indiferentă la nevoile mele
ziua de azi s-a trezit anevoie
după duş s-a strecurat în trusa atotfăcătorului
şi-a scos carneţelul în care şi-a însemnat cîteva
amănunte
pe mine m-a prins cu un ac de bluza luminii
ca pe un mărţişor
pe la ceasul al nouălea o auzeam certînd ploaia
nu mai scuipa pe trotuar ocupă-te de lucruri mai serioase
un curcubeu rîdea complice/sinistru
din aceeaşi trusă cu acelaşi ac aerul cosea
rana scoarţei de piersic
3 seamănă cu două trupuri care fac dragoste apoi dorm
o să-mi spui că e prea puţin
mintea şi corpul se constrâng reciproc
nu contează că eşti pe alt meridian şi dorul nu te poate ajunge
chiar dacă tehnologia îl prinde uneori din urmă pe dumnezeu
un lucru ştiu sigur
orice fac orice gândesc te influenţează
liberul arbitru făureşte versurile
într-o şerpuireaxismundi la care vor lucra pentru decriptare
zilele cad
fac umbră în lipsa ta
numai timpul trece deasupra ochilor gri
ca un corb
strigătul
din această singurătate îngenuncheată
sângerează
pentru a nu mă pierde
îndrăgostit scot inima înaintea cuvintelor
te caut în linişte
unde oamenii acestui oraş fac salturi mortale
şapte zile la rând
cu ferestrele închise
cuiele bătute pe şira spinării
ruginesc
visurile pe care le-am dus împreună
gem oricât de încet le-aş legăna
de unul singur
mi-am pus haina pe îngerul meu și i-am zis vine toamna
frunzele se arcuiau concav iar verdele lor curgea pe noi
trecătorii se dezlipeau mai greu de trotuar după care El
îi sprijinea pe fiecare să urce în norul Lui
și m-am zgribulit pentru că îngerului meu îi plăcea haina
am luat o piatră de lângă gară să îmi aducă aminte din ce
sunt făcut pentru că plecările mele sunt fără mare zgomot
și m-am întors spre locul tău iar locul tău stătea cu fața la
un orizont răvășit e bine încă mi-am zis și îngerul a oftat
Comentarii aleatorii