foarte mult mi-au placut 1, 3 si 5 din acest tablou. si cumva e un fir care le leaga pe toate, e ca si cum descrii prin cele 5 o singura imagine, o perspectiva anume dintr-un fragment temporal al acestei "copile", o inserare. in 2, suna un pic disonant "pleoapa copilei e".
eu am trimis textul în şantier. chiar dacă avea vreo valoare artistică - tu ce zici are?- exprimările de genul acesta " soarele mă gândea/
la tine şi mine" îl recomanda pentru un Bumbeşti -Livezeni literar.
offtopic: credeam ca niciodata nu o sa imi placa hermeneia. tocmai vin de pe un alt site "literar" care m-a cam dezgustat si pentru prima data ma bucur ca exista hermeneia si pentru mine. acum despre text: mi se pare lucrat in graba, cam folosite chestiile cu km zero si ingeri si coloane vertebrale. ce imi place e in strofa a doua: "îmi aștern părul peste ultima stradă". de la expresia asta poti construi o adevarata poezie. fi mai exigenta cu tine
eu nu inteleg ce fel de experiment vrea sa "insemneze" postarea asta. mai mult decat o fotografie iesita prost, buna poate de uploadat pe site-uri de socializare gen hi5, ori de folosit drept avatar eu nu reusesc sa vad.
Vedeţi, d-le Dinu, tipul comentariului pe care l-aţi postat este găunos, veleitar şi dilatant. Ştiţi de ce? Nu, nu pentru c-aş avea ceva personal cu d-voastră (aşa cum exagerat şi, aş spune, prea plin de importanţă credeţi), ci pentru că: acest tip de comentariu trebuie să vină imperativ cu pixul roşu ori cu arătătorul după el; acest tip de comentariu trebuie să sublinieze, să arate clar, pârâcios: aici, acolo, dincolo, asta, ăla şi cu ălalalt, pentru că. Şi aici urmează argumente parţial obiective, parţial literare. Clar, coerent şi, dacă se poate, numai dacă se poate, bine intenţionat. Aşa se poate câşţiga credibilitate în orice spaţiu literar, aşa se poate câştiga, în cele din urmă, respect. Nu împroşcând cu venin, nu cu smiorcăieli (că tot văd că e la modă termenul) comico-lapidaro-inculte, nu părând o victimă, mereu nedreptăţită de jivinele astea rele, şi insensibile, şi fudule, şi arogante, şi arde-le-ar ah!
"desigur dacă ar exploda o bombă peste mine
am impresia că întâi ar zbura departe
mâinile
apoi picioarele
și la sfârșit inima"
- imaginaţia poate merge oriunde şi cu... orice :). mie mi-a plăcut aici modul în care se creează dialogul imaginar (mai bine spus monologul), aşezarea aceasta pe toate scaunele urîte a unui produs imaginat, construit de-a lungul timpului.
- e şi ideea de călătorie aici, poate că una din cele mai dragi mie, cum să nu-mi placă textul :)?
- ultimul grupaj mi se pare cel mai reuşit...
- nu am azi nicio "cîrcoteală"
Îmi place modul in care curge textul tău, tenta macabră care e atent măsurată, nu dusă la extrem si finalul care prin personalizare îmi pare o rugăciune în sens invers. Aș avea și o obiecție(mai degrabă să-i spunem un „pitic” personal) mi e pare că „îngeri albaștri” rupe cromatica textului și este și oarecum stereotip.
mda. mereu uimesti. remarc limbajul care aduce o alt fel de perspectiva si finalul " asciculul de lumină de pe gaura cheii s-a frânt are ceva dacă pun o cămașă de-a ta pe mine?" introspectia anunta ceva.
știți care e problema?! românii au o sudo-pudibonderie moralo sudo-creștino-mioritică de un apolitism debordant. și ăsta este blestemul lor. pragmatică sau nu, naivă sau cinică, implicarea în politos este implicarea în viața orașului tău, a străzii tale, a comunei tale, a țării tale. și nu e o curvă. că dacă e atunci și viața e curvă, și frumusețea e curvă, și munca e curvă. și creația e curvă, și atunci mai bine ne ducem la mănăstire și ne retragem în sfîntoșenia noastră de doi bani, necoruptă de vicleanul occident sau de ipocrita americă. asta e pierzarea intelectualului român. mie pînă și întrebarea asta mi s-a părut o prostie, „dacă e bine ca intelectualii să intre în politică?” dar cine să intre?? analfabeții?? handicapații mintal? preșcolarii? anti-intelectualii? te apucă groaza numai cînd auzi că cineva în românia mai e în stare să pună o astfel de întrebare. de aceea nu avem nici acum clasă politică. pentru că oameni din aceștia se uită la politică ca la o ciumă, ca la lepră sau sifilis. păi de aia arată ăia care fac politică în românia așa cum arată.
în grecia antică se considera că societatea trebuie administrată de înțelepți. nu e ăsta (sau ar trbui să fie) un fel de echivalent al intelectualului?
marele om de stat edmund burke a spus cîndva: “All that's necessary for the forces of evil to win in the world is for enough good men to do nothing.”
faceți voi traducerea...
micuta Nefertiti -- -- -- -- -- -- in concluzie, cu ajutorul programelor de modificare a imaginii pot face o infinitate de variante... va multumesc tuturor pentru stradanie ... consider cel mai frumos poem fotografic insasi originalul. daca nu credeam in valentele artistice ale fotografiei nu o postam pe site... Maria este manechin, a urmat cursurile unei scoli de modelling... fotografia de fata surpinde pur si simplu momentul in care i s-a pus coronita pe cap... daca ar fi sa-i pun un titlu ar fi (fara sa sune bombastic) Olimpica..intrucat a obtinut diferite premii in afara coronitei la concursuri scolare cum ar fi Cangurul, Smart, in total au fost 10 diplome , ceea ce nu e putin lucru pentru un copil in clasa a doua... draga mamei, nu e doar frumoasa... si asta ma face sa-i mai fac vreo doua sute de variante .. insa ma opresc aici ..nu vreau sa exasperez pe nimeni...
un poem pe care l-am citit cu plăcere de mai multe ori.
imagistic între marginile sale impuse, minimaliste, făcând acea economie de cuvinte pe care, eu cel puțin, o admir, poemul reușește să aducă laolaltă câteva elemente esențiale ale hai să spun așa.. vechiului (arhaicului chiar) și noului (mai non-conformist) în vers
aș elimina însă complet strofa
'o vreme
rămân frunză
cu dor de rădăcină'
O peniță de la mine pentru acest inspirat demers poetic minimalist.
Am citit cred că fiecare variantă, abstractizări întinse tot mai mult înspre limită și n-am reușit să-mi găsesc un locșor propice pentru receptare, dar se prea poate să fie oboseala de vină. E vorba de un autor cu care rezonam deseori. Prea multe ”sigilii”?
femeia părea mai puțin atentă chiar decât mine la viața orașului, la o bătaie în vechiul gong sluga ei venea necontenit cu două pahare pline cu absint faptele despre care îți vorbesc sunt mai puțin noi sau stranii decât crezi, au fost războaie pe care nu le-am purtat iar eu nu-ți voi da acum amănunte sau lămuriri, dar dacă poți, tu pleacă repede înainte de venirea furtunilor echinoxului ai mai putea găsi pe cineva să te ducă departe de aici și poate că întunericul tău e mai mult decât al meu dar gândește-te și alege repede
Nicole Pottier, Comentariul dumneavoastră mă onorează. Ați disecat textul până la ultima lui fibră și ați dedus sensuri la care aproape că nu m-am gândit. Condiția de "opera aperta", sugerată de Umberto Eco, se potrivește, probabil, și poemului meu. Oricum, ați reușit să mă convingeți că aveți o foarte buna percepție critică și ar fi păcat să nu valorificați, în eseuri mai ample, această vocație. Vă mulțumesc pentru peniță. Un An Nou fericit!
Mă opresc în acest loc pentru a semnaliza apariţia unui poem care nu are voie să treacă neobservat. Remarc, printre altele dimineaţa care aleargă - "un iepure prins între faruri" dar şi drumul spre uitare, prin scuturarea buzunarului cu morţi, un marsupiu, probabil, pentru amintirile născute moarte.
"mi s-a spus că există o vreme în care greşeala îţi macină zimţii", asemeni unui ban preţios, din aur.
Basarabia nu cred că este ceva de care să îți fie rușine. Și în general ne străduim să nu amestecăm originea oamenilor cu calitatea textelor pe care le postează. În orice caz și jumătate din străbunii mei sînt tot de prin Basarabia și nu simt nici rușine și nici mîndrie pentru asta. Este un fapt. Iar dacă nu îmi place unde m-am născut sau unde trăiesc nimeni nu mă împiedică să plec de acolo.
Novice ești pe Hermeneia (și nu „biată”) datorită calității textelor postate și în general activității pe Hermeneia. Nimeni, absolut nimeni, nu este „condamnat” aprioric să fie sau să rămînă novice. Scrie bine și cu siguranță că asta va avea repercursiuni în această privință. Acest lucru este valabil pentru fiecare dintre noi.
Da, am restricționat dreptul acordării penițelor în ce privește novicii, nou veniții și membrii corespondenți. Există motive obiective și, zic eu valide, pentru aceasta. Nimeni nu privește pe nimeni cu dispreț sau cu prejudecată aici dar am vrut să îi „ajut” pe novici să nu fie ispitiți să acorde penițe din motive să le zicem mai puțin artisitce. Acest lucru poate fi privit ca un fel de a considera pe cineva vinovat înainte de a i se dovedi inocența dar am avut și experiențe nu neaparat bune pe aici. În orice caz, acest lucru poate funcționa și ca un fel de motivație pentru cei ce sînt novice ca să posteze texte tot mai bune.
Deci, în ciuda faptului că nu poți acorda penița, deocamdată, nimeni nu te împiedică să îți manifești „tonele de emoții”, mai mult sau mai puțin basarabene, în comentarii. Cred că Hermeneia este un spațiu destul de generos și democratic. Dacă ai întrebări sau nemulțumiri poți oricînd folosi adresa de office a site-ului pentru clarificări.
P.S. - mulțumesc pentru aprecierea în ce privește textul, deși nu cred că se poate vorbi de genialitate. Dar fiecare este îndrituit la părerea lui. Mulțumesc.
comunicării s-a rupt, a trebuit s-o înnod Paul, Adriana!
vă mulţumesc pentru opinii, încurajări, uneori ne depăşim, alteori ne împiedicăm... vorbesc de subsemnatul... am fost despărţit de computer pentru o vreme şi-mi cer scuze. textul de mai sus îmi aparţine şi mi-l asum aşa cum este. ştiu că se mai poate lucra pe el, dar facile dictu, difficile factu, cum zice latinul.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
foarte mult mi-au placut 1, 3 si 5 din acest tablou. si cumva e un fir care le leaga pe toate, e ca si cum descrii prin cele 5 o singura imagine, o perspectiva anume dintr-un fragment temporal al acestei "copile", o inserare. in 2, suna un pic disonant "pleoapa copilei e".
pentru textul : Senin deeu am trimis textul în şantier. chiar dacă avea vreo valoare artistică - tu ce zici are?- exprimările de genul acesta " soarele mă gândea/
pentru textul : Singurătate în doi, împușcată în umbre de lună cu o lunetă. dela tine şi mine" îl recomanda pentru un Bumbeşti -Livezeni literar.
offtopic: credeam ca niciodata nu o sa imi placa hermeneia. tocmai vin de pe un alt site "literar" care m-a cam dezgustat si pentru prima data ma bucur ca exista hermeneia si pentru mine. acum despre text: mi se pare lucrat in graba, cam folosite chestiile cu km zero si ingeri si coloane vertebrale. ce imi place e in strofa a doua: "îmi aștern părul peste ultima stradă". de la expresia asta poti construi o adevarata poezie. fi mai exigenta cu tine
pentru textul : downtown deeu nu inteleg ce fel de experiment vrea sa "insemneze" postarea asta. mai mult decat o fotografie iesita prost, buna poate de uploadat pe site-uri de socializare gen hi5, ori de folosit drept avatar eu nu reusesc sa vad.
pentru textul : self-portrait photography in the window of cape disappointment light-house dedegeaba
pentru textul : Brâie negre cu şnur deVedeţi, d-le Dinu, tipul comentariului pe care l-aţi postat este găunos, veleitar şi dilatant. Ştiţi de ce? Nu, nu pentru c-aş avea ceva personal cu d-voastră (aşa cum exagerat şi, aş spune, prea plin de importanţă credeţi), ci pentru că: acest tip de comentariu trebuie să vină imperativ cu pixul roşu ori cu arătătorul după el; acest tip de comentariu trebuie să sublinieze, să arate clar, pârâcios: aici, acolo, dincolo, asta, ăla şi cu ălalalt, pentru că. Şi aici urmează argumente parţial obiective, parţial literare. Clar, coerent şi, dacă se poate, numai dacă se poate, bine intenţionat. Aşa se poate câşţiga credibilitate în orice spaţiu literar, aşa se poate câştiga, în cele din urmă, respect. Nu împroşcând cu venin, nu cu smiorcăieli (că tot văd că e la modă termenul) comico-lapidaro-inculte, nu părând o victimă, mereu nedreptăţită de jivinele astea rele, şi insensibile, şi fudule, şi arogante, şi arde-le-ar ah!
Aşa să ne ajute Dumnezeu!
pentru textul : să nu spui după aia că nu ți-am spus(celor care au trecut prin viețile mele) deO incercare , Aranca. fara suparare... mai vedem. multumesc
pentru textul : Sky Mirror dee bine să ai un ochi proaspăt, mulțumesc Emil! de fapt sublinierile tale cred că susțin încercarea de poem.
pentru textul : să devenim împreună o cameră de"desigur dacă ar exploda o bombă peste mine
am impresia că întâi ar zbura departe
mâinile
apoi picioarele
și la sfârșit inima"
- imaginaţia poate merge oriunde şi cu... orice :). mie mi-a plăcut aici modul în care se creează dialogul imaginar (mai bine spus monologul), aşezarea aceasta pe toate scaunele urîte a unui produs imaginat, construit de-a lungul timpului.
- e şi ideea de călătorie aici, poate că una din cele mai dragi mie, cum să nu-mi placă textul :)?
- ultimul grupaj mi se pare cel mai reuşit...
- nu am azi nicio "cîrcoteală"
sărbători fericite,
pentru textul : four wheel drive sau drumul spre casă dealex
Îmi place modul in care curge textul tău, tenta macabră care e atent măsurată, nu dusă la extrem si finalul care prin personalizare îmi pare o rugăciune în sens invers. Aș avea și o obiecție(mai degrabă să-i spunem un „pitic” personal) mi e pare că „îngeri albaștri” rupe cromatica textului și este și oarecum stereotip.
pentru textul : cândva dezbinând deAcest text nu are nici o sansă să devină poezie. "Nori negri" s-au adunat asupra sa încă de la naștere. Lasă-l și scrie altul.
pentru textul : Plansu-mi-s-a dedespre limbă, totul este lapte şi miere. uneori, şi poezie.
pentru textul : când de iubire ţineam cu dinţii demulţumesc pentru intervenţia asta cu... dinţi. (ca să mă păstrez în ludic...)
Am încercat să schimb un pic să văd ce iese. V-aş ruga, dacă se poate să-mi daţi o părere. Cezar
pentru textul : ascultând ploaia demda. mereu uimesti. remarc limbajul care aduce o alt fel de perspectiva si finalul " asciculul de lumină de pe gaura cheii s-a frânt are ceva dacă pun o cămașă de-a ta pe mine?" introspectia anunta ceva.
pentru textul : ce să fac deștiți care e problema?! românii au o sudo-pudibonderie moralo sudo-creștino-mioritică de un apolitism debordant. și ăsta este blestemul lor. pragmatică sau nu, naivă sau cinică, implicarea în politos este implicarea în viața orașului tău, a străzii tale, a comunei tale, a țării tale. și nu e o curvă. că dacă e atunci și viața e curvă, și frumusețea e curvă, și munca e curvă. și creația e curvă, și atunci mai bine ne ducem la mănăstire și ne retragem în sfîntoșenia noastră de doi bani, necoruptă de vicleanul occident sau de ipocrita americă. asta e pierzarea intelectualului român. mie pînă și întrebarea asta mi s-a părut o prostie, „dacă e bine ca intelectualii să intre în politică?” dar cine să intre?? analfabeții?? handicapații mintal? preșcolarii? anti-intelectualii? te apucă groaza numai cînd auzi că cineva în românia mai e în stare să pună o astfel de întrebare. de aceea nu avem nici acum clasă politică. pentru că oameni din aceștia se uită la politică ca la o ciumă, ca la lepră sau sifilis. păi de aia arată ăia care fac politică în românia așa cum arată.
pentru textul : 13 – 14 iunie. Piaţa Universităţii. Remember. Pagini de jurnal - Reloaded deîn grecia antică se considera că societatea trebuie administrată de înțelepți. nu e ăsta (sau ar trbui să fie) un fel de echivalent al intelectualului?
marele om de stat edmund burke a spus cîndva: “All that's necessary for the forces of evil to win in the world is for enough good men to do nothing.”
faceți voi traducerea...
Gorun, mulţumesc pentru peniţă şi sfaturile legate de construcţia textului, voi ţine cont de ele!
Silviu, mulţumesc pentru ideea de a posta textul pe blog, sunt onorată! Sper să am timp să mai scriu!
Mariana, mulţumesc pentru gândurile bune, cu drag!
pentru textul : a te întoarce în braţele cuiva deobliged master
pentru textul : gelu din sparta deUltimul fragment este de remarcat. E, literalmente, şi un poem în sine.
pentru textul : long et douloureux deTextul, sunt sigur, se derulează pe o melodie interioară proprie autorului.
micuta Nefertiti -- -- -- -- -- --
in concluzie, cu ajutorul programelor de modificare a imaginii pot face o infinitate de variante... va multumesc tuturor pentru stradanie ... consider cel mai frumos poem fotografic insasi originalul. daca nu credeam in valentele artistice ale fotografiei nu o postam pe site... Maria este manechin, a urmat cursurile unei scoli de modelling... fotografia de fata surpinde pur si simplu momentul in care i s-a pus coronita pe cap... daca ar fi sa-i pun un titlu ar fi (fara sa sune bombastic) Olimpica..intrucat a obtinut diferite premii in afara coronitei la concursuri scolare cum ar fi Cangurul, Smart, in total au fost 10 diplome , ceea ce nu e putin lucru pentru un copil in clasa a doua... draga mamei, nu e doar frumoasa... si asta ma face sa-i mai fac vreo doua sute de variante .. insa ma opresc aici ..nu vreau sa exasperez pe nimeni...
pentru textul : my Mary deun poem pe care l-am citit cu plăcere de mai multe ori.
pentru textul : pulsații deimagistic între marginile sale impuse, minimaliste, făcând acea economie de cuvinte pe care, eu cel puțin, o admir, poemul reușește să aducă laolaltă câteva elemente esențiale ale hai să spun așa.. vechiului (arhaicului chiar) și noului (mai non-conformist) în vers
aș elimina însă complet strofa
'o vreme
rămân frunză
cu dor de rădăcină'
O peniță de la mine pentru acest inspirat demers poetic minimalist.
Am citit cred că fiecare variantă, abstractizări întinse tot mai mult înspre limită și n-am reușit să-mi găsesc un locșor propice pentru receptare, dar se prea poate să fie oboseala de vină. E vorba de un autor cu care rezonam deseori. Prea multe ”sigilii”?
pentru textul : albinele sigilează fagurele cu venin / de aceea ne otrăvim din când în când iubirile deÎncântat de poem. E uimitor ce puțin se scrie azi despre acest strigăt din poemul dumneavoastră. Cu stimă.
pentru textul : firesc defemeia părea mai puțin atentă chiar decât mine la viața orașului, la o bătaie în vechiul gong sluga ei venea necontenit cu două pahare pline cu absint faptele despre care îți vorbesc sunt mai puțin noi sau stranii decât crezi, au fost războaie pe care nu le-am purtat iar eu nu-ți voi da acum amănunte sau lămuriri, dar dacă poți, tu pleacă repede înainte de venirea furtunilor echinoxului ai mai putea găsi pe cineva să te ducă departe de aici și poate că întunericul tău e mai mult decât al meu dar gândește-te și alege repede
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 13 deNicole Pottier, Comentariul dumneavoastră mă onorează. Ați disecat textul până la ultima lui fibră și ați dedus sensuri la care aproape că nu m-am gândit. Condiția de "opera aperta", sugerată de Umberto Eco, se potrivește, probabil, și poemului meu. Oricum, ați reușit să mă convingeți că aveți o foarte buna percepție critică și ar fi păcat să nu valorificați, în eseuri mai ample, această vocație. Vă mulțumesc pentru peniță. Un An Nou fericit!
pentru textul : un mecanism al iluziei defrumos spus: unghiul caderii avionului de hartie...
pentru textul : punct şi încă unul debalamale. proaste.
am vazut o gramada de porti de-astea lasate pe-o parte, racaind pamantul ca sa se inchida.
multumesc, aveam nevoie de cineva sa rezoneze cu poezia asta, pe mine m-a lasat destul de nesigura.
pentru textul : Şi aerul e o zgardă deMă opresc în acest loc pentru a semnaliza apariţia unui poem care nu are voie să treacă neobservat. Remarc, printre altele dimineaţa care aleargă - "un iepure prins între faruri" dar şi drumul spre uitare, prin scuturarea buzunarului cu morţi, un marsupiu, probabil, pentru amintirile născute moarte.
"mi s-a spus că există o vreme în care greşeala îţi macină zimţii", asemeni unui ban preţios, din aur.
pentru textul : anotimpul promis deBasarabia nu cred că este ceva de care să îți fie rușine. Și în general ne străduim să nu amestecăm originea oamenilor cu calitatea textelor pe care le postează. În orice caz și jumătate din străbunii mei sînt tot de prin Basarabia și nu simt nici rușine și nici mîndrie pentru asta. Este un fapt. Iar dacă nu îmi place unde m-am născut sau unde trăiesc nimeni nu mă împiedică să plec de acolo.
Novice ești pe Hermeneia (și nu „biată”) datorită calității textelor postate și în general activității pe Hermeneia. Nimeni, absolut nimeni, nu este „condamnat” aprioric să fie sau să rămînă novice. Scrie bine și cu siguranță că asta va avea repercursiuni în această privință. Acest lucru este valabil pentru fiecare dintre noi.
Da, am restricționat dreptul acordării penițelor în ce privește novicii, nou veniții și membrii corespondenți. Există motive obiective și, zic eu valide, pentru aceasta. Nimeni nu privește pe nimeni cu dispreț sau cu prejudecată aici dar am vrut să îi „ajut” pe novici să nu fie ispitiți să acorde penițe din motive să le zicem mai puțin artisitce. Acest lucru poate fi privit ca un fel de a considera pe cineva vinovat înainte de a i se dovedi inocența dar am avut și experiențe nu neaparat bune pe aici. În orice caz, acest lucru poate funcționa și ca un fel de motivație pentru cei ce sînt novice ca să posteze texte tot mai bune.
Deci, în ciuda faptului că nu poți acorda penița, deocamdată, nimeni nu te împiedică să îți manifești „tonele de emoții”, mai mult sau mai puțin basarabene, în comentarii. Cred că Hermeneia este un spațiu destul de generos și democratic. Dacă ai întrebări sau nemulțumiri poți oricînd folosi adresa de office a site-ului pentru clarificări.
P.S. - mulțumesc pentru aprecierea în ce privește textul, deși nu cred că se poate vorbi de genialitate. Dar fiecare este îndrituit la părerea lui. Mulțumesc.
pentru textul : nebunul se priveşte în oglindă decomunicării s-a rupt, a trebuit s-o înnod Paul, Adriana!
pentru textul : pe o altă patină devă mulţumesc pentru opinii, încurajări, uneori ne depăşim, alteori ne împiedicăm... vorbesc de subsemnatul... am fost despărţit de computer pentru o vreme şi-mi cer scuze. textul de mai sus îmi aparţine şi mi-l asum aşa cum este. ştiu că se mai poate lucra pe el, dar facile dictu, difficile factu, cum zice latinul.
aalizeei, pentru tine am sase creioane, toate fermecate :)
pentru textul : șase creioane dePagini