întunericul
scuipă liliecii din sânge
îngerii mai bătrâni
jumulesc păsările negre
să nu eclipseze
lumina
rămasă cât tăișul unei săbii de samurai

numai orbii din soborul de corbi
lovesc peste față pereții
lacrimile
stropesc pleoapele
îngreunate
de zborul spre nicăieri