Am citit câteva articole referitoare la volumul publicat dupa ce am postat textul meu pe noul e-zine de art&culture de care mă ocup. Nu am rămas surprinsă de celelalte rezonanțe pe care această carte le-a declanșat altor comentatori, cum s-ar putea crede, însă accentul major îl văd pe o (supra)viețuire interioară de forță în care memoria/nostalgia/capacitatea reală de a iubi și a fi iubit măcar preț de o bătaie de aripi, rămân intacte în ciuda tuturor inconvenientelor exterioare, indiferent de caracterul lor. Sunt însă încântată să am în biblioteca e-zinului meu o nouă carte!
l-am citit cu voce tare ca sa imi fie mai clar. parerea mea este ca e facut din mai multe bucati care chiar daca (foarte posibil) au fost compuse in aceeasi parcurgere, totusi sint perceptibile ca bucati distincte. stilul acesta confesivo-apodictic pare fortat (putin optzecistic) pe alocuri. s-ar putea sa gresesc cu optzecismul dar asa imi suna mie. de fapt daca ar fi sa ofer un sfat autorului i-as recomanda sa incerce sa fie putin mai "relaxat" in scriere. se tradeaza senzatia ca autorul "urmareste" sa spuna ceva in loc sa lase "poezia" sa curga si apoi sa o cizeleze. spun toate acestea pentru ca parerea mea este ca exista un anumit grad de talent si inefabil dar pare a fi prea "controlat" aproape artizanal. poate n-ar fi rau ca autorul sa citeasca textul cu voce tare si sa se detaseze de el, ca si cum nu ar fi al lui. si sa scoata fara mila ceea ce il deranjeaza. si sa vada ce ramine si cum arata si cum suna ceea ce ramine.
Dorin, cu titlurile si cu finalurile mi-s ca la loterie:) daca da, bine, daca nu, sa-i fie de bine:)
Mariana, multam pentru atenta citire! "am inceput sa explic oglinzii ceea ce tocmai am inteles eu sau ceea ce tocmai mi-a fost explicat" - in cazul asta un "i" pe-acolo mi se pare in plus, mai ales ca in urmatoarele doua versuri apare cate un i de care s-ar fi impiedicat ochiul la citire. ori faptul ca am specificat cui explic nu obliga la "i". sau mi se pare mie? ...drept e ca pentru mine gramatica e o ramura a matematicii, iar matematica se termina la tabla inmultirii... :)
Marius, mare parte din excelenta versurilor se datoreaza celui care stie sa citeasca:) multam!
ore mici se cuibăresc în așternut
ca doi pui de cățel albi
fără să fi făcut ochi
mă trezește scîncetul lor
și privesc
cum pe gîtul tău coboară
leneș șuvițe negre
ca un fluviu chinezesc
îmbătrînit și tăcut
afară iarna scurmă cu copita
covata albă a nopții
timpul stă agățat de grinzile tavanului
și se leagănă
"ascult tînguirea coastelor casei
sorb liniștea aburindă a nopții" - versuri consecutive construite cu genitivul + primul fiind dublu (tânguirea coastelor casei). De evitat. Întotdeauna. Remarc şi eu finalul.
in opinia mea, Andu Moldovan si-a exprimat (cam neargumentat, ce-i drept) o parere despte textul (!) tau - nu tocmai magulitoare, cei drept. i-ai raspuns cu un atac la persoana. folosind un vocabular care nu-si are locul, aici. considera-te, te rog, avertizat.
Aouleu! Fulgi de zapada zburind ca demiurgii? Euritmii convulsive? Jesus! Stii ce e aia euritmie? Ca sa nu mai zic de convulsiv.Am sa postez niste poeme pe care le scriam in clasa a noua si sunt mai bune ca asta. In plus citeste cu voce tare: acperind clepsidral. O mostra de a pune cuvinte unul linga altul fara teama ca ar iesi ceva izbitor de fals. Si dupa cum te stiu, abtine-te la alte reactii.
tuturor comentatorilor cu penițe: eu cred puternic că Virgil s-a întâlnit în mall cu Maitreya, presupusul world teacher, propagat prin publicațiile New Age, despre care discibolii săi spun că a apărut și se dezvăluie pe sine după cum îi dă ghes inima. doar el poate zâmbi ironic și dacă ai noroc te-ar putea invita eventual la o cafea sau la o bere, depinde de preferință. Hristosul Scripturilor niciodată nu zâmbește ironic, mai ales acum, că este singurul mijlocitor între om și Dumnezeu. nu vă lăsati înșelați. Hai să fim serioși, și să nu mai luăm Numele Domnului în deșert. Virgil poate pretinde că s-a întâlnit cu Hristos, și s-a întâlnit, no doubt, dar nu așa cum minte el în poem. În ce priveste poemul, e slab și nu merită să-l comentez.
N-am sa ascund faptul ca am apreciat intotdeauna scriitura ta, fara sa fi legat prietenii literare sau din spirit de fronda. Pentru mine textul nu este inovator ci in nota ta caracteristica. Sunt citeva metafore de efect, dar in acelasi timp se simte si o supradoza de lirism.
Personal, eu vad textul ca pe o scrisoare catre Grettel.
sau, mai degrabă, neagră, viaţa pornită în trombă de la nuanţe de roz către ceea ce devine este descoperită cu gustul "prins" din "cartea bucatelor" şi se derulează sarcastic- hilar înspre "catedralele melancoliei".
am zâmbit şi am oftat, nu mai ştiu care a fost prima reacţie, poate că cele două stări chiar s-au suprapus!
reflectand atent, am constatat ca opinia dumneavoastra nu e lipsita de temei si am revenit asupra textului. cred ca nu e cea mai buna versiune insa el ramane deschis modificarilor ulterioare. in ciuda tonului caustic, va multumesc. multumesc inclusiv pentru amabilitatea de a-mi corecta greselile de limba engleza precum si pentru exigenta cu care va aplecati asupra modestelor mele desene literare.
lui Virgil îi răspunsesem acum câteva minute, dar cred că mi-a picat răspunsul din mână.
ziceam că, atâta timp cât nu devine text ultra-post-modern, e în regulă... :)
Foarte frumoasă armonia culorilor în acest poem. Am remarcat trecerea de la galbenul elegant la alb-negru şi în final gri. Stiloul poate fi cu pompiţă, cum erau în copilăria mea, sau cu rezervă. Este un text încropit din referinţe concrete, de aceea pe mine mă nemulţumeşte puţin versul cu lărgirea nimicului, care parcă sparge atmosfera prin nuanţele sale abstracte. Ce poate fi acel nimic? Poate ar fi fost mai bine ceva mai specific. E doar umila mea părere, în rest textul, mai ales prima parte, mi-a plăcut mult.
și de data aceasta îndemnul este spre a lua moartea în râs. amestec de angoasă și umor. strofa a doua se desprinde într-un altceva decât umorul negru din celelalte două. interesantă starea zacerii din ultima strofă - topire. până aici mirosea un pic a sorescu. finalul merge spre strofa a doua. se șterge umorul reîncepe angoasa.
revin cu o precizare. "Facere" este un verb care utilizat ca atare, mai ales în forma infinitivului lung, duce cu gândul la femeia care naşte, ceea ce nu are loc în poemul meu, mai ales fiindcă sunt femeie. Repet, cred că e mai bine cum am scris eu. E ca un poem-poveste.
Alina, Imi cer scuze daca nu am parut destul de explicita. de pe acest site nu am ce sa invat. Doar de la unii poeti, de fapt doi: Nichita Stanescu si Lucian Blaga. blaga avea o vorba: SA NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII. eu cred ca tu nici macar nu vezi corola asta. cel putin, in poezia ta, nu vad decat clisee schimonosite...Unde e corola de minuni? Ce e, de fapt, poezia? Propun sa mai citesti Blaga. De fapt, cred ca avem diferite tipuri de sensibilitate. Nu stiu daca textele mele sunt, neaparat, proaste. Si, daca intr-adevar sunt, te rog sa imi argumentezi...Nu am venit sa scriu de nu stiu ce fel de dor, nu am venit sa invat, in niciun caz de la tine, cel putin pot compara, ma pot gandi la textele tale, dar nu ma invata nimic...pentru ca nu simt nimic cand le citesc. La fel ca si cum m-as uita la fratemiu cand deseneaza: imita modele, dar nu spune nimic. Poezia ta e formata din multe poezii mai mici. Ai continuat sa o scrii, trecand pe langa mesaj. Ai strivit mesajul, aberand in continuare. De dorul lelii mi se par aprecierile. Critica mi se pare mai constructiva. Si nu cred ca ar fi cazul sa ma jignesti pentru ca te critic. Cum nici eu nu am intentia sa te jignesc. pur si simplu, nu suntem de acord. dar asta nu inseamna ca n-am sa-ti citesc poeziile in continuare. :)
deocamdataa din motive tehnice convertirea unui text intr-o alta sectiune o poate face numai un editor. de aceea te rog sa precizezi aici link-ul textului si sectiunea + subsectiunea la care doresti sa fie incadrat si un editor o va face pentru tine.
voi scrie si un anunt cu privire la aceasta pentru ca vad ca a devenit o problema
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Am citit câteva articole referitoare la volumul publicat dupa ce am postat textul meu pe noul e-zine de art&culture de care mă ocup. Nu am rămas surprinsă de celelalte rezonanțe pe care această carte le-a declanșat altor comentatori, cum s-ar putea crede, însă accentul major îl văd pe o (supra)viețuire interioară de forță în care memoria/nostalgia/capacitatea reală de a iubi și a fi iubit măcar preț de o bătaie de aripi, rămân intacte în ciuda tuturor inconvenientelor exterioare, indiferent de caracterul lor. Sunt însă încântată să am în biblioteca e-zinului meu o nouă carte!
pentru textul : Apariție editorială 2007 – „În vizită la Ussais” de Adrian Graunfels deSurprinzător de bine sună
pentru textul : Inventar deacest poem închis în rimă.
l-am citit cu voce tare ca sa imi fie mai clar. parerea mea este ca e facut din mai multe bucati care chiar daca (foarte posibil) au fost compuse in aceeasi parcurgere, totusi sint perceptibile ca bucati distincte. stilul acesta confesivo-apodictic pare fortat (putin optzecistic) pe alocuri. s-ar putea sa gresesc cu optzecismul dar asa imi suna mie. de fapt daca ar fi sa ofer un sfat autorului i-as recomanda sa incerce sa fie putin mai "relaxat" in scriere. se tradeaza senzatia ca autorul "urmareste" sa spuna ceva in loc sa lase "poezia" sa curga si apoi sa o cizeleze. spun toate acestea pentru ca parerea mea este ca exista un anumit grad de talent si inefabil dar pare a fi prea "controlat" aproape artizanal. poate n-ar fi rau ca autorul sa citeasca textul cu voce tare si sa se detaseze de el, ca si cum nu ar fi al lui. si sa scoata fara mila ceea ce il deranjeaza. si sa vada ce ramine si cum arata si cum suna ceea ce ramine.
pentru textul : întotdeauna toamna fu frumoasă... dee un poem autobiografic. multumesc.
pentru textul : pelerinul norilor deDorin, cu titlurile si cu finalurile mi-s ca la loterie:) daca da, bine, daca nu, sa-i fie de bine:)
Mariana, multam pentru atenta citire! "am inceput sa explic oglinzii ceea ce tocmai am inteles eu sau ceea ce tocmai mi-a fost explicat" - in cazul asta un "i" pe-acolo mi se pare in plus, mai ales ca in urmatoarele doua versuri apare cate un i de care s-ar fi impiedicat ochiul la citire. ori faptul ca am specificat cui explic nu obliga la "i". sau mi se pare mie? ...drept e ca pentru mine gramatica e o ramura a matematicii, iar matematica se termina la tabla inmultirii... :)
Marius, mare parte din excelenta versurilor se datoreaza celui care stie sa citeasca:) multam!
pentru textul : în prețul biletului deam modificat și pun varianta originală aici:
ore mici se cuibăresc în așternut
ca doi pui de cățel albi
fără să fi făcut ochi
mă trezește scîncetul lor
și privesc
cum pe gîtul tău coboară
leneș șuvițe negre
ca un fluviu chinezesc
îmbătrînit și tăcut
afară iarna scurmă cu copita
pentru textul : nopți de ianuarie decovata albă a nopții
timpul stă agățat de grinzile tavanului
și se leagănă
"ascult tînguirea coastelor casei
pentru textul : tern de 6 desorb liniștea aburindă a nopții" - versuri consecutive construite cu genitivul + primul fiind dublu (tânguirea coastelor casei). De evitat. Întotdeauna. Remarc şi eu finalul.
in opinia mea, Andu Moldovan si-a exprimat (cam neargumentat, ce-i drept) o parere despte textul (!) tau - nu tocmai magulitoare, cei drept. i-ai raspuns cu un atac la persoana. folosind un vocabular care nu-si are locul, aici. considera-te, te rog, avertizat.
pentru textul : viața mea deAouleu! Fulgi de zapada zburind ca demiurgii? Euritmii convulsive? Jesus! Stii ce e aia euritmie? Ca sa nu mai zic de convulsiv.Am sa postez niste poeme pe care le scriam in clasa a noua si sunt mai bune ca asta. In plus citeste cu voce tare: acperind clepsidral. O mostra de a pune cuvinte unul linga altul fara teama ca ar iesi ceva izbitor de fals. Si dupa cum te stiu, abtine-te la alte reactii.
pentru textul : prag între ani detuturor comentatorilor cu penițe: eu cred puternic că Virgil s-a întâlnit în mall cu Maitreya, presupusul world teacher, propagat prin publicațiile New Age, despre care discibolii săi spun că a apărut și se dezvăluie pe sine după cum îi dă ghes inima. doar el poate zâmbi ironic și dacă ai noroc te-ar putea invita eventual la o cafea sau la o bere, depinde de preferință. Hristosul Scripturilor niciodată nu zâmbește ironic, mai ales acum, că este singurul mijlocitor între om și Dumnezeu. nu vă lăsati înșelați. Hai să fim serioși, și să nu mai luăm Numele Domnului în deșert. Virgil poate pretinde că s-a întâlnit cu Hristos, și s-a întâlnit, no doubt, dar nu așa cum minte el în poem. În ce priveste poemul, e slab și nu merită să-l comentez.
Unbilievable!
pentru textul : l-am întîlnit pe hristos în mall într-o zi deN-am sa ascund faptul ca am apreciat intotdeauna scriitura ta, fara sa fi legat prietenii literare sau din spirit de fronda. Pentru mine textul nu este inovator ci in nota ta caracteristica. Sunt citeva metafore de efect, dar in acelasi timp se simte si o supradoza de lirism.
pentru textul : Scrisoare dePersonal, eu vad textul ca pe o scrisoare catre Grettel.
Iertare ! Așa se întâmplă când faci copy/paste și nu ești atent... Voi incerca sa rezolv problema imediat...
pentru textul : Același joc deeste un "n" în plus acolo. Am corectat.
Mulţumesc pentru trecere
pentru textul : fahrenheit game deimi cer scuze Florin, ai fost incadrat la categoria novice dintr-o greseala. acum am remediat
pentru textul : Ines desau, mai degrabă, neagră, viaţa pornită în trombă de la nuanţe de roz către ceea ce devine este descoperită cu gustul "prins" din "cartea bucatelor" şi se derulează sarcastic- hilar înspre "catedralele melancoliei".
pentru textul : Série grise ou noire deam zâmbit şi am oftat, nu mai ştiu care a fost prima reacţie, poate că cele două stări chiar s-au suprapus!
haida, haida, altoieste-l.
"tată
e cel mai greu să înveţi iubirea
mă rog de ei
jertfiţi-mă"
asta poate descalifica un text verde.
pentru textul : caută-mă în omul acela deVlad, m-am mai uitat odata pe text si am vazut greselile. multumesc pentru atentionare!
pentru textul : Amintiri de pe strada fabricii de zahăr dereflectand atent, am constatat ca opinia dumneavoastra nu e lipsita de temei si am revenit asupra textului. cred ca nu e cea mai buna versiune insa el ramane deschis modificarilor ulterioare. in ciuda tonului caustic, va multumesc. multumesc inclusiv pentru amabilitatea de a-mi corecta greselile de limba engleza precum si pentru exigenta cu care va aplecati asupra modestelor mele desene literare.
pentru textul : crazy party delui Virgil îi răspunsesem acum câteva minute, dar cred că mi-a picat răspunsul din mână.
pentru textul : de ce nu mai scriu poeme lungi deziceam că, atâta timp cât nu devine text ultra-post-modern, e în regulă... :)
acest text e ok. te voi citi cu atentie de acum...
pentru textul : piatră de râu deiti multumesc de trecere si pentru apreciere. onorat de vizita
pentru textul : Duel detitlul mi se pare o aberatie bombastica
pentru textul : nostalgia este o escaladare a prezentului deFoarte frumoasă armonia culorilor în acest poem. Am remarcat trecerea de la galbenul elegant la alb-negru şi în final gri. Stiloul poate fi cu pompiţă, cum erau în copilăria mea, sau cu rezervă. Este un text încropit din referinţe concrete, de aceea pe mine mă nemulţumeşte puţin versul cu lărgirea nimicului, care parcă sparge atmosfera prin nuanţele sale abstracte. Ce poate fi acel nimic? Poate ar fi fost mai bine ceva mai specific. E doar umila mea părere, în rest textul, mai ales prima parte, mi-a plăcut mult.
pentru textul : p.s deși de data aceasta îndemnul este spre a lua moartea în râs. amestec de angoasă și umor. strofa a doua se desprinde într-un altceva decât umorul negru din celelalte două. interesantă starea zacerii din ultima strofă - topire. până aici mirosea un pic a sorescu. finalul merge spre strofa a doua. se șterge umorul reîncepe angoasa.
pentru textul : mi-e frică să dorm derevin cu o precizare. "Facere" este un verb care utilizat ca atare, mai ales în forma infinitivului lung, duce cu gândul la femeia care naşte, ceea ce nu are loc în poemul meu, mai ales fiindcă sunt femeie. Repet, cred că e mai bine cum am scris eu. E ca un poem-poveste.
pentru textul : ie de zi lucrătoare dem-am edificat, Paul Blaj, membru U.S.R. nu mă impresionezi.
pentru textul : Boierismul - necenzurat ludic desi acest text incalca puncetele 14.5 si 14.6 din Regulament.
pentru textul : Nașterea demonului deAlina, Imi cer scuze daca nu am parut destul de explicita. de pe acest site nu am ce sa invat. Doar de la unii poeti, de fapt doi: Nichita Stanescu si Lucian Blaga. blaga avea o vorba: SA NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII. eu cred ca tu nici macar nu vezi corola asta. cel putin, in poezia ta, nu vad decat clisee schimonosite...Unde e corola de minuni? Ce e, de fapt, poezia? Propun sa mai citesti Blaga. De fapt, cred ca avem diferite tipuri de sensibilitate. Nu stiu daca textele mele sunt, neaparat, proaste. Si, daca intr-adevar sunt, te rog sa imi argumentezi...Nu am venit sa scriu de nu stiu ce fel de dor, nu am venit sa invat, in niciun caz de la tine, cel putin pot compara, ma pot gandi la textele tale, dar nu ma invata nimic...pentru ca nu simt nimic cand le citesc. La fel ca si cum m-as uita la fratemiu cand deseneaza: imita modele, dar nu spune nimic. Poezia ta e formata din multe poezii mai mici. Ai continuat sa o scrii, trecand pe langa mesaj. Ai strivit mesajul, aberand in continuare. De dorul lelii mi se par aprecierile. Critica mi se pare mai constructiva. Si nu cred ca ar fi cazul sa ma jignesti pentru ca te critic. Cum nici eu nu am intentia sa te jignesc. pur si simplu, nu suntem de acord. dar asta nu inseamna ca n-am sa-ti citesc poeziile in continuare. :)
pentru textul : Felix catus dePaul, iti multumesc pt distinctie, ma onoreaza aprecierea ta.
pentru textul : Albe&reci dedeocamdataa din motive tehnice convertirea unui text intr-o alta sectiune o poate face numai un editor. de aceea te rog sa precizezi aici link-ul textului si sectiunea + subsectiunea la care doresti sa fie incadrat si un editor o va face pentru tine.
pentru textul : Poem fără picioare devoi scrie si un anunt cu privire la aceasta pentru ca vad ca a devenit o problema
Pagini