eu sunt
mă bucur că ai ajuns ți-o prezint pe
dar cred că mai bine mă lași să
de acord cu tine însă
ce ar fi dacă
uite afară e deja roșu
ți-o fi foame
doar setea de tine îmi sparge timpanele
n-am crezut că se mai poate în ziua de azi
vrei alune ori înghețată
o ureche și un kilometru de piele cu oase
mai bine să-ți arăt cum se deschide fereastra
ai deschis sufletul am început să respir din el
poate vrei omletă sau ochiuri
sunt de ajuns ochii închide-i deschide-i închide-i
ridic receptorul să vorbesc gratuit duminica/ din bucata mea de pâine am crescut un om şi-un câine/ la celălalt capăt al firului nu există alte vorbe/ frunzăresc agenda de telefoane oameni pe care i-am uitat fiindcă nu m-au vrut/ iubirea mea pentru departele meu/ neamurile biblice încolonate la acelaşi prânz/ înmulţind ceapa şi mămăliga/ şi omul care e plătit să înmoaie buretele în oţet
e o zi liniştită plouă mărunt ca în faguri de albine
oamenii se întorc de la biserica albă cu turle joase
împărţind umbrelele
la barbut eram echivalentul lui bobby
fischer emerson fittipaldi cassius clay eusebio
john lennon rod laver mark spitz
şepticul îl ştiam pe de rost pentru că cei
şapte ani de-acasă i-am terminat
summa cum laude
atunci locuiam într-un oraş mare de abur cu zgârie nori
cimitire parcuri spitale linii ferate şi poduri de abur
la şaişpe ani am ieşit apa întindea mâinile să mă spele
cerul se sprijinea pe umbra vieţii mele
ca pe o filă din biblie
Comentarii aleatorii