În umbra cui mă voi ascunde
în unghiul luminii şi curcubeul ploii,
arcuit din râu peste pădure,
vestind un alt început?

E mai devreme ca într-un fruct
să se coacă sâmburii soarelui
şi pe margini învizibile,
să mă rotunjesc în visare.

Încap în absenţă
şi mă destăinui nopţii lunare
cu arderea focului viu,

de simt cum se scriu cuvintele
cu sânge tot mai subţire,
amarul inimii risipind,

şerpuitoare alunecări de idei

şi tu cu gândul dirijându-le drumul.