stai cu spatele unduindu-ți șoldurile
ca o sirenă-matelot
și îmi calci o cămașă albastră
îmblânzind valurile descâlcind arabescuri
așa cum prevesteau ursitoarele

acum străbați învelișul de mărgean
care se încrețește la subsuori
și fierul de călcat pufăie ca un barcaz
împotmolit în delta pieptului

este gata
îmi spui
și tragi parâma din priză

ce bine îți stă
cu marea asta pe umeri