iarasi?!
"aşa l-am prins pe el mai bun"
"avuseseră loc crime colrctive"
ma-ntreb...oare voi apuca ziua in care tu vei scrie un text fara greseli de tastare? macar atat...
eu, cu mintea mea putina de "sluga", nu pricep: daca tu, autorul, nu ai bunavointa sa recitesti ce scrii inainte de a apasa "salveaza", daca tie chiar nu-ti pasa de soarta textelor tale, de ce ne faci pe noi raspunzatori?
"labirintul din fund"...tu-ti dai seama cum suna asta?!
Excelenta traire livresca. Penita fina a descrierii. Filmul intregeste ansamblul (ar fi bine sa se specifice sursa). Cine imi va mai spune ca autoarea e o naiva (chiar daca acel cineva este ea insasi) ii voi raspunde ca daca afirma ca Turcescu e ofiter acoperit - cum urla presa pe la noi - il voi crede.
Aș rescrie ultimul vers inversând: "împreunându-se precum șerpii limbile noastre". Bun versul, deși horror: "pleoapa ca un capac de sicriu răsturnându-se". Și tot nu mă înțeleg cu cele două gerunzii atât de apropiate în final.
Virgil, tu singur spui ca nu stii limba franceza si cred ca asta e o optiune pe care fiecare ne-o alegem, asumam singuri, la un moment dat. Am intilnit si persoane care la anii pensiei au inceput sa studieze germana sau engleza, deci nu e o chestiune de virsta, ci de spirit. Eu, de exemplu, as vrea sa invat limba greaca si cred ca voi reusi intr-o zi, printre alte proiecte, sa inserez si sa materializez aceasta idee... In primul rind, cred ca ar trebui sa o rugam pe Marlena Braester sa aiba bunavointa sa posteze si varianta ei in limba romana. Aprecierea mea a fost data pentru modalitatea expresiva de a-mi sugera infinitul spatiilor, universului,vietii insasi, a tot ce traieste, respira, intr-un "perpetuum mobile" sugestiv.
Inceputul este slab. Ati utilizat o alternanta cald - rece destul de uzitata. Poate ar fi trebuit sa o imbracati mai bine. Versurile "reclamate" de Aranca nu imi par amuzante numai ca alaturarea pasilor pe miezul destinului este nepotrvita. Ideea versului trei mi se pare buna. Urmeaza o reconstituire a unei "balante" bizare. Ideea este ca alaturai ideii centrale ramuri nepotrivite cum e "hulubul in cealalta/ pana zboara". Am inteles ce vreti sa spuneti numai ca nu mi se pare exprimat foarte "artistic". Textul e destul de bonom si trebuie citit cu multa atentie pentru a fi inteles... Se poate mai bine ! Ialin
Nu e nici o supărare, dragă Lucian, voi mai vizita paginile tale. Nu, nu am vrut să spun că ești nepoliticos, ci doar ce e nepoliticos să nu fiu ajutat cu o explicație, hehehe. Bine, o sa mai las comentarii, voi avea grijă să fiu mai puțin causic în ele. Și invers, accept cu plăcere comentarii critice. Cu prietenie, Marian
Eu nu vad unde este inovatia care face acest text sa apara amestecat de la mine la Alexandra Negru... cel putin de la mine asa se vede... cumva o noua suspiciune paranoica de clonare?
E ciudat rau de tot si as avea nevoie de ceva explicatii daca binevoiti stimabili eminenti cenusii hermenei...
de curand mi*am instalat earth. plus cateva dictionare. vreo 10 link-uri despre cultura. poate fac si un IDD in domeniu. toate, pour l`amour end sacrifice dell` arte. vreau sa traiesc si sa vad lumea, trecutul, prezentul si viitorul. multumesc. cu drag, francois
Ioana, dacă aș fi avut cum să scriu în aceste zile așa, aș fi fost eliberată de eboșe, din roșul cadmiu, în roșu-carmin, până la roșu permanent aș fi scris. hemoragie de roșu, a cuvintelor, trăite până la alb irespirabil. Mulțumesc pentru această lectură, eu am citit-o într-un ritm de Vivaldi, e o simfonie întreagă aici, nu neapărat a anotimpurilor. Felicitări pentru cum ai dirijat stări, imaginar, real, discurs, afecte, imagini, ne-gânditul, simbolicul, expresivul, aluzivul. Păstrez din toate fragmentele/paragrafele câte ceva, nu pot selecta, tu intuiești care sunt. Daniela
Excelent text. Alaturi de cel al lui "Profetul" ar putea intra intr-o posibila antologie de "notatii" despre Romania. Cu draga inima as contribui si eu la asta. Nu, este un text care merita citit de toti tinerii studenti romani. Cineva a scris ceea ce gandesc acestia - a vut curajul - iar altcineva (adica eu) am citit. Pentru furioasele (dar argumentatele) observatii - o penita. Dancus
desprinderile sunt de atatea feluri dacă te-aș picta cristos atîrnat pe o cruce și pe mine cuiul din încheietura mîinii stîngi eu răstignit tu cui ar trebui să-mi închipui să te las o vreme pradă ruginii ps: de ce cristos si nu buda sau alah?
cred ca e un tipo pe aici daca nu cumva greseli "trimete despeșe" . ma atrage mai mult ultimele doua strofe; in mod deosebit "și barba îmi crește spre cerul fierbinte și cămila îmi zace toropită de căldura dintre războaie" intrebare: de ce e totusi poem arab? si cine o cunoaste pe Gladis?
eu sunt ca Toma Necredinciosul, dragă yester. mă îndoiesc din mai multe motive, în ceea ce privește acest text... în primul rând te rog foarte mult să îmi scanezi pagina din "Tecuciul Cultural" unde a fost publicat acest text și să menționezi data apariției dacă nu apare vizibil. după care, te asigur, voi reveni. mulțumesc.
asta este imaginea pe care mi-o sugerează prima strofă. între întuneric şi lumină, starea de meditaţie, complementarite, dualitate. şi un pic de umor ironic: atunci când ne bate soarele în cap, ne trec toate apele, "trec chernobyluri hiroshime bhopaluri", viziuni rele, înspăimântător de frumoase ("în mijlocul soarelui arde pădurea cu trosnet trec chernobyluri hiroshime bhopaluri prin mine aici e minus o sută de grade şi Tu-mi spui am trimis corbii să te hrănească"), între rai şi iad! - cam asta e poezia ta. bine lucrată.
Marina, nu știu dacă toți care trăiesc "în cutii de conserve" au senzația de morbid, nu la asta m-am gândit, ar fi o țintă prea banală, și nu-mi place să pun poze, cred că poemul are destulă forță să creeze imagine. Nicole, mulțumesc pentru lectura în franceză, deja am descoperit deja locuri pe care mai trebuie să mai lucrez. Ai dreptate când descoperi un film, am încercat niște tehnici cinematografice, îngrămădite în 2-3 versuri, de aceea efectul e așa viu. Mulțumesc pentru atenția cu care ai citit. Oriana, nu, aici n-ai dreptate, asta e: nu-ți place, și gata, cauți nod în papură degeaba. E un poem prea chinezărit. Iar slash-urile au ceva istorie în urmă, mulți le folosesc și azi din diverse motive.
Cristina, mulţumesc mult. O să te rog să îmi accepţi scuzele; iniţial a fost afişată o altă variantă (m-am bazat pe memorie) şi am fost nevoie să o modific fiindcă nu era cea originală.
Îmi face bine feedbackul tău. Într-un fel e bună observaţia cu trei timpi, trei planuri, însă eu aş vrea să cred că acolo, la ,,mersul pe vârfuri", e mai degrabă prezentă metoda saltului, de la imagine la atitudine. Dar e important să ştiu şi cum vezi tu. Pe de altă parte, ştiu că nu e un poem perfect, însă nu pot să îl modific fiindcă a fost jurizat, premiat şi comentat la un concurs de haiku la fotografie ( da, a fost scris după o fotografie). Nu pot da linkul aici, e împotriva regulamentului. Aş vrea să pot lua legătura prin mail. Mulţumesc din nou.
Aduc mulțumiri tuturor celor care au citit și apreciat acest text.
Virgil, mulțumesc de lectură și semn. O să mă mai gândesc la sugestia ta în legătură cu acel „care”. părerea ta contează. Eugen.
Ionuț, e interesant ceea ce spui tu. Nu cunosc Manifestul cu pricina. Poezia lui Andrei Ruse o citesc rar și fără mare tragere de inimă, iar atunci când o fac, uit repede ce am citit. Lucru care nu se poate spune despre proza autorului în cauză. Oricum, am să dau un search pe google să văd despre ce e vorba. Surprins oarecum de interpretarea ta în legătură cu anumite idei și cuvinte din text... Mă bucur să te revăd. Eugen.
Paul, mulțumesc de lectură și semn. Părerea ta pentru mine contează. Din nou, rămân surprins de interpretarea ta în legătură cu textul. Oricum, ai întrevăzut în el și lucruri la care efectiv nu m-am gândit atunci când am scris. Ceea mă bucură, pentru că, iată cum anumite rânduri pot fi susceptibile de mai multe interpretări.Mulțumesc încă o dată. Eugen.
Domnule Gorun, mulțumesc de prezența constantă în subsolul textelor mele. Mă simt onorat să vă am ca cititor. Părerile dumneavoastră întotdeauna au contat. În ceea ce privește textele mele, eu personal consider că am texte cu mult mai reușite decât acesta, dar care au trecut neobservate. Dar vorba aceea: „unde dai și unde crapă!”. De lungimea textelor nu vreau să discut, pentru că, așa cum am observat, aprecierile și criticile sunt foarte împărțite și subiective, oricât de obiectivi nu ne-am strădui să fim și să analizăm un text la rece. Oricum, dincolo de toate acestea, mă strădui să scriu cât mai variat, în cât mai multe feluri. uneori îmi iese, alteori - nu prea. mulțumesc încă o dată de semn. Cu stimă și apreciere,Eugen.
ideea ce o desprind din poemul tau, directore, este ca suntem slugi, slujitori agreati si supusi, iobagi ai unui pamant numit poezie; pamant al carui rod este patimirea cuvantului spre a culege nemurire. personal, despre poem, as zice ca poartă pietre grele ce sunt dificile pentru digestia cititorului: sacrilegiul si sigiili intre copadse de alb; sabii in ochii cailor; gâlgâitul sângelui în copite; ochii străpunși în așchii de sare, zei nefirești... apreciez, insă: osînda scrisă pe cruci/ pe care nu le-am purtat/ niciodata sau căușul cuvîntului, idei ce dau impresia de intimitate, de uman pur. e de apreciat, de asemenea, licența poetica ce se refera la totalitatea particularităților ereditare prezente în nucleul celular: "răsturnare genomică". cu stimă, mircea nincu
da andule, poate ai dreptate. de aceea fiecare cred că avem românia lui. personajul meu, virgil t, are şi el românia lui. ce să îi faci, nobody is perfect. dar eu tot continui să cred că tu te apleci oarecum superficial asupra a ceea ce am scris eu de vreme ce crezi că portretul e simplist. în orice caz eu nu am vrut să sugerez că românul lui virgil t ar avea o "latură ciobănească" ci că este în esenţa lui cioban. dar cînd vorbim despre esenţă nu trebuie să abordăm subiectul cu uşurinţă. pentru că dacă ar fi aşa eu cunosc o droaie de români care s-ar ofusca dacă i-ai asocia cu ideea de cioban. dar asta este doar pentru că manifestă o superficilitate orgolioasă în percepţia lor. eu zic să nu ne pripim.
Textul are, cu siguranţă, imagini bune, inedite, care se mai şi întâlnesc cu necesitatea discursivă, adică nu sunt doar un show de potenţă "compuneristica". Dar are şi rateuri evidente, rateuri care, spun eu, vin din supralicitarea descriptivă:
"şi lasă-le să-şi fîlfîie trilul degeaba/ în ochiul meu trîntor, nemişcător / cu un val nespart de ţărm/ nu-mi arăta ceasul cu limba, nu-mi scoate capul din căpiţa cu nori".
Personal, nu m-aş fi încumetat spre disonantul (via tematică) şi suspectul de aforism "lumea e un demon rătăcit prin coridoarele raiului".
Adriana, am înţeles argumentul tău vizavi de "trebuie" - (cum trebuie să fie poezia), însă cred că ai deplasat niţel sensul întrebării. Nu cred (repet - cred) că întrebarea "cum ar trebui să fie poezia" se referă la intenţia de-a fi a poeziei. Mai concret, nu cred că ar trebui se referă la dorinţa (autorului) ca poezia să existe, să ia naştere la dorinta lui de-a o scrie oricând, oricum. Cred că "ar trebui" se referă la felul în care arată, se scrie, este poezia... după ce aceasta ia naştere (cu voia ei, evident, că ne situăm în contextul poeziei veritabile). Cred că esenţa întrebării nu se referă la geneza poeziei, ci la valenţele ei de după geneză. Nu ştiu daca m-am exprimat foarte bine...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
iarasi?!
"aşa l-am prins pe el mai bun"
"avuseseră loc crime colrctive"
ma-ntreb...oare voi apuca ziua in care tu vei scrie un text fara greseli de tastare? macar atat...
eu, cu mintea mea putina de "sluga", nu pricep: daca tu, autorul, nu ai bunavointa sa recitesti ce scrii inainte de a apasa "salveaza", daca tie chiar nu-ti pasa de soarta textelor tale, de ce ne faci pe noi raspunzatori?
"labirintul din fund"...tu-ti dai seama cum suna asta?!
pentru textul : labirintul deExcelenta traire livresca. Penita fina a descrierii. Filmul intregeste ansamblul (ar fi bine sa se specifice sursa). Cine imi va mai spune ca autoarea e o naiva (chiar daca acel cineva este ea insasi) ii voi raspunde ca daca afirma ca Turcescu e ofiter acoperit - cum urla presa pe la noi - il voi crede.
pentru textul : Secolul luminilor în viaţa mea decum e mai bine, să scrii ”frumos” sau nu? Și în definitiv care este definiția frumosului? Oricum, am înțeles unde bați și e posibil să ai dreptate.
Toate cele bune! Revenirea ta a însuflețit atmosfera pe site.
pentru textul : necro inc. deAș rescrie ultimul vers inversând: "împreunându-se precum șerpii limbile noastre". Bun versul, deși horror: "pleoapa ca un capac de sicriu răsturnându-se". Și tot nu mă înțeleg cu cele două gerunzii atât de apropiate în final.
pentru textul : Întâlnire demulţumesc Ioana, încă o dată pentru lectură şi pentru cuvintele tale.
pentru textul : după-amiază de sâmbătă deNoapte bună!
Virgil, tu singur spui ca nu stii limba franceza si cred ca asta e o optiune pe care fiecare ne-o alegem, asumam singuri, la un moment dat. Am intilnit si persoane care la anii pensiei au inceput sa studieze germana sau engleza, deci nu e o chestiune de virsta, ci de spirit. Eu, de exemplu, as vrea sa invat limba greaca si cred ca voi reusi intr-o zi, printre alte proiecte, sa inserez si sa materializez aceasta idee... In primul rind, cred ca ar trebui sa o rugam pe Marlena Braester sa aiba bunavointa sa posteze si varianta ei in limba romana. Aprecierea mea a fost data pentru modalitatea expresiva de a-mi sugera infinitul spatiilor, universului,vietii insasi, a tot ce traieste, respira, intr-un "perpetuum mobile" sugestiv.
pentru textul : Enroulement du continu deInceputul este slab. Ati utilizat o alternanta cald - rece destul de uzitata. Poate ar fi trebuit sa o imbracati mai bine. Versurile "reclamate" de Aranca nu imi par amuzante numai ca alaturarea pasilor pe miezul destinului este nepotrvita. Ideea versului trei mi se pare buna. Urmeaza o reconstituire a unei "balante" bizare. Ideea este ca alaturai ideii centrale ramuri nepotrivite cum e "hulubul in cealalta/ pana zboara". Am inteles ce vreti sa spuneti numai ca nu mi se pare exprimat foarte "artistic". Textul e destul de bonom si trebuie citit cu multa atentie pentru a fi inteles... Se poate mai bine ! Ialin
pentru textul : risipita deSimona, fiind nou-venită pe site, îți spunem bun venit și te îndemn să citești Regulamentul Hermeneia pentru a te familiariza cu toate prevederile acestuia.
pentru textul : decubitus vulgaris dehttp://hermeneia.com/content/regulament_hermeneiacom
De asemenea, pentru eventuale întrebări, sunt aici niște răspunsuri:
http://hermeneia.com/faq-page
Nu e nici o supărare, dragă Lucian, voi mai vizita paginile tale. Nu, nu am vrut să spun că ești nepoliticos, ci doar ce e nepoliticos să nu fiu ajutat cu o explicație, hehehe. Bine, o sa mai las comentarii, voi avea grijă să fiu mai puțin causic în ele. Și invers, accept cu plăcere comentarii critice. Cu prietenie, Marian
pentru textul : La capăt de drum deEu nu vad unde este inovatia care face acest text sa apara amestecat de la mine la Alexandra Negru... cel putin de la mine asa se vede... cumva o noua suspiciune paranoica de clonare?
pentru textul : concursurile de poezie deE ciudat rau de tot si as avea nevoie de ceva explicatii daca binevoiti stimabili eminenti cenusii hermenei...
de curand mi*am instalat earth. plus cateva dictionare. vreo 10 link-uri despre cultura. poate fac si un IDD in domeniu. toate, pour l`amour end sacrifice dell` arte. vreau sa traiesc si sa vad lumea, trecutul, prezentul si viitorul. multumesc. cu drag, francois
pentru textul : Ruines de Rome deIoana, dacă aș fi avut cum să scriu în aceste zile așa, aș fi fost eliberată de eboșe, din roșul cadmiu, în roșu-carmin, până la roșu permanent aș fi scris. hemoragie de roșu, a cuvintelor, trăite până la alb irespirabil. Mulțumesc pentru această lectură, eu am citit-o într-un ritm de Vivaldi, e o simfonie întreagă aici, nu neapărat a anotimpurilor. Felicitări pentru cum ai dirijat stări, imaginar, real, discurs, afecte, imagini, ne-gânditul, simbolicul, expresivul, aluzivul. Păstrez din toate fragmentele/paragrafele câte ceva, nu pot selecta, tu intuiești care sunt. Daniela
pentru textul : ebosa deExcelent text. Alaturi de cel al lui "Profetul" ar putea intra intr-o posibila antologie de "notatii" despre Romania. Cu draga inima as contribui si eu la asta. Nu, este un text care merita citit de toti tinerii studenti romani. Cineva a scris ceea ce gandesc acestia - a vut curajul - iar altcineva (adica eu) am citit. Pentru furioasele (dar argumentatele) observatii - o penita. Dancus
pentru textul : Ce-mi place/ nu-mi place la România dedesprinderile sunt de atatea feluri dacă te-aș picta cristos atîrnat pe o cruce și pe mine cuiul din încheietura mîinii stîngi eu răstignit tu cui ar trebui să-mi închipui să te las o vreme pradă ruginii ps: de ce cristos si nu buda sau alah?
pentru textul : scrisoare despre cum ar fi decred ca e un tipo pe aici daca nu cumva greseli "trimete despeșe" . ma atrage mai mult ultimele doua strofe; in mod deosebit "și barba îmi crește spre cerul fierbinte și cămila îmi zace toropită de căldura dintre războaie" intrebare: de ce e totusi poem arab? si cine o cunoaste pe Gladis?
pentru textul : Poem arab cu Gladis de"A trăi murind în fiecare clipă e destul.
Mai puţin nu este îndeajuns."
Zic şi eu:
pentru textul : (1) Aforeme deA trăi nu este îndeajuns - ar putea să avem un silogism aici
eu sunt ca Toma Necredinciosul, dragă yester. mă îndoiesc din mai multe motive, în ceea ce privește acest text... în primul rând te rog foarte mult să îmi scanezi pagina din "Tecuciul Cultural" unde a fost publicat acest text și să menționezi data apariției dacă nu apare vizibil. după care, te asigur, voi reveni. mulțumesc.
pentru textul : Boierismul - necenzurat ludic deasta este imaginea pe care mi-o sugerează prima strofă. între întuneric şi lumină, starea de meditaţie, complementarite, dualitate. şi un pic de umor ironic: atunci când ne bate soarele în cap, ne trec toate apele, "trec chernobyluri hiroshime bhopaluri", viziuni rele, înspăimântător de frumoase ("în mijlocul soarelui arde pădurea cu trosnet trec chernobyluri hiroshime bhopaluri prin mine aici e minus o sută de grade şi Tu-mi spui am trimis corbii să te hrănească"), între rai şi iad! - cam asta e poezia ta. bine lucrată.
pentru textul : meditaţie la amiază deMarina, nu știu dacă toți care trăiesc "în cutii de conserve" au senzația de morbid, nu la asta m-am gândit, ar fi o țintă prea banală, și nu-mi place să pun poze, cred că poemul are destulă forță să creeze imagine. Nicole, mulțumesc pentru lectura în franceză, deja am descoperit deja locuri pe care mai trebuie să mai lucrez. Ai dreptate când descoperi un film, am încercat niște tehnici cinematografice, îngrămădite în 2-3 versuri, de aceea efectul e așa viu. Mulțumesc pentru atenția cu care ai citit. Oriana, nu, aici n-ai dreptate, asta e: nu-ți place, și gata, cauți nod în papură degeaba. E un poem prea chinezărit. Iar slash-urile au ceva istorie în urmă, mulți le folosesc și azi din diverse motive.
pentru textul : Morgă/Morgue deExcelent afisul. Vad ca domnul Aalizei nu a uitat nici de bucatareasa (sau gospodina) ca e la moda se pare. Va urez mult succes si in continuare.
pentru textul : Virtualia Zece deCristina, mulţumesc mult. O să te rog să îmi accepţi scuzele; iniţial a fost afişată o altă variantă (m-am bazat pe memorie) şi am fost nevoie să o modific fiindcă nu era cea originală.
pentru textul : Haiku - (M) deÎmi face bine feedbackul tău. Într-un fel e bună observaţia cu trei timpi, trei planuri, însă eu aş vrea să cred că acolo, la ,,mersul pe vârfuri", e mai degrabă prezentă metoda saltului, de la imagine la atitudine. Dar e important să ştiu şi cum vezi tu. Pe de altă parte, ştiu că nu e un poem perfect, însă nu pot să îl modific fiindcă a fost jurizat, premiat şi comentat la un concurs de haiku la fotografie ( da, a fost scris după o fotografie). Nu pot da linkul aici, e împotriva regulamentului. Aş vrea să pot lua legătura prin mail. Mulţumesc din nou.
Aduc mulțumiri tuturor celor care au citit și apreciat acest text.
Virgil, mulțumesc de lectură și semn. O să mă mai gândesc la sugestia ta în legătură cu acel „care”. părerea ta contează. Eugen.
Ionuț, e interesant ceea ce spui tu. Nu cunosc Manifestul cu pricina. Poezia lui Andrei Ruse o citesc rar și fără mare tragere de inimă, iar atunci când o fac, uit repede ce am citit. Lucru care nu se poate spune despre proza autorului în cauză. Oricum, am să dau un search pe google să văd despre ce e vorba. Surprins oarecum de interpretarea ta în legătură cu anumite idei și cuvinte din text... Mă bucur să te revăd. Eugen.
Paul, mulțumesc de lectură și semn. Părerea ta pentru mine contează. Din nou, rămân surprins de interpretarea ta în legătură cu textul. Oricum, ai întrevăzut în el și lucruri la care efectiv nu m-am gândit atunci când am scris. Ceea mă bucură, pentru că, iată cum anumite rânduri pot fi susceptibile de mai multe interpretări.Mulțumesc încă o dată. Eugen.
Domnule Gorun, mulțumesc de prezența constantă în subsolul textelor mele. Mă simt onorat să vă am ca cititor. Părerile dumneavoastră întotdeauna au contat. În ceea ce privește textele mele, eu personal consider că am texte cu mult mai reușite decât acesta, dar care au trecut neobservate. Dar vorba aceea: „unde dai și unde crapă!”. De lungimea textelor nu vreau să discut, pentru că, așa cum am observat, aprecierile și criticile sunt foarte împărțite și subiective, oricât de obiectivi nu ne-am strădui să fim și să analizăm un text la rece. Oricum, dincolo de toate acestea, mă strădui să scriu cât mai variat, în cât mai multe feluri. uneori îmi iese, alteori - nu prea. mulțumesc încă o dată de semn. Cu stimă și apreciere,Eugen.
pentru textul : Umbra. deideea ce o desprind din poemul tau, directore, este ca suntem slugi, slujitori agreati si supusi, iobagi ai unui pamant numit poezie; pamant al carui rod este patimirea cuvantului spre a culege nemurire. personal, despre poem, as zice ca poartă pietre grele ce sunt dificile pentru digestia cititorului: sacrilegiul si sigiili intre copadse de alb; sabii in ochii cailor; gâlgâitul sângelui în copite; ochii străpunși în așchii de sare, zei nefirești... apreciez, insă: osînda scrisă pe cruci/ pe care nu le-am purtat/ niciodata sau căușul cuvîntului, idei ce dau impresia de intimitate, de uman pur. e de apreciat, de asemenea, licența poetica ce se refera la totalitatea particularităților ereditare prezente în nucleul celular: "răsturnare genomică". cu stimă, mircea nincu
pentru textul : de ce nu spunem tot... ▒ deda andule, poate ai dreptate. de aceea fiecare cred că avem românia lui. personajul meu, virgil t, are şi el românia lui. ce să îi faci, nobody is perfect. dar eu tot continui să cred că tu te apleci oarecum superficial asupra a ceea ce am scris eu de vreme ce crezi că portretul e simplist. în orice caz eu nu am vrut să sugerez că românul lui virgil t ar avea o "latură ciobănească" ci că este în esenţa lui cioban. dar cînd vorbim despre esenţă nu trebuie să abordăm subiectul cu uşurinţă. pentru că dacă ar fi aşa eu cunosc o droaie de români care s-ar ofusca dacă i-ai asocia cu ideea de cioban. dar asta este doar pentru că manifestă o superficilitate orgolioasă în percepţia lor. eu zic să nu ne pripim.
pentru textul : românia lui virgil t -III- depentru comentariile dv.
pentru textul : poem de alungat singurătatea deIoana, iata ca m-ai facut sa ma gindesc la a le aseza poate intr-o colectie
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 1 deTextul are, cu siguranţă, imagini bune, inedite, care se mai şi întâlnesc cu necesitatea discursivă, adică nu sunt doar un show de potenţă "compuneristica". Dar are şi rateuri evidente, rateuri care, spun eu, vin din supralicitarea descriptivă:
"şi lasă-le să-şi fîlfîie trilul degeaba/ în ochiul meu trîntor, nemişcător / cu un val nespart de ţărm/ nu-mi arăta ceasul cu limba, nu-mi scoate capul din căpiţa cu nori".
Personal, nu m-aş fi încumetat spre disonantul (via tematică) şi suspectul de aforism "lumea e un demon rătăcit prin coridoarele raiului".
pentru textul : a.m. deasta era problema, intr-adevar, se scrie cu 2 de r
pentru textul : povestea soldatului de fier deAdriana, am înţeles argumentul tău vizavi de "trebuie" - (cum trebuie să fie poezia), însă cred că ai deplasat niţel sensul întrebării. Nu cred (repet - cred) că întrebarea "cum ar trebui să fie poezia" se referă la intenţia de-a fi a poeziei. Mai concret, nu cred că ar trebui se referă la dorinţa (autorului) ca poezia să existe, să ia naştere la dorinta lui de-a o scrie oricând, oricum. Cred că "ar trebui" se referă la felul în care arată, se scrie, este poezia... după ce aceasta ia naştere (cu voia ei, evident, că ne situăm în contextul poeziei veritabile). Cred că esenţa întrebării nu se referă la geneza poeziei, ci la valenţele ei de după geneză. Nu ştiu daca m-am exprimat foarte bine...
pentru textul : Ce este sau ce ar trebui să fie poezia? deFelicitări!
pentru textul : Karumi dePagini