oraşul acesta nu are arest preventiv
suspecţii dau declaraţii la lumina unei lanterne
în aşteptarea probelor ei sărbătoresc vasilopita
cel mai bătrîn se crede vasile cel mare
îi dă comisarului şef cinci cătuşe de orz
ceilalţi caută prin castronul de tablă
un bănuţ norocos
numai fetele cu imunitate puternică fac dragoste
oricum nu cele ca mine însemnate mereu
cu scuipat în frunte
să nu se deoache între alţi copii
după ani curăţam amintirea petei
cu frunză fragedă de nuc
să treacă mirosul acela dulceag
şi sărutul plictisit al unui bărbat
drept în mijlocul frunţii
de parcă ar fi înţeles
că nu mai îmi plăcea să port roşu demult
aveam amândouă mâinile în buzunar
nu ştiam ce aş putea face de frig şi ruşine
dar lasă că trece
după ce suflă vântul nu mai doare
oraşul nu mai ascultă nu mai pândeşte nu te mai înţelege
butoiul de tablă în care a fost smoală arde mocnit
tuşind scântei deasupra vreascurilor de castan
fumul pictează sub podul drăgăicii noi constelaţii
ştiu că nu mă pot înălţa cât poţi coborî
sinodul oamenilor străzii
dezbate noaptea sub arcul de beton
natura mea umană şi poetică
schisma va veni din urmă
şi unii dimineaţa cu gulere albe scrobite
vor aştepta în downtown
viaţa topită în lingouri
la cafea ți-am mărturisit că de o vreme te visez mereu
este liniștitor să știu că cel mai bun prieten al meu
îmi zâmbește chiar și atunci când eu
sunt copil cu fes roșu umblând rătăcit
azi noapte erai mult mai tânăr
din mulțime îmi făceai cu ochiul să aștept
știam că voi primi bomboane bucuria și îmbrățișări
dar de data asta n-a mai fost la fel
te-ai așezat bătrân dintr-o dată și m-ai căutat
printre scaune zăceau cărțile pe care le-ai aruncat
în miile de discursuri
te-am mângâiat pe dosul palmei și am tăcut
Comentarii aleatorii