el e o cușcă goală
când intră în cameră pe albul pereților
apar vene mici florile pentru că de obicei aduce flori
miros a mâl cu fiecare cuvânt nerostit
se pierd mai multe petale până când pumnul transpirat
ține strâns un bici verde începe căutarea obrazului
a palmelor a părului nearanjat venele din tencuială palpită nervos
undeva pe-aproape cineva doboară un copac
din rădăcina lui altcineva se transformă în țipăt
scena se repetă halucinant din ce în ce mai repede ceasul argintiu
a blocat o secundă dar nimeni nu bagă de seamă
în această zi de întîi
sînt obligat oarecum să mă declar cablu
electric pentru că prin mine trec nişte
curenţi de înaltă tensiune şi
pe cuvânt
n-am dus la gură niciun pahar
poate că zăpada care nu vrea să cadă este de vină
poate că norii ca gogoşile umplute cu
marshmallows îmi produc energie
e ceva trist prin sufletul cerului
e ceva foarte trist
prietenilor mei de anul trecut azi-noapte le-au
ieşit fire albe în barbă tu fato aproape de doişpe
ai adormit pe furiş fugeai să-ţi îngropi în somn
amintirile
când m-am îndrăgostit îndesam călcâiele în cer
ca într-un cuptor de pâine
şedeam cu fruntea pe pământul cald
şi vântul şi fluturii şi norii ca fumul
erau greu de rostit stăteau în coşul pieptului
timpul tace ca un viitor preşedinte
din ce în ce mai mic faţă de oameni
un cîine latră de parcă ar fi văzut roşu
în faţa ochilor
gurile rele spun că nu e de bine
de la ruşi vin vorbele grele
deocamdată se mai taie la montaj
prin unele cuvinte spuse la rece încă mai văd luciri albicioase ca nişte aripi rigide
în faţa televizorului
cu creionul în gură
fac exerciţii de dicţie
alţii abia reuşesc să-şi pipăie pulsul
vorbind îşi rotesc inimile ca pe nişte nasturi de la haină gata să cadă
Comentarii aleatorii