Trecutul
Se scurge în mine;
Străin sunt
De tot ce privesc;
Imagini
Ce-n minte prind viață
Și-n suflet
Refuz să primesc.

O altă trăire
Apare;
Desprinsă
De unde!?
Nu știu!
În mine
Născând suferința
Că sunt
Cel ce n-am vrut să fiu.

O floare
Pierdută, zăresc,
De inima-mi
Ce-a-nstrăinat-o,
Uscată de vremuri
Ce-au fost,
De lacrimi
Ce nu au udat-o.

Bobocul
Ce strâns-a în brațe
Petale
De suflet chircite,
Oprite
În vremi să-nflorească,
De mii de dureri
Ofilite.

E floare
De toamnă târzie,
Ce-n vară era
Doar un dor,
Firavă
Săgeată cu miere
Uitată în cer
De Amor.

E numele tău
De fecioară,
În mine,
Șoptit pe ascuns,
De voci
Ce-ți dezvăluie taina,
Ce-acuma
Abia am pătruns.

Ești tu,
Ce-mi răsari
Printre vise,
Imagine ștersă-n trecut,
Ce astăzi mi-arăți
A ta față,
În chip
Doar de mine știut.

Târziu,
Te-am aflat în privire;
Târziu,
Ce dormea s-a trezit;
De gânduri
Tu fost-ai ascunsă,
Dureri ce-am simțit
Te-au păzit.

Un altul
Ți-a-ntins
A sa mână,
Pierdută de mine-ai primit,
În casă străină
Stăpână,
Nici tu
Nu mai știi...
Cât de mult
Ne-am iubit.