Ieri văzusem din întâmplare
o târâtoare
cum îi făcea semne cu ochiul
unei târâturi care
îi făcea semne cu ochiul unei
târâtoare.
Şi după ce am văzut asta,
mi-am spus:
să nu crezi nimic din tot
ce ţi se spune, până nu vezi
cu ochii tăi proprii;
o târâtoare clipitoare,
indiferent de câtă inteligenţă are,
tot o târâtură rămâne, una care
îi face semne cu ochiul altei târâtoare;
o târâtoare clipitoare începe
să-i facă semne cu ochiul unei
târâturi din momentul în care
cu trupul făcut pâlnie
ascult
marea fierbinte peste nisipul răscolit
cerul lipit de pământ ca o lubeniţă coaptă
departe şi înalt peste tot glodul
adunat sub talpă cât un munte
e ţara mea
locul unde pun degetul pe mămăligă
pe steaua din fruntea cerbului
pe funia clopotului din biserica veche
de la apus până la răsărit
albesc şi eu din creştet până la os
odată cu soarele acesta
plin şi rotund mereu
legat să se învârtă în jurul casei mele
ca-n vremea facerii de la început
port în mine un cimitir de dorinţe publice
nu mai am secrete am dezbrăcat rochia roşie
tu stai ascuns în piele de înger
un anotimp ai poposit pe umărul meu
m-ai însoţit ultima dată
când moartea m-a prins de sprânceană
atunci a fost clipa în care l-am simţit
pe dumnezeu acordându-mi un interviu
la început dumnezeu a făcut centrul de primire urgenţe
pe vremea aia se chema triaj
centrul de primire urgenţe era netocmit şi gol
aşa că dumnezeu a adus un medic basarabean apoi a despărţit lumina de întuneric
întunericul l-a numit gardă de noapte
luminii i-a zis heparină
Comentarii aleatorii