daca viata este o scena (de plastic sau nu) iar poemul un sentiment de “cana golita”, atunci jocul liric este si el o scriere in care zburda lumile noastre interioare si “bizare”...
cand incepe sa doara insa, atunci adevarul te orbeste ca si lumina :)
ioan albu si Snowdon King, va rog sa considerati acest avertisment ca fiind cel de dinaintea suspendarii conturilor voastre pentru o luna pe Hermeneia. nu ma deranjeaza polemica si argumentele legate de text si de literatura dar cind nu va puteti controla, in prea cunoscuta traditie mioritica, si folositi spatiul acesta pentru invective si atacuri la persoana incepeti sa demonstrati doar faptul ca nu stiti la ce foloseste. o luna pe tusa poate fi un prilej bun de meditatie la rostul comentariului si polemicii literare. urmatoarea abatere vi-l va oferi. garantat.
" Dance of the Vampires" (1967) sau "Balul vampirilor" este o comedie horror în regia lui Roman Polanski (păcat că nu ai auzit nici măcar de regizor) și unde el și joacă în rolul principal (acțiunea se petrece în Transilvania). E slab textul și nu atât prin subiect ci prin expresie. Trebuie să privești realitatea în față pentru că are dreptate francisc.
Mă așteptam la mai mult, o provocare la un brainstorming, ceva! Am din nou senzația că, așa cum mărturisiți și în final, pe alocuri vă este lene să dezvoltați, să mergeți mai departe. Am senzația că vă limitați la schematizarea textelor pe care ni le propuneți. Este adevărat, este și acesta un început să pună omul mintea la treabă să-și tragă și singur concluzii. Dar realitatea este că numai două chestii din ce ați scris aici suscită, cel puțin pentru mine, o necunoscătoare chiar, interesul: regulile ședințelor de "brainstorming" venite de la călugării zen, despre care habar n-aveam, și, of course, povestioara cu jeturile subacvatice anti-torpilă. Restul îmi pare pe alocuri de umplutură, prea puțin atins. Mă așteptam să citesc mai mult pe tema "Who's minding the mind"... Ceea ce îmi place însă în modul în care scrieți, și trebuie să subliniez, este oralitatea stilului, într-un mod modern, interesant, cerând interacțiune din partea cititorului. Atenție la editare, sunt ceva typo pe alocuri.
alma, Comentariile dumneavoastră mă onorează întotdeauna. Pot spune că atunci când am scris acest poem trăiam, simultan, o stare de rugaciune și una de liniște. În legătură cu observațiile făcute, este posibil ca substantivul "brichetă", aparținător universului tehnic, să vă pară oarecum strident într-un inventar de nume aparținătoare, să zic așa, naturii "pure". Simt totuși că acolo e locul lui și nu l-aș schimba pentru nimic în lume. În ceea ce privește construcția: "sufletul meu plânge după tine", cred că ea este, la limită, acceptabilă într-un limbaj mai colocvial. Mulțumesc pentru comentariu și să auzim numai de bine, Mircea Florin Sandru
mie "cioburile ploii" mi se pare una din cele mai reusite metafore "vizuale" pe care le-am citit. "tremurul cetii", ce-i drept, e o imagine putin cam simpluță.
încep să coc o idee, nu zici tu rău, aș putea integra în text o poveste mai palpabilă legată de motivul pentru care personajul pricipal e în mașină. Așa m-am axat mai mult pe fenomen, but anything is fixable. Multumesc, Sorin. Dar tot va trebui să omor personajul. Voi căuta o modalitate mai subtilă, poate ceva mai mult mister. Am încercat să folosesc un clișeu tocmai pentru a-i da o altă față, pentru a fi un contrast mai mare între adevăr și situatia aparent clară. Se pare ca m-am împotmolit în clișeu de fapt.
Prima privire asupra răsăritului tău de lună, aici predomină sidefiul azi. Desigur, te recunosc în stil, te recunosc în acest decor acvatic, printre urme, în căușul palmelor, cumva întrezărind îngerii, în căutarea perfectului (chiar și din ceea ce credem a fi o spirală), mereu nisipul-timp, mereu apele-suflete, mereu o naștere și o pieire, un eu, un tu... Am sentimentul că faci spirale uneori prin poeziile tale, te reîntorci vizitând în tine locurile spre a te defini și perfecta. Glasul tehnicii tace. Nu e timp pt el. :) Și totuși, nu mă pot abține: primul vers îmi pare ușor "cinematografic". Sau mă înșel?
Ottilia, prea esti buna cu intamplarile! nu pepene, ca e bun:) semninte sa manance, sarate, amare, prajite, sa le doara/piste buzele! sa ramana imaginea ei... si atat!:) multam pentru tot ce ai vazut si scris, spor la viata!
deci nu mă pot abține, legat de penița ta la octopus:
am un râs ciudat mă scutură și tremur
când maimuțele plutesc pe val dupa cutremur:))
eu cred că tu ar trebui să îți asumi pubertatea și tembelismul pe care domnul profesor Gorun Manolescu ți le-a evidențiat cu umor fin și ironie de clasă. când nu ești nostim ești desigur stupid:))
Mulțumesc fain frumos în numele meu și al Virtualiei pentru felicitări. Călin poate venim la anul cu Virtualia la Cisnădioara...ce zici? Toate ca toate: la mulți ani Virtualiei și tuturor participanților!
Dihania, am refuzat textul pe baza regulamentului. Te sfătuiesc să-l reciteşti, iar pe viitor, să nu mai postezi sub alte texte scrieri refuzate... Ţine de un anume bun simţ logic.
/mama e pământul pe care îl respir și sunt plină de ea/ sensibil poemul tau, ioana.. cred ca nu mama isi tara umbra dupa ea ci umbra se tara dupa mama cu bocceluta pentru lacrimi... ori uda cu ele mormantul tatei... diafana aducere aminte a copilariei cu codite si sarut pe frunte... acolo ,,dar cand esti mic nu mai conteaza'' ceva nu merge...scoate dar..in poeyie nu trebuie sa justifici nimic... e doar emotie in stare pura.. si cum sa nu picure cerneala din penita? cu drag pentru toate mamele lumii , Katya
nu stiu ce sa zic. cam pe la 70% m-am plictisit. serios, daca asta e poezie eu sint acar. si chiar ca text pontos de proza e subtire rau. din nou, simptome de lipsa acuta de inspiratie. recunosc ca pe la inceputul textului am sperat ceva interesant, cu zvic sau cu dilema, sau poate cu tragic dar dezvoltarea nu e decit o gluma fada. parerea mea de doi cenți
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
interesant. am senzatia ca autorul nu se poate hotari daca sa faca arta sau reportaj.
pentru textul : scrisoare din Puerto Vallarta deTu ai sesizat bine sensul cuvantului "odata" insa "deodata" are si un inteles peiorativ pe care am dorit sa il evit folosind o forma arhaica. Andu
pentru textul : două mâini dedaca viata este o scena (de plastic sau nu) iar poemul un sentiment de “cana golita”, atunci jocul liric este si el o scriere in care zburda lumile noastre interioare si “bizare”...
pentru textul : pe scene de plastic decand incepe sa doara insa, atunci adevarul te orbeste ca si lumina :)
te rog să corectezi textul ca să nu fim nevoiți să îl facem invizibil
pentru textul : 99 deioan albu si Snowdon King, va rog sa considerati acest avertisment ca fiind cel de dinaintea suspendarii conturilor voastre pentru o luna pe Hermeneia. nu ma deranjeaza polemica si argumentele legate de text si de literatura dar cind nu va puteti controla, in prea cunoscuta traditie mioritica, si folositi spatiul acesta pentru invective si atacuri la persoana incepeti sa demonstrati doar faptul ca nu stiti la ce foloseste. o luna pe tusa poate fi un prilej bun de meditatie la rostul comentariului si polemicii literare. urmatoarea abatere vi-l va oferi. garantat.
pentru textul : trop tard ! zeppelinul pierdea hidrogen sau alt gaz mai ușor decât aerul… demi-e dor de un gratar, o bere buna si un bilețel de dragoste...of, unde esti adolescenta, cu prostia ta cu tot?
pentru textul : dorina detitlul mi se pare o aberatie bombastica
pentru textul : nostalgia este o escaladare a prezentului de" Dance of the Vampires" (1967) sau "Balul vampirilor" este o comedie horror în regia lui Roman Polanski (păcat că nu ai auzit nici măcar de regizor) și unde el și joacă în rolul principal (acțiunea se petrece în Transilvania). E slab textul și nu atât prin subiect ci prin expresie. Trebuie să privești realitatea în față pentru că are dreptate francisc.
pentru textul : aici se zbate așteptarea oarbă deMie personal mi-ar fi sunat mai bine ”foșnetul mătăsos...”. Iar fotografiile pentru a avea efect vizual deplin, ar trebui ceva mai mari, nu?
pentru textul : (4) Aforeme deMă așteptam la mai mult, o provocare la un brainstorming, ceva! Am din nou senzația că, așa cum mărturisiți și în final, pe alocuri vă este lene să dezvoltați, să mergeți mai departe. Am senzația că vă limitați la schematizarea textelor pe care ni le propuneți. Este adevărat, este și acesta un început să pună omul mintea la treabă să-și tragă și singur concluzii. Dar realitatea este că numai două chestii din ce ați scris aici suscită, cel puțin pentru mine, o necunoscătoare chiar, interesul: regulile ședințelor de "brainstorming" venite de la călugării zen, despre care habar n-aveam, și, of course, povestioara cu jeturile subacvatice anti-torpilă. Restul îmi pare pe alocuri de umplutură, prea puțin atins. Mă așteptam să citesc mai mult pe tema "Who's minding the mind"... Ceea ce îmi place însă în modul în care scrieți, și trebuie să subliniez, este oralitatea stilului, într-un mod modern, interesant, cerând interacțiune din partea cititorului. Atenție la editare, sunt ceva typo pe alocuri.
pentru textul : Brainstorming torpilă – Prolog la o eventuală discuție (virtuală) despre Zen dealma, Comentariile dumneavoastră mă onorează întotdeauna. Pot spune că atunci când am scris acest poem trăiam, simultan, o stare de rugaciune și una de liniște. În legătură cu observațiile făcute, este posibil ca substantivul "brichetă", aparținător universului tehnic, să vă pară oarecum strident într-un inventar de nume aparținătoare, să zic așa, naturii "pure". Simt totuși că acolo e locul lui și nu l-aș schimba pentru nimic în lume. În ceea ce privește construcția: "sufletul meu plânge după tine", cred că ea este, la limită, acceptabilă într-un limbaj mai colocvial. Mulțumesc pentru comentariu și să auzim numai de bine, Mircea Florin Sandru
pentru textul : Bonsai deăla se zice că e nod în papură Bobadile.
pentru textul : femeia poet demie "cioburile ploii" mi se pare una din cele mai reusite metafore "vizuale" pe care le-am citit. "tremurul cetii", ce-i drept, e o imagine putin cam simpluță.
pentru textul : crochiu V denici mie nu mi-au placut. le-am scos pe amindoua
pentru textul : ploaia se preface că vine defoarte faine:
atunci am simțit
un miros straniu de leoaică în părul tău
a stat mult acolo un fel de french kiss vegetal
nu am mai vorbit din ziua aceea
cred că un titlu mai bun merită, părerea mea...
pentru textul : french kiss vegetal deîncep să coc o idee, nu zici tu rău, aș putea integra în text o poveste mai palpabilă legată de motivul pentru care personajul pricipal e în mașină. Așa m-am axat mai mult pe fenomen, but anything is fixable. Multumesc, Sorin. Dar tot va trebui să omor personajul. Voi căuta o modalitate mai subtilă, poate ceva mai mult mister. Am încercat să folosesc un clișeu tocmai pentru a-i da o altă față, pentru a fi un contrast mai mare între adevăr și situatia aparent clară. Se pare ca m-am împotmolit în clișeu de fapt.
pentru textul : Simți? dePrima privire asupra răsăritului tău de lună, aici predomină sidefiul azi. Desigur, te recunosc în stil, te recunosc în acest decor acvatic, printre urme, în căușul palmelor, cumva întrezărind îngerii, în căutarea perfectului (chiar și din ceea ce credem a fi o spirală), mereu nisipul-timp, mereu apele-suflete, mereu o naștere și o pieire, un eu, un tu... Am sentimentul că faci spirale uneori prin poeziile tale, te reîntorci vizitând în tine locurile spre a te defini și perfecta. Glasul tehnicii tace. Nu e timp pt el. :) Și totuși, nu mă pot abține: primul vers îmi pare ușor "cinematografic". Sau mă înșel?
pentru textul : răsărit de lună deCred ca am rezolvat problema cu dublura, cel putin la mine in calculator nu mai apare. Multam de sprijin, Dancus
pentru textul : DANIEL denu este "camera cu ceață"?
pentru textul : rotații deOttilia, prea esti buna cu intamplarile! nu pepene, ca e bun:) semninte sa manance, sarate, amare, prajite, sa le doara/piste buzele! sa ramana imaginea ei... si atat!:) multam pentru tot ce ai vazut si scris, spor la viata!
pentru textul : în plămânii tăi e primăvară dedeci nu mă pot abține, legat de penița ta la octopus:
am un râs ciudat mă scutură și tremur
când maimuțele plutesc pe val dupa cutremur:))
eu cred că tu ar trebui să îți asumi pubertatea și tembelismul pe care domnul profesor Gorun Manolescu ți le-a evidențiat cu umor fin și ironie de clasă. când nu ești nostim ești desigur stupid:))
pentru textul : echivoc din octombrie depentru rabdare. Cele bune!
pentru textul : Concursul Anual de Debut al Editurii ZIP, secţiunea Poezie deMulțumesc fain frumos în numele meu și al Virtualiei pentru felicitări. Călin poate venim la anul cu Virtualia la Cisnădioara...ce zici? Toate ca toate: la mulți ani Virtualiei și tuturor participanților!
pentru textul : Virtualia XI. Dragoste cu stele verzi. deversificatia imprumuta stilul popular insa fara a avea ecoul dorit in plan literar. atentie: "Reânvie" se scrie "reînvie"
pentru textul : Primul sfert desunt necesare, Cristina! marchează un staccato impus regulilor ortoepice!
pentru textul : avangarda iernii deînsă hey, apreciez o atenție împinsă până la punctuație!
Dihania, am refuzat textul pe baza regulamentului. Te sfătuiesc să-l reciteşti, iar pe viitor, să nu mai postezi sub alte texte scrieri refuzate... Ţine de un anume bun simţ logic.
pentru textul : Antoverb (provocare lingvistică) descuze, o luase „mecanicul” înaintea trenului de cuvinte :
„un vameş ne caută pe sub coaste
pentru textul : în vama de la oancea dede ţigări băuturi droguri pistoale
de viaţă”
/mama e pământul pe care îl respir și sunt plină de ea/ sensibil poemul tau, ioana.. cred ca nu mama isi tara umbra dupa ea ci umbra se tara dupa mama cu bocceluta pentru lacrimi... ori uda cu ele mormantul tatei... diafana aducere aminte a copilariei cu codite si sarut pe frunte... acolo ,,dar cand esti mic nu mai conteaza'' ceva nu merge...scoate dar..in poeyie nu trebuie sa justifici nimic... e doar emotie in stare pura.. si cum sa nu picure cerneala din penita? cu drag pentru toate mamele lumii , Katya
pentru textul : Mama denu stiu ce sa zic. cam pe la 70% m-am plictisit. serios, daca asta e poezie eu sint acar. si chiar ca text pontos de proza e subtire rau. din nou, simptome de lipsa acuta de inspiratie. recunosc ca pe la inceputul textului am sperat ceva interesant, cu zvic sau cu dilema, sau poate cu tragic dar dezvoltarea nu e decit o gluma fada. parerea mea de doi cenți
pentru textul : cișmigiu rhapsody deErata: Eclectica desigur in loc de eccelctica.
pentru textul : shortcut to L.L. dePagini