am plecat să mă-ntorc dimineaţă
dar nici astăzi nu sunt pasăre
păsările nu plâng
peste tot
pământul visează înălţimi
aceeaşi rană creşte la orizont când îl atingi

ultimul zbor se termină cu un semn pe cer
eu am ieşit din el

noaptea vine în vârful degetelor să-mi rupă
ultimul drum
prin buzunare mai încap câteva amintiri
flămândă tac şi înfulec norii din mâni