de explorare. dincolo de Urumbaya exista doar o singura Intihuatana a sufletelor pierdute.
pentru textul : peruvian dream denu-i timp de povesti lungi pentru trezire:) cred ca se pot spune multe in cuvinte scurte. imi pare bine ca mi-a iesit "lehamitea". Multam pentru comentariu!
pentru textul : alala deSunt multe imagini reusite, insa mi se pare ca mai trebuie putina coerenta, un liant care sa le uneasca. E posibil sa fie doar impresia mea, pentru ca prefer stilul mai direct de spunere. Bun venit.
pentru textul : Fericirea de a vinde un coș de ceaslă deBine, Paul...La mai...multe ! Felicitari !
pentru textul : La prânzul luminii cu iarba: Paul Blaj şi „Memorialul dantelelor galbene” dePagini