eu voi muri într-un spital nou
plin de prieteni
lângă mine vei plânge în pumni
dar eu știu că te faci praf
după o bere
de pe acel pat voi ridica două degete
ca la școală
să zic ceva genial cum se face
însă atât
pentru că lui dumnezeu
nu îi plac
băgăcioșii în seamă.
morții sunt așa simpatici cumva și foarte înțelegători
o companie selectă chiar
dar nu mă dau în vânt
dragă mamă
nu mai am nicio veste de la acel copil
lăsat în voia rodului și-a frunzei
într-un septembrie când dragostea
ieșea din chingi
o străină mi-a spus că l-a văzut șezând
în pridvorul unei case cuminți
încerca să încheie fără greș nasturii soarelui.
tu
te îndepărtai și timpul
râdea știrb
trezirea m-a găsit cu toate așteptările
descoperite
la revedere
i-am spus orbului
cînd mai treceți
apoi s-a prabușit
peste mine cerul
nu voiam să mă mai ridic
dintre ruine și dîre sărate
am deslușit
un am un să și un văd
Comentarii aleatorii