un poem deosebit de frumos scris cu sensibilitatea caracteristică, reuşeşti de fiecare dată să transmiţi multă emoţie cititorului.felicitări pentru peniţă!
corect este "să nu mai fi purtat”. un typo cred: "inscripționațe". despre lirismul textului, numai de bine! deosebit finalul prin accentul impus, bine dozat, stratificat din toate punctele de vedere, chiar și grafic (totul descrește până la esență, unicitate:"iubitul meu"): "o să ajung în somn, acasă, tu între timp ai să mi te strecori înapoi în medalionul din piept, mă voi arunca drept în vacarmul singurătății din apartamentul cinci, unde mă așteaptă prin dulapuri numai hainele cele negre, îmbrățișate cândva de tine, iubitul meu" remarc "vacarmul singurătății" ca original.
Mihai, ca sa fii liber, in afara cunoasterii adevarului, trebuie sa iei o determinata hotarare in a trai pentru Christos. Lui Nicodim, Isus i-a spus: Nicodime, trebuie sa te nasti din nou. Aceasta presupune o interventie divina, pe care Dumnezeu o face prin Duhul Sfant. Atunci se implineste ceea ce scrie sfantul apostol Pavel, care zice: chiar daca trupul nostru se strica, adica imbatraneste si moare, omul nostru cel nou se innoieste din zi in zi, calatorind in libertate spre vesnicie. Si suferintele, piedicile si lupta noastra pe calea aceasta, nu sint vrednice sa fie puse alaturi de slava viitoare. Sint doua feluri de crestini si tu le-ai amintit. Sint crestini declarati si crestini adevarati, crestini cu numele, cu milioanele si crestini (putini) cu fapta si cu adevarul. Iata aici o poezie a mea, care aduce o oarecare limpezime asupra discutiei:
Aleg
Mereu sunt pus s-aleg în viaţă
Pe ce cărare să păşesc.
Sunt două căi ce-mi stau în faţă:
E calea lumii ce mă-nvaţă
Să-i cad la pieptul ei de gheaţă,
Şi cea cu har dumnezeiesc.
A lumii cale, largă, plină
De fel şi fel de mărfuri seci,
De oameni ce adânc se-nchină
La monumentul ei de tină
Sorbind plăceri care-nvenină,
E calea beznelor de veci!
Şi-i calea Harului divin
În care dragostea-i stăpână.
Pe ea doar mântuiţii vin
Cu inimi arse de suspin
Urcând spre cer cu suflet plin
De dor şi sete de Lumină!
De mii de ori de-s pus s-aleg,
Aleg cărarea vieţii sfinte;
Dorinţa firii vechi o neg
Din neputinţă mă dezleg
Şi de Isus cu drag mă leg
În tari, curate legăminte.
Aleg să împlinesc Cuvântul
Fugind de poftele din lume;
Nu mă va-mpiedica pământul
Cu vraja lui şi nici mormântul
Să fiu în slavă cu Preasfântul
Şi-aici să-i cânt slăvitu-I Nume!
Aleg să-mpărtăşesc iubirea
Cu cei ce n-o cunosc nicicum.
Aleg s-arăt tămăduirea
În Cel ce e Desăvârşirea
Acelor ce-au ales pieirea
Şi merg orbiţi pe largul drum!
Aleg să fiu umanul vas
În care El să-şi toarne mirul.
Şi-aici în trecătorul ceas
În viaţa ce mi-a mai rămas
Aleg Luminii să-i fiu glas
Şi Harului ceresc potirul.
Aleg pe Domnul să-L slujesc
Mărturisind a Sa-ndurare!
Şi-n omul meu duhovnicesc
Amirosind parfum ceresc
Mai plin de El mă lupt să cresc
Urcând îngusta Lui cărare.
ia uite ce caostică ești! pe bune margas, mă gândeam la bunica și la toate adaosurile ei în ciorba de potroace. dac-aș putea, aș schimba, dar nu pot. rămâne să hăituiesc monstrul narcotic, poate pot să-l împing peste bega.
e un text din alea care le scrii o data pe an si care reprezinta centrul de greutate al scriiturii tale.
e un text solid, cu multe, multe, parti reusite, cum e aici:
"golgotă a însinguraţilor
pe coapsele tale mâinile lor
desenează aerogări pentru fluturi."
Singurul lucru care, in opinia mea, ingreuiaza textul e repetitia:
"nimic nu te poate cuprinde."
Daca este vorba de Dumnezeu, afirmatia este adevarata. Pe El nici cerurile cerurilor nu-l pot incape.
Lumina poate fi absenta totusi. Si atunci invadeaza intunericul. Aceasta este si logic si scriptural.
Textul are acea dimensiune filosofica, te prinde si te binecuvinteaza.
Felicitari Alina pentru consecventa (pe care unii pot sa o numeasca si incapatanare ca merge :-) cu care promovezi acest fenomen literar pe melegurile noastre de suflet iesene. De data asta daca nu se mai schimba data si ajungem iar de Craciun voi fi acolo sigur impreuna cu Matei care si el doreste sa vina, mai ales ca am inteles ca de data asta locatia este la un parter. Chiar daca poate nu ma mai crezi, eu te amenint totusi ca voi fi acolo, in sensul asta iti si spun :-) Inca o data felicitari si daca pot contribui cu ceva in aceste vremuri grele pe partea organizatorica, te rog sa nu eziti sa ma contactezi. Ma voi simti onorat sa fiu solicitat. Andu
Astăzi (și asta poate suna a capriciu și pentru asta îmi cer scuze) nu am pretenții. Pacificul a fost nu sublim, a fost fantastic de frumos așa că nu mai am alte pretenții. Textul de față este un risc asumat. Multumesc pentru trecere si apreciere Ionuț Caragea. Aleena, nu știu, nu sînt chiar așa de convins ca tine că am scris bine în ultima vreme. Eu unul nu sînt satisfăcut. Și sînt convins că sînt critici de-ai mei care nu m-ar contrazice acum. Dar asta nu înseamnă că nu sînt și oameni ca tine care rezonează cu ultimele mele texte mai mult ca de obicei. Dilema textului este alegerea mea. Asta mai ales în contextul în care într-unul din textele mele de mai demult am regretat că am fost prea „evident”. Și da, răspunsul se află în subtitlu, dar și acela trebuie identificat în contextul lui literar pentru că altfel dilema pe care ai început să o observi nu face decît să continuie. Mulțumesc pentru apreciere.
Are vreo legătură 'șofar' cu 'înfășor', e anume folosită alăturarea de sunete sau e doar o coincidență? În strofa a doua, verbul ('fugărește') are 2 silabe în plus, ascultă ritmul interior al versului. Ai doi de 'încă' în strofa a treia, foarte aproape. Remarc versul 'în mine un cer învață să ningă' și claritatea imagistică a strofei de mijloc.
Multumesc Daniela! Un semn neasteptat pt aceasta incursiune poetica! un cintec dedicat celei ce incearca sa para a fi altcineva/ceva decit puncte puncte ceea ce e - no name/ no game. Dar luna, lupoaica siderala, stie ce stie: i.e. numai adevarul poate rani, minciuna (mentionata mai sus) cade la pamint precum un glonte orb tras spre puncte puncte luna.
Mi-as dori cum isi dorea si Mr Poe 'to write as mysterious as a cat' (are wolves and cats related? dar leii? :p)
o seara frumoasa iti doresc!
PS un mic tune cu lupoaica, for you! :
...nici eu nu aș reuși să afirm mai sigur ca tine simplu,trist. ai un simț sintetic dezvoltat. Matei, mă bucură trecerea ta liniștită, pașnică, după cum îți e scrisul.Mulțumesc pentru apreciere! Și eu cred că în real sunt esențele. Pateticularizat au ba. Cine suntem noi să judecăm?(retoric) Important e să ne scriem până la capăt. De câte ori rezonezi la ceva scris de mine mă simt mai tânăr, mai generos... nu pot să uit imaginea aceea a ta cu studenții se scurg spre examene, acțiune plasată prin Copou, într-un peisaj de Caspar David Friedrich (Abație în stejăriș) ... poezia nu merită cosmetizată... și după cum îmi spunea o persoană dragă, Constanța Buzea, cu ani în urmă, mai poet ca la tinerețe nu poți fi niciodată. Scuză-mi divagația de... purtător de ani. Mulțam de semn. cu gânduri bune, paul
Laic si religios in acelasi timp, un text care pentru mine are o atmosfera excelenta. In strofa a doua nu m-am impacat cu acel fluierat in biserica-imagine mai putin puternic in comparatie cu suflarea dintii. Retin: "eu am cunoscut femeia doar prin prescura întinsă de mîna ei mie" si finalul demn de un psalm, din punctul meu de vedere. Un text aproape mistic, aproape pieta, un text care m-a impresionat cu linistea lui, o impacare dincolo de umanizare. Remarc si titlul foarte inspirat.
prin urmare, ai observat bine, Viorel, că îmi schimb stilul, dar o fac preferențial și în niciun caz prescriptiv. știu și cunoști la fel de bine expresii biblice cu "Dumnezeu s-a mâniat" ori "se mâniase", deci am simțit impulsul, corect de altfel, de a-L descrie în raport cu mine. cât despre sisif, l-am făcut amnezic și fericit. iar pentru aprecierea ta îți mulțumesc frumos! acestea fiind zise... acta est fabula.
Anna, trecând despre faptul că demonii sunt, nu-i așa, îngeri căzuți, sinceră să fiu, am dubii cu privire la ceea ce poate însemna, în concepția ta, desigur, "realitate reală". Cred că ai trecut ușor pe lângă poezia mea, poate a fost de vină și amalgamul din prima parte, remarcat și de către Vladimir, nu știu. Umbrele nu erau de la aripi, am reformulat... deși mie îmi place să induc cititorul în eroare. Ce mă bucură din cale-afară însă este că ai simțit tenta ludică a acestui text. Asta da... cred că era nevoie de o atingere feminină să simtă asta. No offence celorlați cititori care nu se încadrează aici. Zâmbet. Vlad, mulțumesc pentru privirea atentă, din câte vezi, am urmat câteva dintre sfaturile tale. Mai am eu de lucrat într-o parte, unde știu că mai trebuie ceva, sper să și reușesc să fac asta. Altfel, chestia cu curajul... știi și tu cât de aproape de nebunie este. Mai țin încă ușa aceea întredeschisă încă, promit să îmi schimb motto-ul dacă intervine vreo modificare. Vă mai aștept, fiecare cu îngerii voștri.
One can almost “taste” this poem, Marlena, a poem where it seems you have stopped at the flavour of unspoken words, of buried nuances that lie between two heard words.
Marinela, E multă feerie în poezia ta, o îndepărtare de teluric, iar finalul -superb: "în sărbătoarea lor cerească noi doi vom fi decor cu îngeri, " Ai grijă la construcții forțate ca: "La orizont taifunuri criminale se abțin" Deci bine ai venit cu îngerii!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
un poem deosebit de frumos scris cu sensibilitatea caracteristică, reuşeşti de fiecare dată să transmiţi multă emoţie cititorului.felicitări pentru peniţă!
pentru textul : ne trezim într-un pat deGorun, mulţumesc pentru peniţă şi sfaturile legate de construcţia textului, voi ţine cont de ele!
Silviu, mulţumesc pentru ideea de a posta textul pe blog, sunt onorată! Sper să am timp să mai scriu!
Mariana, mulţumesc pentru gândurile bune, cu drag!
pentru textul : a te întoarce în braţele cuiva denu mă îndoiesc că a fost un cenaclu reușit. regret doar că nu am putut să particip. mai mult decît vă puteți voi imagina.
pentru textul : Virtualia XIII - mulţumiri, mirări şi poezie la Iaşi decorect este "să nu mai fi purtat”. un typo cred: "inscripționațe". despre lirismul textului, numai de bine! deosebit finalul prin accentul impus, bine dozat, stratificat din toate punctele de vedere, chiar și grafic (totul descrește până la esență, unicitate:"iubitul meu"): "o să ajung în somn, acasă, tu între timp ai să mi te strecori înapoi în medalionul din piept, mă voi arunca drept în vacarmul singurătății din apartamentul cinci, unde mă așteaptă prin dulapuri numai hainele cele negre, îmbrățișate cândva de tine, iubitul meu" remarc "vacarmul singurătății" ca original.
pentru textul : în medalionul din piept deMihai, ca sa fii liber, in afara cunoasterii adevarului, trebuie sa iei o determinata hotarare in a trai pentru Christos. Lui Nicodim, Isus i-a spus: Nicodime, trebuie sa te nasti din nou. Aceasta presupune o interventie divina, pe care Dumnezeu o face prin Duhul Sfant. Atunci se implineste ceea ce scrie sfantul apostol Pavel, care zice: chiar daca trupul nostru se strica, adica imbatraneste si moare, omul nostru cel nou se innoieste din zi in zi, calatorind in libertate spre vesnicie. Si suferintele, piedicile si lupta noastra pe calea aceasta, nu sint vrednice sa fie puse alaturi de slava viitoare. Sint doua feluri de crestini si tu le-ai amintit. Sint crestini declarati si crestini adevarati, crestini cu numele, cu milioanele si crestini (putini) cu fapta si cu adevarul. Iata aici o poezie a mea, care aduce o oarecare limpezime asupra discutiei:
Aleg
Mereu sunt pus s-aleg în viaţă
Pe ce cărare să păşesc.
Sunt două căi ce-mi stau în faţă:
E calea lumii ce mă-nvaţă
Să-i cad la pieptul ei de gheaţă,
Şi cea cu har dumnezeiesc.
A lumii cale, largă, plină
De fel şi fel de mărfuri seci,
De oameni ce adânc se-nchină
La monumentul ei de tină
Sorbind plăceri care-nvenină,
E calea beznelor de veci!
Şi-i calea Harului divin
În care dragostea-i stăpână.
Pe ea doar mântuiţii vin
Cu inimi arse de suspin
Urcând spre cer cu suflet plin
De dor şi sete de Lumină!
De mii de ori de-s pus s-aleg,
Aleg cărarea vieţii sfinte;
Dorinţa firii vechi o neg
Din neputinţă mă dezleg
Şi de Isus cu drag mă leg
În tari, curate legăminte.
Aleg să împlinesc Cuvântul
Fugind de poftele din lume;
Nu mă va-mpiedica pământul
Cu vraja lui şi nici mormântul
Să fiu în slavă cu Preasfântul
Şi-aici să-i cânt slăvitu-I Nume!
Aleg să-mpărtăşesc iubirea
Cu cei ce n-o cunosc nicicum.
Aleg s-arăt tămăduirea
În Cel ce e Desăvârşirea
Acelor ce-au ales pieirea
Şi merg orbiţi pe largul drum!
Aleg să fiu umanul vas
În care El să-şi toarne mirul.
Şi-aici în trecătorul ceas
În viaţa ce mi-a mai rămas
Aleg Luminii să-i fiu glas
Şi Harului ceresc potirul.
Aleg pe Domnul să-L slujesc
pentru textul : Sunt sclavul acestei lumi… deMărturisind a Sa-ndurare!
Şi-n omul meu duhovnicesc
Amirosind parfum ceresc
Mai plin de El mă lupt să cresc
Urcând îngusta Lui cărare.
ia uite ce caostică ești! pe bune margas, mă gândeam la bunica și la toate adaosurile ei în ciorba de potroace. dac-aș putea, aș schimba, dar nu pot. rămâne să hăituiesc monstrul narcotic, poate pot să-l împing peste bega.
pentru textul : newsflash depentru lectura si comentariu. da, nu m-am gandit la asa ceva. posibil.
pentru textul : Iar am vorbit. Cu tine. dee un text din alea care le scrii o data pe an si care reprezinta centrul de greutate al scriiturii tale.
e un text solid, cu multe, multe, parti reusite, cum e aici:
"golgotă a însinguraţilor
pe coapsele tale mâinile lor
desenează aerogări pentru fluturi."
Singurul lucru care, in opinia mea, ingreuiaza textul e repetitia:
"nimic nu te poate cuprinde."
Daca este vorba de Dumnezeu, afirmatia este adevarata. Pe El nici cerurile cerurilor nu-l pot incape.
Lumina poate fi absenta totusi. Si atunci invadeaza intunericul. Aceasta este si logic si scriptural.
Textul are acea dimensiune filosofica, te prinde si te binecuvinteaza.
pentru textul : Fată rătăcind prin pădurea de salcâmi depoate ai dreptate. merci ptr observatie
pentru textul : iubito noi nu vom îmbătrîni deGrafică de Florin Pucă
pentru textul : gorunul cunoaşterii deai acţiuni deschise, aple.
pentru textul : Rechizitoriu de(un pic diferă de un rechizitoriu obişnuit, al tău e mai grav :))
rămâne sentinţa de văzut!
unde este poezia? este o poezie în proză. dar dacă ați citi cu atenție cred că ceva se poate lua de bun, ca să mă exprim nu tocmai academic!
pentru textul : I have a dream deFelicitari Alina pentru consecventa (pe care unii pot sa o numeasca si incapatanare ca merge :-) cu care promovezi acest fenomen literar pe melegurile noastre de suflet iesene. De data asta daca nu se mai schimba data si ajungem iar de Craciun voi fi acolo sigur impreuna cu Matei care si el doreste sa vina, mai ales ca am inteles ca de data asta locatia este la un parter. Chiar daca poate nu ma mai crezi, eu te amenint totusi ca voi fi acolo, in sensul asta iti si spun :-) Inca o data felicitari si daca pot contribui cu ceva in aceste vremuri grele pe partea organizatorica, te rog sa nu eziti sa ma contactezi. Ma voi simti onorat sa fiu solicitat. Andu
pentru textul : Cenaclul Virtualia Iași - la ediția a XI-a deAstăzi (și asta poate suna a capriciu și pentru asta îmi cer scuze) nu am pretenții. Pacificul a fost nu sublim, a fost fantastic de frumos așa că nu mai am alte pretenții. Textul de față este un risc asumat. Multumesc pentru trecere si apreciere Ionuț Caragea. Aleena, nu știu, nu sînt chiar așa de convins ca tine că am scris bine în ultima vreme. Eu unul nu sînt satisfăcut. Și sînt convins că sînt critici de-ai mei care nu m-ar contrazice acum. Dar asta nu înseamnă că nu sînt și oameni ca tine care rezonează cu ultimele mele texte mai mult ca de obicei. Dilema textului este alegerea mea. Asta mai ales în contextul în care într-unul din textele mele de mai demult am regretat că am fost prea „evident”. Și da, răspunsul se află în subtitlu, dar și acela trebuie identificat în contextul lui literar pentru că altfel dilema pe care ai început să o observi nu face decît să continuie. Mulțumesc pentru apreciere.
pentru textul : despre ea dealbaștrii/ albaștri
pentru textul : de nicăieri teama deAre vreo legătură 'șofar' cu 'înfășor', e anume folosită alăturarea de sunete sau e doar o coincidență? În strofa a doua, verbul ('fugărește') are 2 silabe în plus, ascultă ritmul interior al versului. Ai doi de 'încă' în strofa a treia, foarte aproape. Remarc versul 'în mine un cer învață să ningă' și claritatea imagistică a strofei de mijloc.
pentru textul : Doi deMultumesc Daniela! Un semn neasteptat pt aceasta incursiune poetica! un cintec dedicat celei ce incearca sa para a fi altcineva/ceva decit puncte puncte ceea ce e - no name/ no game. Dar luna, lupoaica siderala, stie ce stie: i.e. numai adevarul poate rani, minciuna (mentionata mai sus) cade la pamint precum un glonte orb tras spre puncte puncte luna.
Mi-as dori cum isi dorea si Mr Poe 'to write as mysterious as a cat' (are wolves and cats related? dar leii? :p)
o seara frumoasa iti doresc!
pentru textul : Pseudo dePS un mic tune cu lupoaica, for you! :
de ce ă cu tilda? şi de ce com?
pentru textul : De ce mă sfarmă gândul de...nici eu nu aș reuși să afirm mai sigur ca tine simplu,trist. ai un simț sintetic dezvoltat. Matei, mă bucură trecerea ta liniștită, pașnică, după cum îți e scrisul.Mulțumesc pentru apreciere! Și eu cred că în real sunt esențele. Pateticularizat au ba. Cine suntem noi să judecăm?(retoric) Important e să ne scriem până la capăt. De câte ori rezonezi la ceva scris de mine mă simt mai tânăr, mai generos... nu pot să uit imaginea aceea a ta cu studenții se scurg spre examene, acțiune plasată prin Copou, într-un peisaj de Caspar David Friedrich (Abație în stejăriș) ... poezia nu merită cosmetizată... și după cum îmi spunea o persoană dragă, Constanța Buzea, cu ani în urmă, mai poet ca la tinerețe nu poți fi niciodată. Scuză-mi divagația de... purtător de ani. Mulțam de semn. cu gânduri bune, paul
pentru textul : Singura boală este prezentul deLaic si religios in acelasi timp, un text care pentru mine are o atmosfera excelenta. In strofa a doua nu m-am impacat cu acel fluierat in biserica-imagine mai putin puternic in comparatie cu suflarea dintii. Retin: "eu am cunoscut femeia doar prin prescura întinsă de mîna ei mie" si finalul demn de un psalm, din punctul meu de vedere. Un text aproape mistic, aproape pieta, un text care m-a impresionat cu linistea lui, o impacare dincolo de umanizare. Remarc si titlul foarte inspirat.
pentru textul : îndreptarul după Simion deExcelent text, oare cum de l-am sărit? Nu se mai dau peniţe aici pe site?
pentru textul : Cititorul fie-i țărâna ușoară! deprin urmare, ai observat bine, Viorel, că îmi schimb stilul, dar o fac preferențial și în niciun caz prescriptiv. știu și cunoști la fel de bine expresii biblice cu "Dumnezeu s-a mâniat" ori "se mâniase", deci am simțit impulsul, corect de altfel, de a-L descrie în raport cu mine. cât despre sisif, l-am făcut amnezic și fericit. iar pentru aprecierea ta îți mulțumesc frumos! acestea fiind zise... acta est fabula.
pentru textul : springfield & treehouses deimpus, de supărare. poezie de atitudine pentru sine. între ieri şi azi sunt şi vorbesc toate acele expresii de stare.
pentru textul : de ieri, de azi demulțumesc pentru opinie
pentru textul : redivivus demulțumesc Maria,
pentru textul : încă trei haiku decred că sugestia ta este foarte corectă.
poate explici celor ce te citesc şi ce este senyru într-un scurt eseu
pentru textul : Criza deAnna, trecând despre faptul că demonii sunt, nu-i așa, îngeri căzuți, sinceră să fiu, am dubii cu privire la ceea ce poate însemna, în concepția ta, desigur, "realitate reală". Cred că ai trecut ușor pe lângă poezia mea, poate a fost de vină și amalgamul din prima parte, remarcat și de către Vladimir, nu știu. Umbrele nu erau de la aripi, am reformulat... deși mie îmi place să induc cititorul în eroare. Ce mă bucură din cale-afară însă este că ai simțit tenta ludică a acestui text. Asta da... cred că era nevoie de o atingere feminină să simtă asta. No offence celorlați cititori care nu se încadrează aici. Zâmbet. Vlad, mulțumesc pentru privirea atentă, din câte vezi, am urmat câteva dintre sfaturile tale. Mai am eu de lucrat într-o parte, unde știu că mai trebuie ceva, sper să și reușesc să fac asta. Altfel, chestia cu curajul... știi și tu cât de aproape de nebunie este. Mai țin încă ușa aceea întredeschisă încă, promit să îmi schimb motto-ul dacă intervine vreo modificare. Vă mai aștept, fiecare cu îngerii voștri.
pentru textul : Îngeri ® deE plăcută descoperirea unor detalii despre nume şi locuri cunoscute. Mai ales, fiind scrise cu talent. Aştept urmarea!
pentru textul : Nicu Enea. Jurnal închipuit (II) deOne can almost “taste” this poem, Marlena, a poem where it seems you have stopped at the flavour of unspoken words, of buried nuances that lie between two heard words.
pentru textul : The forgotten taste of crushed vowels deMarinela, E multă feerie în poezia ta, o îndepărtare de teluric, iar finalul -superb: "în sărbătoarea lor cerească noi doi vom fi decor cu îngeri, " Ai grijă la construcții forțate ca: "La orizont taifunuri criminale se abțin" Deci bine ai venit cu îngerii!
pentru textul : Decor cu îngeri dePagini