ea a fost cândva o floare de mușețel
acum iese dimineața în sat cu prietena
are impresia că râde
sau că râsul ei aduce ploaia
de fapt ploaia vine pentru mirosul ei
și lasă dealurile triste că nu pot reda
ecoul

eu sunt reîncarnat dintr-un gondolier
ies dimineața în sat singur
și mă gândesc departe unde
pe cerul deltei califarii roșii
mă impresionau cândva

acolo simțeam umezeala unor clădiri
printre care pluteam cântând cea mai
frumoasă canțonetă iar apele
se despicau ca foile unei cărți dragi
îmi netezeau dantelele apoi intrau în mine
tulburi ca moina după îngheț

poate pe noi ne așteaptă perdelele calde
în timp ce norii dansează domol tribal
hipnotici