În primul rând,
mă bucur foarte mult de prezența oaspeților dragi.
Sebi, taina, magia este a coacăzului roșu, eu doar am încercat să înțeleg ce are el de spus. M-a oprit din drumul meu grăbit spre niciunde, cu explozia lui de lumină, de frumusețe și seninătate. Coacăzul roșu vorbea.
Marian, ne-ai lipsit! Da, așa am ascultat: în șoaptă, vorbea încet, cu pauze lungi, ca adierea vântului printre ramuri.
Doina, am efectuat corecțiile cuvenite, mulțumesc mult pentru ajutor, e un dar important ce faci tu pentru noi. Am folosit același ecran de proiecție pentru cele trei tablouri, pentru că împreună spun ele povestea.
Vă mulțumesc și vă aștept oricând cu mare drag.
O construcție lexicală, exploatând un ludic al paradoxului, susținută admirabil de de cele patru versuri din final(cu un plus pentru ultimul vers) sau, poate, pregătind spațiul liric pentru acestea. Consider că ar trebui "rezolvate" acele patru versuri, în monorimă, care strică versificația. Cu amiciție,
La fel de bun text. Poeziile tale merită toată atenția. Nu-i mai spune ”fabulă”! Pe răspunderea mea când zic că e un stil poetic care, așa cum am arătat în partea cealaltă, are predecesori. Asta nu înseamnă nicidecum epigon, ci că ești pe drumul cel bun.
Altfel, sunt foarte curios să știu mai multe. Poate te prindem la Sibiu pentru un recital.
E frumoasa aceasta "destainuire", nu atat poetica cat impregnata de real si ceea ce ma mira este ca ai reusit sa mentii un anumit ton monoton, de parca n-ai spune lucruri importante cand de fapt le spui de la obraz si le lasi sa doara in cei care rezoneaza... imi place finalul... si aveai toate sansele sa ratezi "cu gratie".
Gorun, surprinzătoare versuri. Simple, cuceritoare, aș îndrăzni a spune optzeciste. Sper să nu greșesc, nici să supăr cu aceste afirmații și cu o observație: nu îmi sună bine gramatical acel "de aș fi păstrat". Am dreptate?
peniță: pentru accentul pus pe acest subiect atât de rar tratat nu numai în poezie, pe stările trăite și poate nu numai imaginate, pentru "sometimes I feel like a motherless child" (mai ales în interpretarea lui Louis Armstrong); pentru golul sufletesc iremediabil ce rămâne după un avort, pentru ceea ce unii numesc poezie feminină, cât și pentru metafore deosebite ca de exemplu: "Acvariu înghețat / uterul unei femei refuzând prunci" "aș coase umbra lui Peter Pan / simt pași trecând prin mine" "un brăduț înlăuntrul meu / spărgând nucile de gheață ale plânsului".
Dacă ceea ce ai spus în comentariu e adevărat, atunci la fel de adevărată e și concluzia. De aceea prefer penibilul relativ în locul sincerității absolute.
Te salut scurt la tâmpla tunsă la zero.
un poem care începe baladesc ( foarte puternic începutul, parcă văd haiducii strânși undeva, la o crâșma ferită de poteri) și se termină...arghezian. plăcut la citire, te ia și te duce, deși pe la mijloc mi se pare că ideea face niște concesii (nu tocmai necesare) rimei ; sau, dimpotrivă, prozodia nu reușește să urmeze ideea - nu știu, dar e o rupere acolo: "în patru zări aș răsfira cu cânturi și gura i-aș zdrobi-o sub săruturi decapitând sfârșituri și-nceputuri rănit de mine m-aș înapoia pe scuturi". Domnule Jorz, presupun că este un poem la care țineți (dată fiind dedicația) dar primul din versurile citate poate ar merita reformulat, păstrând imaginea răsfirării, care-i excelentă . însă "cu canturi" nu-i prea...cantabil. :) mă bucur să vă întâlnesc aici .
foarte frumos poemul asa cum este. si ma gandeam ce orizonturi carnoase s-ar deschide daca ultimele versuri ar fi
"e ca și cum moartea ar intra în pămînt de rușine
pentru că a venit după unu și
nu a mai gasit pe nimeni"
inlocuirea lipsei cu o lipsa si mai mare sau lipsa ca cel mai puternic semn al prezentei. un final paradoxal ofertant si deschis.
multumesc Sapphire. am apreciat sinceritatea ta. pe alocuri, am tinut cont de sugestiile tale, contrar asteptarilor. Van Gogh ramine in St. Rémy de Provence, cat sa-si inchida disperarea intr-o noapte mult mai adinca. eu la fel.
pai ce sa zic, virgile, sterge-l asa precum mi-ai mai sters un poem, probabil nici acela nu-ti convenea. pana la urma e situl tau si faci ce vrei "aicea",(sub paravanul Regulamentului infailibil), nu-i asa? "aicea", in ograda ta, e ca in vremurile "bune" ale comunismului, cand dispareau oameni de pe strada, iar trecatorii se faceau ca nu vad. insusi disparutii erau facuti sa nu mai existe, spre multumirea Conducatorului. "aicea" dispar, la fel de abuziv, fara explicatie, fara drept la replica (de veto ce sa mai vorbim, pana la urma eu doar am scris textul, din moment ce apare pe hermeneia tu consideri ca iti apartine - probabil un paragraf secretizat din apofaticul Regulament), si...fara urma! oricat talent poetic ai avea tu, virgile, asta nu iti scuza marlaniile grosolane. si nici infatuarea unui sef de trib. cius.
Mi-ar fi foarte uşor să-i răspund lui Bobadil,dar în acest fel s-ar ajunge la vulgarităţi şi jigniri care cred nu au ce căuta pe Hermeneia. Te rog să iei măsurile în conformitate cu regulamentul.
incercand sa te rotesti ca un dervis, nu vei fi decat un românaș care ameteste fara sa inteleaga nimic mistic ori poetic... probabil ai avea nevoie de o initiere (mai intai in cultura si lirica islamica, ulterior in mistica sufita) ca sa pricepi ceva din: 1. pluralitatea demersurilor lirice 2. tematica arhetipala uzitata in text 3 dimensiunea unei mistici ambivalente ghinion insa, dragul meu emiemi: azi nu dau lectii... insa nu te complexa. sunt sigur ca cercul stramt e si confortabil.
cred ca ai fi un textier bun de muzica usoara. ai o usurinta in a rima si poate asta vine dintr-o deformatie profesionala sau cine stie? serios vorbind, ai incercat vreodata sa scrii carti cu versuri pentru copii?
pornind de la faptul ca universul e infinit, putem spune orice despre el. chiar si ca ar fi plat sau rotund. dar nu prin analogie cu pamântul. pentru ca asa , inversând termenii, am spune ca si pamântul e infinit, si nu este...
Multumesc, Marina. Am avut, marturisesc, mari retineri in a posta un astfel de text aici. Nu pot decat sa ma bucur de aceasta primire frumoasa. Ioana, ma straduiesc. Sper din tot sufletul ca aceeasi bucurie pe care o am eu cand scriu aceste poezii sa o aiba si cel care le citeste. Numai asa s-ar putea naste volumul despre care vorbesti. Multumesc mult pentru cuvintele incurajatoare.
In partea cealalta ti-am lasat un comentariu, dar nu am apucat sa iti sugerez ceva la final. Este prea evident cand spui taind ca un brici. Dar daca spui lucind ca un brici, atunci intri pe teritoriul multiplelor intelesuri. Clipa poate fi stralucitoare, dar si fatala. Indiferent daca modifici sau nu, avem in fata un text taios, cu doua tablouri bine alese si cu un substrat filozofic ce merge pe transcendentul vertical, dar fara sa lase speranta ca zmeul, odata scapat din mana, poate ajunge undeva anume...
da, interesanta aceasta aparitie. uneori mi se face dor de Dunarea la Cazane si de oamenii de acolo. era peste bun cindva. nu stiu de ce mi se pare tragic textul.
cam contorsionată (aproape chinuită) scriere. în alte texte am observat mai multă claritate și contur. aceste determinări meandrice (sau meandroase?), mai degrabă ermetice pot reprezenta un stil dar nu cred că vor atrage prea mult interes. apoi există unele, să le zicem clișee metaforice, cam răsuflate: „rezemată de un gând”, „Aproapele meu devine distanța măsurată ”, etc.
evident, unul din elementele semnificative este întrebarea despre cine vorbești aici. eu sînt înclinat să cred că despre dumenzeu. dar nu știu sigur. s-ar putea să fie un părinte. sau un personaj imaginar(t).
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
francisc...eheei și grația aia tb. să vină din ceva mai puțin grațios nu din vid evident...:) mersi fain pentru semn...
pentru textul : vine ploaia. ascunde-te sub iarbă deE vorba despre cercurile din lanuri?
pentru textul : cercul - episod pilot deÎn primul rând,
pentru textul : Înșir`te mărgărite demă bucur foarte mult de prezența oaspeților dragi.
Sebi, taina, magia este a coacăzului roșu, eu doar am încercat să înțeleg ce are el de spus. M-a oprit din drumul meu grăbit spre niciunde, cu explozia lui de lumină, de frumusețe și seninătate. Coacăzul roșu vorbea.
Marian, ne-ai lipsit! Da, așa am ascultat: în șoaptă, vorbea încet, cu pauze lungi, ca adierea vântului printre ramuri.
Doina, am efectuat corecțiile cuvenite, mulțumesc mult pentru ajutor, e un dar important ce faci tu pentru noi. Am folosit același ecran de proiecție pentru cele trei tablouri, pentru că împreună spun ele povestea.
Vă mulțumesc și vă aștept oricând cu mare drag.
O construcție lexicală, exploatând un ludic al paradoxului, susținută admirabil de de cele patru versuri din final(cu un plus pentru ultimul vers) sau, poate, pregătind spațiul liric pentru acestea. Consider că ar trebui "rezolvate" acele patru versuri, în monorimă, care strică versificația. Cu amiciție,
pentru textul : Noapte-zi de cer cu lună deLa fel de bun text. Poeziile tale merită toată atenția. Nu-i mai spune ”fabulă”! Pe răspunderea mea când zic că e un stil poetic care, așa cum am arătat în partea cealaltă, are predecesori. Asta nu înseamnă nicidecum epigon, ci că ești pe drumul cel bun.
Altfel, sunt foarte curios să știu mai multe. Poate te prindem la Sibiu pentru un recital.
pentru textul : semnături deE frumoasa aceasta "destainuire", nu atat poetica cat impregnata de real si ceea ce ma mira este ca ai reusit sa mentii un anumit ton monoton, de parca n-ai spune lucruri importante cand de fapt le spui de la obraz si le lasi sa doara in cei care rezoneaza... imi place finalul... si aveai toate sansele sa ratezi "cu gratie".
pentru textul : playa girón dedupă ce am citit comentariul am întrebat-o pe Iasomia - femeie tu crezi că sînt bătrîn și celebru?
relaxează-te dragul meu, ești doar bătrîn!
sînteți prea generoasă cu un turburat la cap. mulțumesc.
pentru textul : Lina lu’ Mărin deGorun, surprinzătoare versuri. Simple, cuceritoare, aș îndrăzni a spune optzeciste. Sper să nu greșesc, nici să supăr cu aceste afirmații și cu o observație: nu îmi sună bine gramatical acel "de aș fi păstrat". Am dreptate?
pentru textul : Itermezzo (1) depeniță: pentru accentul pus pe acest subiect atât de rar tratat nu numai în poezie, pe stările trăite și poate nu numai imaginate, pentru "sometimes I feel like a motherless child" (mai ales în interpretarea lui Louis Armstrong); pentru golul sufletesc iremediabil ce rămâne după un avort, pentru ceea ce unii numesc poezie feminină, cât și pentru metafore deosebite ca de exemplu: "Acvariu înghețat / uterul unei femei refuzând prunci" "aș coase umbra lui Peter Pan / simt pași trecând prin mine" "un brăduț înlăuntrul meu / spărgând nucile de gheață ale plânsului".
pentru textul : avort deSine cera și eu, răspund
Dacă ceea ce ai spus în comentariu e adevărat, atunci la fel de adevărată e și concluzia. De aceea prefer penibilul relativ în locul sincerității absolute.
pentru textul : Poem penibil deTe salut scurt la tâmpla tunsă la zero.
un poem care începe baladesc ( foarte puternic începutul, parcă văd haiducii strânși undeva, la o crâșma ferită de poteri) și se termină...arghezian. plăcut la citire, te ia și te duce, deși pe la mijloc mi se pare că ideea face niște concesii (nu tocmai necesare) rimei ; sau, dimpotrivă, prozodia nu reușește să urmeze ideea - nu știu, dar e o rupere acolo: "în patru zări aș răsfira cu cânturi și gura i-aș zdrobi-o sub săruturi decapitând sfârșituri și-nceputuri rănit de mine m-aș înapoia pe scuturi". Domnule Jorz, presupun că este un poem la care țineți (dată fiind dedicația) dar primul din versurile citate poate ar merita reformulat, păstrând imaginea răsfirării, care-i excelentă . însă "cu canturi" nu-i prea...cantabil. :) mă bucur să vă întâlnesc aici .
pentru textul : doină pe potriva sorții deorice atac la persoana este interzis minorilor.
pentru textul : gloanțele adevărate vorbeau cu gloanțele oarbe defoarte frumos poemul asa cum este. si ma gandeam ce orizonturi carnoase s-ar deschide daca ultimele versuri ar fi
"e ca și cum moartea ar intra în pămînt de rușine
pentru că a venit după unu și
nu a mai gasit pe nimeni"
inlocuirea lipsei cu o lipsa si mai mare sau lipsa ca cel mai puternic semn al prezentei. un final paradoxal ofertant si deschis.
pentru textul : tourniquet demultumesc Sapphire. am apreciat sinceritatea ta. pe alocuri, am tinut cont de sugestiile tale, contrar asteptarilor. Van Gogh ramine in St. Rémy de Provence, cat sa-si inchida disperarea intr-o noapte mult mai adinca. eu la fel.
pentru textul : Într-o noapte mult mai adîncă dechiar este o seară frumoasă, Daniela. mulțumesc pentru delicatețea semnului tău, cumpănit și călduros.
pentru textul : dj remember II detimp liniștit... îndeletniciri plăcute!
un text chiar reușit
pentru textul : vis deam modificat. e mai bine acum?
pentru textul : niciodată aripă depai ce sa zic, virgile, sterge-l asa precum mi-ai mai sters un poem, probabil nici acela nu-ti convenea. pana la urma e situl tau si faci ce vrei "aicea",(sub paravanul Regulamentului infailibil), nu-i asa? "aicea", in ograda ta, e ca in vremurile "bune" ale comunismului, cand dispareau oameni de pe strada, iar trecatorii se faceau ca nu vad. insusi disparutii erau facuti sa nu mai existe, spre multumirea Conducatorului. "aicea" dispar, la fel de abuziv, fara explicatie, fara drept la replica (de veto ce sa mai vorbim, pana la urma eu doar am scris textul, din moment ce apare pe hermeneia tu consideri ca iti apartine - probabil un paragraf secretizat din apofaticul Regulament), si...fara urma! oricat talent poetic ai avea tu, virgile, asta nu iti scuza marlaniile grosolane. si nici infatuarea unui sef de trib. cius.
pentru textul : nimic artificial denu sint un expert al acestui tip de literatura dar inclin sa cred ca numai primul se califica drept hai ku
pentru textul : Haiku-uri deMi-ar fi foarte uşor să-i răspund lui Bobadil,dar în acest fel s-ar ajunge la vulgarităţi şi jigniri care cred nu au ce căuta pe Hermeneia. Te rog să iei măsurile în conformitate cu regulamentul.
Cu stimă
pentru textul : fahrenheit game deincercand sa te rotesti ca un dervis, nu vei fi decat un românaș care ameteste fara sa inteleaga nimic mistic ori poetic... probabil ai avea nevoie de o initiere (mai intai in cultura si lirica islamica, ulterior in mistica sufita) ca sa pricepi ceva din: 1. pluralitatea demersurilor lirice 2. tematica arhetipala uzitata in text 3 dimensiunea unei mistici ambivalente ghinion insa, dragul meu emiemi: azi nu dau lectii... insa nu te complexa. sunt sigur ca cercul stramt e si confortabil.
pentru textul : o clipă din viața lui Mathnawi deatat? viscolul tine de obicei o saptamana sau doua, cel mai putin cateva zile. homelessul in asteptarea ultimei supe spera la o imbratisare mai lunga!
pentru textul : homeless deda
pentru textul : de ziua mexicului parcă decred ca ai fi un textier bun de muzica usoara. ai o usurinta in a rima si poate asta vine dintr-o deformatie profesionala sau cine stie? serios vorbind, ai incercat vreodata sa scrii carti cu versuri pentru copii?
pentru textul : Mă duc și mă duc depornind de la faptul ca universul e infinit, putem spune orice despre el. chiar si ca ar fi plat sau rotund. dar nu prin analogie cu pamântul. pentru ca asa , inversând termenii, am spune ca si pamântul e infinit, si nu este...
pentru textul : Celălalt Enkidu, sau Enkidu II deMultumesc, Marina. Am avut, marturisesc, mari retineri in a posta un astfel de text aici. Nu pot decat sa ma bucur de aceasta primire frumoasa. Ioana, ma straduiesc. Sper din tot sufletul ca aceeasi bucurie pe care o am eu cand scriu aceste poezii sa o aiba si cel care le citeste. Numai asa s-ar putea naste volumul despre care vorbesti. Multumesc mult pentru cuvintele incurajatoare.
pentru textul : Cea mai sensibilă floare deIn partea cealalta ti-am lasat un comentariu, dar nu am apucat sa iti sugerez ceva la final. Este prea evident cand spui taind ca un brici. Dar daca spui lucind ca un brici, atunci intri pe teritoriul multiplelor intelesuri. Clipa poate fi stralucitoare, dar si fatala. Indiferent daca modifici sau nu, avem in fata un text taios, cu doua tablouri bine alese si cu un substrat filozofic ce merge pe transcendentul vertical, dar fara sa lase speranta ca zmeul, odata scapat din mana, poate ajunge undeva anume...
pentru textul : tăiș deda, interesanta aceasta aparitie. uneori mi se face dor de Dunarea la Cazane si de oamenii de acolo. era peste bun cindva. nu stiu de ce mi se pare tragic textul.
pentru textul : dunărea în inimi decam contorsionată (aproape chinuită) scriere. în alte texte am observat mai multă claritate și contur. aceste determinări meandrice (sau meandroase?), mai degrabă ermetice pot reprezenta un stil dar nu cred că vor atrage prea mult interes. apoi există unele, să le zicem clișee metaforice, cam răsuflate: „rezemată de un gând”, „Aproapele meu devine distanța măsurată ”, etc.
pentru textul : Intro deevident, unul din elementele semnificative este întrebarea despre cine vorbești aici. eu sînt înclinat să cred că despre dumenzeu. dar nu știu sigur. s-ar putea să fie un părinte. sau un personaj imaginar(t).
erata: oamenii
pentru textul : naufragiu dePagini