aş folosi unghiera
n-am să mai dau cu parfum doar după urechi
voi dansa zile în şir
mi-aş face operaţii estetice
şi voi asimila cel puţin limba
chineză
mi-aş arunca hainele demodate
înlocuindu-le cu cele alese de tine
abonat la psiholog
nu m-ar mai enerva toate prostiile
iar tableta o voi ascunde între rochiile de vară
ce dacă n-ar fi ziua ta
aşteptând să-mi sari în braţe
de bucurie nu ţi-ar ajunge aerul
te-ar salva o respiraţie
gură la gură
aseară am îngropat-o pe ana
mi-a rămas în mâini ultimul oftat ca amintire
trupul ei un templu sacru
o frumusețe adevărată de hormoni sinceri
o ușă deschisă spre dragoste dezgolită
din toate câte le-am avut doar ea a știut
să-și ascundă sufletul
cerul și reflecția mării
a venit de la început
i-am tăiat degetele de la mâna dreaptă
pietrele ne-au ascultat tăcute și s-au bucurat
de culoare
ies din casă, mă-ndrept spre prima stație, iau de-acolo 104 și cu 104 prin pantelimon merg până la muncii și de la muncii
până la unirii, și de la unirii până la gabroveni, și de la gabroveni până la numărul paișpe, de la numărul paișpe până la pariu,
de la pariu până la pariul pe prietenie, de la pariul pe prietenie până la prietenie, de la prietenie până la …
nu mai e decât un pas,
unul făcut pe sub tăișul umbrei tale, singurătate,
/ the more you love a memory, the stronger and stranger it is/ v. nabokov
s-a distrus simetria dintre tine și lume, spații, obiecte,
urmele distrugerii sunt ascunse în tine.
aluneci încet în leagăne,
în prima bancă rămasă undeva în afara școlii,
pe locul de lângă fereastră, în seara aceea de noiembrie
în care a venit gerul. când peste noapte ferestrele rămân deschise .
Comentarii aleatorii