Sâmbăta fac parte din apă.
Picioarele îmi sunt aripi ce-noată
Fără să vadă pe unde calcă.

Duminica fac parte din cer.
Slujesc liturghia îngerului efemer
Și zbor liber ca puiul de fluier.

Luni, Miercuri și Vineri postesc.
Sunt meșter, zidar de perete lumesc.
Cânt verdele din cuvânt bisericesc.

Marți și Joi smulg copacii din rădăcini.
Lacrimi îmi cad din ochi anonimi
Și câinii îi las să mă-nconjure spini.

Sunt omul ce trăiesc o săptămână.
Sunt cuvântul ce nu are nimic să spună.
Sunt ciutura ce în cumpănă-atârnă.