Comentarii aleatorii

- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul

Format: 2025
  • Sancho Panza:  durerea din cot

    "seara aia"... "aerul ala"...piesa nice"..."enspe ori"...
    ce limba bogata avem, nu-i asa? oh, man, kill my! :)

    Paul, da-mi si mie de veste cand termini seria asta de poeme, sa reincep sa te citesc.

         pentru textul : Martell XO de
    __________________________________________________
    22 Aug 2010
  • margas:  Ca un făcut, asta e un început de

    Ca un făcut, asta e un început de un alt yerba mate, iertată fie-mi îndrăzneala. Aș putea să mă apuc acum ca nebuna să scriu o pagină întreagă despre simbolistica acestui poem, însă mă opresc la atât... Virgil îmi arată din nou pânza aceea fantastică, nici măcar pe de-a-ntregul suprarealistă ci altceva, mai aproape de meditația absolută din acea scenă finală din 'once upon a time in america', o imagine care mă va urmări mereu și așa îmi voi sorbi și eu, prin țară sau oriunde aiurea, a mea yerba mate...
    Un poem de peniță eu mă opresc aici sper că nu și autorul. Sunt convinsă că a prins această 'primăvară scălâmbă' de un picior.
    Margas

         pentru textul : primăvara asta scălîmbă II de
    __________________________________________________
    08 Mai 2011
  • emiemi: 

    Ionut Mustata, multumesc, ai intuit bine pledoaria unui divort privit prin ochii copilului jurist obligat sa aleaga.

         pentru textul : kașmir de
    __________________________________________________
    03 Feb 2007
  • Ottilia Ardeleanu:  de acord cu tine,

    numai că, la un moment dat, de prea multă "iubire" şi probabil plictisindu-se, sictirindu-se de atâta veghe, nici ea nu mai poate ignora că o ignorăm!

    mulţumesc, Nicholas, pentru vizita aceasta.

         pentru textul : singurul lucru de care mă tem ar fi să vadă că nu-mi pasă de
    __________________________________________________
    02 Aug 2013
  • queen margot: 

    pana una alta, bine ai venit pe hermeneia...

         pentru textul : Neînsemnat jurnal feroviar de
    __________________________________________________
    12 Iul 2007
  • Aranca: 

    Din text subliniez o nouă dimensiune a coșmarului sau numai o întrevedere scurtă cu viața-moartea acest tandem indestructibil... Am extras o parte din text, poate cea care mi se pare cea mai valoroasă stilistic: "lângă mine se strâng lucrurile… și ele mă obosesc, mă sufocă, însă lăsați lucrurile să vină la mine, zic… să aud râsul lor de ultimă generație, venise și moartea… și da, mă obosea și ea, tușea discret ca să îmi atragă atenția, nu semăna deloc cu cea din fotografia pe care ne-o făcusem anul trecut, îmbătrânise moartea mea, se mai și îngrășase moartea mea, așa că am băgat-o în seamă: ești veșnică măi moarte? am zis" în rest, există o inconsecvență în compoziție; pare alcătuită din colaje aleatorii...sau e doar un coșmar...însă îmi amintește de o replică din Macbeth unde se spune că somnul și visele sunt "bucătarii-șefi în marele festin al vieții"... In final, totul se dovedește că dezvoltă concepte multidimensionale și reflexele acestora... "și dacă de un minut gândești și dacă de un minut îți spui : alt poem de dragoste, te înșeli, eu descriam nebunul obosit cu o sticlă de Cola, rătăcit la maternitatea dintr-o metropolă"... Dar asta e doar o opinie...

         pentru textul : Fabrica de bolduri de
    __________________________________________________
    08 Noi 2007
  • francisc:  ...

    imi plac ultimele doua versuri. la strofa a doua mi ar fi placut sa dezvolti versul 2 de asemenea, mi a placut primul vers in mod deosebit

         pentru textul : aproape departe de
    __________________________________________________
    05 Mai 2009
  • Aranca: 

    Adina dragă, înlocuiești ce știai cu noile reguli, de exemplu: < cu [. Sunt convinsă că vei putea pune și coperta descărcând-o să spunem de pe www. photobucket.com unde o pui în prealabil. Merită.

         pentru textul : Apariție editorială - Bioglife - Luminița Suse de
    __________________________________________________
    26 Noi 2007
  • yester:  mmm.

    mmm... beautiful mornin',
    ghimpe, da bro, blue ca pe pandora...
    Alina, eu aș zice chiar colosal, da's încă emoționat di sheruitu' tău:)
    Oana, e o plăcere să te citesc...
    vă mulțumesc pentru timp, iar modovenește voi încheia solemn: ars longa vita bre vis :)

         pentru textul : oceans house mirror de
    __________________________________________________
    20 Noi 2010
  • Cristina Moldoveanu:  mulţumesc pentru semnalarea

    mulţumesc pentru semnalarea fiorului Virgil...ştiu, inventarea lui Dumnezeu şi somnul în pat străin sunt oarecum clişee, adică au mai fost folosite de multe ori.

         pentru textul : infatuation de
    __________________________________________________
    24 Iun 2014
  • Virgil:  da, frumos și feminin scris.

    da, frumos și feminin scris. finalul poate alunecă puțin înspre ceva prea simplu dar restul este frumos.

         pentru textul : de inima ta m-am desprins de
    __________________________________________________
    06 Mar 2014
  • Maria - Doina:  Micro şi macro!

    Cred că versul pivot al poemului este ,,timpul din care ne jupuim secundele"...E surprinsă un fel de ,,frustrare" provocată de limitările temporale...timpul este comprimat până la ,,secundă" ,, între două stații de tramvai/ oprirea de la cimitir/ stația de lîngă vechea clădire a facultății" şi continuă cu alţi doi de ,,între". Alte cuvinte ,,cheie" deduse din poem ar fi: eros, predestinare, neputinţă, micro, macro.
    Mi-au plăcut inserţiile proverbiale cu ,,necunoscutele cărări"...Aici e momentul unei pauze de reflecţie, moment în care se plăsmuieşte concluzia din finalul poemului, concluzie ce lasă loc şi altor interpretări decât cele intenţionate de autor, ceea ce e bine, părerea mea.

    pentru textul : dumnezeu și cutia lui de lego de
    __________________________________________________
    30 Sep 2012
  • Aranca: 

    superb titlul! imi place modul in care zidarul tuturor lucrurilor, al timpului, aseaza caramizile de vreme rea sau buna "le așează rostuit cu fața rugoasă spre înăuntru să nu li se vadă amarul așterne apoi un strat de negura nopții încă unul de soare" si iata imperfectiunea, tristetea unei singure vieti: "atît de multe greșeli de reparat mozaicul amintirilor așezat strîmb și doar o singură viață"

         pentru textul : camera cu vedere la întîmplare &#9618; de
    __________________________________________________
    30 Noi 2006
  • queen margot:  pe cat de simplu, pe atat de

    pe cat de simplu, pe atat de frumos, trist, expresiv si adevarat.ceară curată de poezie

         pentru textul : în vama de la oancea de
    __________________________________________________
    06 Feb 2011
  • Ningu Queno:  uzură

    e despre un anumit tip de uzură. şi-mi place o-ul acela mic şi neauzit în care se sfârşeşte poemul. strigăt de durere nevalidat de semeni.

         pentru textul : metamorfoză în o de
    __________________________________________________
    22 Iun 2012
  • Sancho Panza:  eu abia aștept să se termine

    eu abia aștept să se termine sărbătorile... :)
    probabil că mult am greșit în 2011, multe oi fi avut de plătit...

         pentru textul : Crăciun crizat - 2011 de
    __________________________________________________
    26 Dec 2011
  • Sabazius:  Alma

    Mulţumesc. O să mă strădui să-ţi urmez sfatul. Dar nu promit că n-o să fur meserie de pe ici de pe colea. :-)

         pentru textul : Cavalerul Trac de
    __________________________________________________
    11 Ian 2010
  • Călin Sămărghiţan: 

    E frumoasă viziunea aceasta... să vezi în cât de multe feluri poți să fii fericit.

         pentru textul : fericirea I de
    __________________________________________________
    03 Dec 2006
  • Sixtus:  Boba

    Abia asteptam un com ca asta si uite ca a venit. Am sa reproduc, in continuare, dialogul meu cu George Astalos de pe alt site. Pentru ca scopul in care am postat textul a fost sa provoc o discutie despre una si alta care se intampla prin "poiezia" noastra (draga de ea) actuala. Poate incepe pe aici o discutie in acest sens. Intre noi, "nespecialistii". Ca m-am saturat de criticastrii nostrii (zic ei, "de profesie")cu tot soiul de clasificari dambovitene saizecizecism, optzecism, douamiism...prin alte parti, se pare, se vorbeste, pare-se, mai aplicat; despre curente, par un examplu.

    Si acum, discutia cu George.

    George Asztalos 21.06.10 @ 9:48 editeaza
    Impresia că despre mo sau po-mo trebuie vorbit doar de bine ca despre răposați. mai ales la producții citibile și uitabile rapid, fără note autentice, bazate doar pe tehnică și exclusiv interesante.
    Un exorcism fără obiectul muncii în care metoda pune rezultatele în insignifianță. maestrul spune dar ceremonia nu mai e demult pe bune.
    e just becouse. un fel de vrăjitor din Oz.

    Gorun Manolescu 21.06.10 @ 13:23 editeaza
    po-mo? nu, ca pe vremea cand l-am scris, prin ‘70, nu exista. mo? nici atat, ca habar n-aveam de el (a fost scris la “glumeti” cand facusem o vizita pe acolo – o data probabil c-am sa scriu cum am ratat, la solicitarea unui coleg de rezerva care chiar nu glumea, sa fiu pus in locul lui Nea Nicu; si am ratat pt. ca doctoru’ n-a vrut sa-mi dea bilet de voie sa ies afara si sa actionez). Atunci de ce l-am postat acu’? Ma intreb si eu. Da voi care-l mai si cititi, ce vina aveti? Aveti doamnelor si domnilor. Ca vorbiti de “Creierul nostru funcţionează (dacă o face) asemenea lumii în care trăim.” – manifest fracturist; “hiperautenticismul, cultivarea valorilor “tari” ale biograficului (optzecistii cultivau valorile slabe), predilectia pentru morbid si pentru zonele psihedelice si infraumane, deviante” – douamiism; “Până la ieşirea din haos, să trăim cel puţin un postmodernism monumental!” – manifest boierist si…pot continua daca nu ma opriti. Trebuie sa recunoasteti ca sunt un precursor cel putin genial. Si-l depasesc net – intotdeauna am suferit de modestie – pe Rimbaud cu “Sezonul lui in Infern” despre care, pe aici,Teo Mortu zicea ca dpa el nu se mai pot scrie poeme in proza. Na! Ca v-am dat unu in versuri.Daca vreti sa stiti din ce curent nou fac parte, nu va spun. Ca nu l-am patentat inca. Si-mi fura altii ieea.

    George Asztalos 21.06.10 @ 14:45 editeaza
    înțeleg, e ca la faza în care încerci să aprinzi trei feluri de brichete și degeaba că tot chibritul te salvează. soluția e mai degrabă alta: să ști care fel de brichete e bun și care nu. altfel ne trimit gospodinele după chibrituri. că le-am gătat…
    asta apropo de curente. în rest poema e faină ca divertisment dar suferindă la capitolul autenticitate. nu e un capăt de țară dar nici genial în ghilimele nu puteți fi d-le Gorun. cu sau fără glumeți. cu sau fără patent pe idei.
    să aiurim de bine. cu sau fără Nichita

    Gorun Manolescu 21.06.10 @ 15:14 editeaza
    Haide, george! Ca noi ne certam pe geni(t)alitate. Si peste noi vine Apocalipsa (de la Vaslui?!)Dar Cozan ala, n-o fi el genial,insa merge impotriva curentului (curentelor). Si chiar face misto de toata lumea (chiar si de el). Cu o pofta pantagruelica de parodie. E mare, dom’le. D-aia se fac criticastrii nostrii scumpi ca nu-l baga in seama. Ca s-ar lua singuri la misto si n-au simtul umorului. Cu maximalismul/Minimalismul care a inceput sa-i bantuie. Ca doar ne sincronizam, ne sincronizam…Ca pe timpuri (nu pot sa nu vorbesc despre ele, ca doar le-am trait). Cand nea Nicu s-a dus intr-o vizita de lucru la o fabrica de biscuiti si i-a intrebat pa aia “Biscuiti?”, biscuim, biscuim…

    Gorun Manolescu 21.06.10 @ 16:18 editeaza
    P.S.
    Cand am zis ca textul asta (amarat) l-am scri prin ‘70, am zis-o pe bune. Si nici nu l-am publicat. Ca, vorba ta, mi-era frica sa nu-i iau painea de la gura lui Nichita (Dumnezeu sa-l ierte!)

         pentru textul : Descântec de
    __________________________________________________
    23 Iun 2010
  • Aranca: 

    are o valoare personala.

         pentru textul : nevăzuta specie umană de
    __________________________________________________
    26 Sep 2006
  • a.a.a.:  Cristina, nu poate decât să

    Cristina, nu poate decât să mă bucure trecerea ta. Cred eu că intuim cu toţii destule, mai greu este să le exprimăm; ori să le dăm crezare.

    pentru textul : De-a singurul de
    __________________________________________________
    21 Sep 2011
  • lucian: 

    multumesc de trecere si obiectivitate, emiemi! te mai astept.

         pentru textul : Descântec de leagăn de
    __________________________________________________
    07 Oct 2008
  • solomon:  maitre, viata mea s-a

    maitre, viata mea s-a schimbat de cand am descoperit ca in baraca de alaturi s-a mutat Gerard Butler. :) cel mai cool este ca, neavand dusuri, ne spalam unul pe altul cu apa de ploaie din galetile de pe santier. i-a placut cum mi-ai decorat habitatul. vrea si el una de-aia cu margarina. el zice ca margarina e mult mai slaba ca untul si vrea sa intre la cura.
    pupam si asteptam hollywoodul
    iti mut penita aici sau o las la cabinet?

         pentru textul : la baraca de
    __________________________________________________
    23 Iun 2011
  • bobadil: 

    Trebuie sa recunosc deschis ca in scriitura katyei am descoperit mereu o anumita "impietate" care nu doar ca m-a atras, eu fiind un notoriu profanator, ci m-a si linistit deopotriva. Arareori am intalnit in textele poetice contemporane o atat de stranie combinatie de revolta si liniste deopotriva, poate si de aceea aceasta serie de texte "vorbesc o latina ciudata" are un farmec aparte. Haideti sa ne inchipuim ca traim intr-o lume moarta, intr-o lume in care cuvintele nu mai au semnificatia de azi, ci au ramas doar SUNETELE... ele sunt singurele noastre punti catre descifrarea unui mesaj ingropat in negura unor timpuri. Sau haideti sa ne inchipuim ca suntem intr-o pestera, la adancimea uitarii sub pamant. Acolo sunt stalactite si stalagmite care se intind unele spre altele si se unesc in sute de mii de ani... picatura de apa scoate un SUNET, nu este oare o forma a creatiei? Daca asa, cu ochii mintii am derula pe fast-forward acest film al caderii picaturii, al formarii unei coloane, oare nu am obtine o simfonie? Oare nu am obtine "o latina ciudata"? Eu cred ca da. Bobadil. P.S. Versul "caut urme de viață sub piatra acefală ale acelui atât de imperfect erai" ar trebui reformulat pentru a scapa de impresia de dezacord. Propun "caut sub piatra acefala urme de viata ale acelui atat de imperfect erai".

         pentru textul : vorbesc o latină ciudată III de
    __________________________________________________
    29 Aug 2007
  • Maria - Doina:  Rezolvă cumva cu acel cuvânt,

    Rezolvă cumva cu acel cuvânt, apoi click pe atenție editor ca să îl facem din nou vizibil.

    pentru textul : ştirile de la ora 5 de
    __________________________________________________
    16 Aug 2013
  • bobadil:  Hristos mă întărește

    .. spune Nicholas, fără să intre în detalii unde...
    Primul gând pe care acest text mi l-a trezit este dacă el (textul) este sau nu scris de un evreu.
    Din câte știu Virgil nu e evreu și chiar dacă ar fi eu respect evreii.
    Dar știu că evreii nu-l acceptă pe Hristos.
    Și din câte știu eu dinspre partea creștină, și nu-s un mare religios defel (las privilegiul acesta altora de pe aici) , Ideea este că Hristos dacă îl accepți trebuie acceptat în inimă și nu în minte sau în alte părți ale trupului sau în fundul curții.
    De aceea mă gândesc că textul acesta trebuie că este scris de un evreu și apoi publicat de Virgil.
    Uite că a strâns aprecierea cvasi-unanimă, dar eu nu pot să mă raliez.

         pentru textul : dificultatea de a fi creștin de
    __________________________________________________
    01 Apr 2013
  • Virgil:  ce aluzie visătoareo?

    ce aluzie visătoareo? ți se pare neromânește sau incorect că în versuri nu încep rîndurile cu majuscule? ce ți-ai mai dori de la versurile mele? să aibă rimă și să stoarcă lacrimi? hai sa fim serioși. maria ți-a scris cîteva lucruri dar se pare că nu le-ai înțeles. în esență a fi consecvent într-o anumită formă a textului, chiar dacă se abate deliberat de la anumite reguli ale limbii scrise, este total diferit de a face greșeli din ignoranță sau neglijență. este vorba despre o cutumă vis a vis de o infracțiune. tu, care ești jurist, ar trebui să poți sesiza diferența între aceste două nuanțe.

         pentru textul : nebunul se priveşte în oglindă de
    __________________________________________________
    07 Noi 2010
  • nicodem:  și încă ceva,

    și încă ceva, ce faci tu aici nu e critică literară, este discreditare.

         pentru textul : frica de nu de
    __________________________________________________
    22 Ian 2012
  • bobadil: 

    Draga Mircea, e bine ca ai tras aceasta concluzie "dupa ce ai citit ce am scris" si nu inainte, e un pas inainte pe calea analizei la rece a unui text care, nu-i asa, nu se poate face decat "dupa ce l-ai citit". As vrea sa-ti spun cu toata dragostea ca nu reprezinti din punctul meu de vedere eventualul public (oricat de restrans) al acestui poem si m-am mirat ca ai scris ceva aici si m-am gandit ca poate in sufletul tau mare vrei sa ma aduci pe calea cea dreapta, acordandu-mi un fel de circumstante atenuante. Desi s-ar putea sa te dezamagesc, poemul asta chiar ma reprezinta, nefiind astfel o parodie (este doar o incadrare sugerata de Virgil) ci eventual un text autobiografic. Andu

         pentru textul : amanta mea supraponderală de
    __________________________________________________
    26 Iun 2008
  • vladimir: 

    Alma... stiu ca te-ai poticnit mereu la nivelul perceptiei atunci cand e vorba de tigari... poate e de vina formatia ta profesionala :)... e scris cu sens acolo unde te intrebi, nu zic mai mult :) Persephone... ma bucur ca ai sesizat carcaterul circular al textului si nevoia de participare a lectorului la reconstructia imaginara a poeziei. Cailean... e un drum pe care fiecare dintre noi il facem macar o data. Desigur ca n-am putut rezista tentatiei jocului, fie el si secund :) Multumesc pentru parerile asupra textului.

         pentru textul : pasagera de
    __________________________________________________
    12 Iul 2006

Pagini

mai departe