"dar, uite, ești viu zilele acestea
și copacii în floare sunt plini de albine
și soarele îți va mângâia astăzi copiii"
Aceste versuri le-am citit astăzi. Astăzi au o rezonanţă deosebită, tulburătoare, o emoţie pe care am trăit-o profund la doar câteva zile după ce se năştea poemul acesta, ca un cântec din subconştientul colectiv, pe care l-ai pus pe note astfel.
deci a fi scriitor de medgidia e ceva mai sus decît scriitor de tecuci? chiar aşa de jos ai ajuns nicodeme? să te legi de oraşul cuiva numai ca să îţi maschezi impotenţa literară.
nu cred ca a urmarit sa impresioneze. dar nici nu cred ca nu e deloc poezie. in ce priveste acel verb nu inteleg de ce nu ar putea fi acceptat intr-un spatiu ludic. la urma urmei exista cuvinte mult mai "urite" care isi au sustinatorii lor
îmi pare excelent! cu toate că sesizez ironia cât și subtilitatea trimiterilor, nu pot să nu apreciez calitatea textului, deși părerea mea este diametral opusă titlului. aș aștepta și ceva mai personal, mai touchin'! nu că acesta nu ar fi!
Va multumesc pentru completari! Versurile lui Benjamin Fondane sint remarcabile si iata-le in romana si franceza. Adaug pe aceasta cale, pentru cei interesati: Société d’études Benjamin Fondane.
... îmi aduc aminte cu drag de copilăria în care eram plimbat de mânuță de una dintre bunici. îmi arăta cât de găunoși pot fi unii arbori, îmi povestea cât de mult a fost apreciat Solomon de poporul lui și apoi am aflat că uneori fatalist fiind, analiza extrem de mult umanitatea timpului lui(prin Qoheleth), și zilele acelea luminoase stăruie încă în mine. Virgil, mulțumesc de atenția pe care mi-o vei acorda. Gorune, tu ești năcăjit pe un text mediocru și te înțeleg să faci apel la filosofie pentru un asemenea demers. Alex, mulțumesc. Recunosc inteligența după sintaxă, mai apoi după trimiterile pe care le fac unii. Ioana, nu te speria, nu mușc. Cel puțin nu întotdeauna!:) mulțumindu-vă de efort, atent, paul
mulțumesc domnule profesor. îmi face o deosebită cinste și nu mai este cazu să spun de ce.
nu am uitat de promisiune și încerc să fiu ceva mai bun manager al ceea ce cu multă generozitate s-ar numi creația mea literară.
da, chiar de poche. cred că vei mai reveni pe text cu retușuri. dar asta nu înseamnă că nu este un text bun. bombastic pe alocuri, dar cred că asta ai și vrut.
e vb despre procesul coacerii... îmi imaginez că ai vrut să subliniezi asta. hmm... nu e nici un secret că toți mai avem de acumulat.
în rest ce să fac dacă ești tu împiedicat?!:)
Radu, prietene, mi se pare că ai folosit niște rime cam forțate. Adică au în primul rând un rost pur decorativ, pentru împlinirea rimei și apoi, dacă mai capătă un sens, fie.
textul nu mi se pare deloc original sau interesant, ci doar teribilisto-infantil cu accente voit patetice. "mai nou masturbarea este un sport național mândria noastră a românilor" pasajul acesta vrea sa te autodefineasca poate ca poet sau ca roman?
un text care mă ispitește să fiu ironic. o fi cald în românia, sau așa mi s-a spus. dar nu cred că face bine la poezie. un text care cel puțin pe mine nu mă convinge că trece prea mult dincolo de epidermă. și e și scris se pare în grabă. iar graba nu satisface nici măcar în poezie.
Azi e 06 06 06. Kabalistii zic ca e ziua in care ies diavolii afara. Chiar si cei literari dupa cum ne arata Profetul in pironire de stele galbene. Din toate simbolurile posibile viata semnelor e cea mai tragica pentru ca facem uz de cuvinte in scopuri malefice. Din toate directile ni se arata ca totul e informatie, structurata si codificata. de la planete, galaxii si pina la ziarul aruncat pe pajistea din fata unei academii de arta absurda, tot de informatie e vorba. Stanislaw Lem povesteste de un demon care jefuia trecatorii de informatii. Vroia sa stie tot, de la ce e se gaseste in poseta cumnatei si pana la dimensiunea portocalelor de contrabanda. Totul era intregistrat pe o panglica lunga cat infinitul caci demonul avea o sete insaturabila de date, toate corecte, practice, pline de folos. Evident el piere in final inecat, strangulat de tonele de panglica folosita. E o fabula minunata, un cavou al propriei noastre capacane in care cadem tot potrivind vorbe de nerostire.
Andu, apreciez bunele tale intentii si ai facut bine ca ai amintit de ele pentru ca altfel deveneam mai acida, desi tocmai pentru a vedea si parerile altora, bune sau rele, am postat aici. In legatura cu intelesurile poeziei mele nu vreau sa insist prea mult, desi chiar titlul spune ceva. O poezie care trebuia explicata are o problema si la asta trebuie sa ma mai gandesc. Ce m-a deranjat a fost faptul ca ai citit-o putin in deradere. A arde e una, a frige e alta, fara conotatii culinare. Ma acuzi de manelism desi am vazut ce sugestii ii faci lui Ionut Caragea (ah, viata mea). Daca tot a venit vorba, tot respectul pentru cel amintit mai sus. L-am citit si se vede ca nu e un amator. Nu ti se pare insa ca e cam curajoasa si exagerata afirmatia ta ca doar el scrie bine? Nu cred ca-l maguleste prea mult nici pe el. Crede-ma, sunt si altii care scriu exceptional in forma clasica, chiar si pe net. Apoi, o alta afirmatie care nu m-a lasat sa dorm prea bine. Daca scriu in forma clasica inseamna ca vreau sa-l copii pe I.C.? Ai spus ca este un Maestru si sa nu incerc sa ajung ca el:) Ce ar fi rau in asta? :) Vorbim despre o alta persoana fara acordul sau asa ca ma opresc aici, mai ales ca am facut un comentariu total neliterar dar are legatura cu scrierea mea, si cu dreptul la replica.:) Friendly...
Daniela, prin părerea ta de a renunţa la prima strofă, ai surprins accidental miza ei: pierderea raţiunii. În prima strofă încă există raţiune, apoi toate lanţurile fiinţei se rup. De aceea, din perspectiva autorului, ea trebuie să rămână. Nu e vorba despre folosirea multor adverbe, e vorba despre tehnica construirii secvenţelor lirice în funcţie de instrumentele disponibile şi de contextul abordat. Fiecare autor are una, o tehnică, aceasta e a mea.
Cu mulţumiri...
"o lipsa primara de bun simt." "platitudini cu e ceea ce ai scris tu mai sus sau in zicaturi de mahala lingvistica". "Scriptura de care te dai asa rotund spune ca pina si prostul cind tace pare a fi destept." "Continui sa aberezi in voie" "tu chiar nu iti dai seama ca esti penibil?" "caricatura de crestinism pe care incerci sa o fluturi pe aici." "sa nu crezi ca poezie e limba de lemn cu care scrii tu" "te rog frumos sa ai macar o bruma de bun simt si sa iti pastrezi limbajul asta de mahala pentru lumea in care traiesti." "nu te lansa in cruciade din astea de cartier sau in vinatori de vrajitoare" "Incearca sa renunti la limbajul acesta mirlanesc cu "pusul la creier" fiindca nu iti revelezi decit primitivismul." "daca ai ceva de spus incearca sa o faci inteligent si cu argumente." "Comul meu e plin de otrava? Unde? Poti fi mai explicit?" Iti mai trebuie un pistol, domnule Profet. Caci, zice profetul:"Asa vorbeste Domnul". Poezia, unde e? Du-te si intreaba-l pe Pilat.
am citit aici un poem care mai întâi râgâie agale, apoi stă în patru labe hotărât, apoi e pe dos lejer, iar la urmă e îndesat și le cam trosnește cu vitejie. în rest, autorul văd că ne tot urează spor la viață, ce naiba o mai fi însemnînd și asta, o pilulă gen banii n-aduc fericirea dar te-ajută să-ntreții iubirea?
sper să nu primesc și eu una d-asta cu spor la viață de la acest autor că fac cu nervii
doream să mai las un semn aici, doar pentru a-ți spune că aici mă găsesc, definită complet. și să îți mulțumesc fiindcă neștiutul îți lasă un spațiu perfect rotund în care să cuprinzi spațiul dintr-un celălalt fără să știi, sau cumva știind fără să știi că știi. "ca un cer în cer". și ai reușit simetria asimetrică. și din cuvinte și din imagine, și din sens. sunt prea subiectivă aici ca să pot analiza mai mult.
Va rămâne o amintire frumoasă, cu superbele poeme nipone ca reper al fiecărui anotimp în care mă voi afla. Mă bucur mult că pot să am volumul aproape în momentele când cad pe gânduri și simt nevoia să trec cumva dincolo de pojghița subțire a cuvintelor. Iar comorile cu care mă întorc sunt mărturie vie că tu, Mariana, ai scris o carte la hotar de suflet pentru mine și pentru condeierii haiku. Plină de înțelesuri, răsuflă o puritate rară, de preț, prin care m-a cucerit. Felicit cu drag această apariție editorială!
Oriana, multumesc pentru observatiile aduse textului meu,imi permit sa postez cu placere, varianta sugerata.
Ma bucur sa am un semn de la dvs.
Cu simpatie,
Iuri.
Virgil, aici e reluarea unei teme vechi de doi ani - mi-am intors asupra ei privire de acum, asta a rezultat, ma bucur sa aflu ca a iesit ceva bun.
Nicodem, am pus "cer" deocamdata, nu stiu daca exprima exact ce am vrut eu sa spun, oi mai vedea. multumesc de semnalarea acelui typo, nu-l zaream nicicum...:)
Domnule Gorun, intotdeauna interventiile dvs. in pagina mea sunt o bucurie. nu e o orientare voluntara spre minimalism, sa stiti, dar in ultima vreme mi-e mai usor sa scriu astfel. mi-e mai...firec, ca sa spun asa.
francisc nici nu se pot da altfel de sentințe decît "filosofice"...trust me... alea "deadly serious" oricum vor fi contrazise mai tîrziu. iar contradicția e tot șpilul. if you know what I mean. de obicei dacă ți se spune să nu gîndești ceva e pentru că vor alții să fi gîndit la fel dar nu sunt în stare decît să te contrazică. argumentele pot fi reduse la invidie. la un nimic fuaarte constructiv. diogene bunăoară se masturba în piața publică. "nu avea pic de rușine domnule..." de ce pentru că, spunea el, ar fi minunat doar să te freci pe burtă și să-ți treacă de foame...:) omul a fost poreclit "cîine celest" de Cioran. ei bine asta am pierdut dealungul secolelor de sfiiciune tembelă : animalitatea noastră zeiască. azi nu mai poți să-ți eliberezi nici măcar aerul în surplus tre' să le lingi frumos decența de doi lei a celorlalți în piața publică. să-ți înghiți lașitatea. să te scuipi pe tine însuți. "luminos"..așa cum sugerezi tu parșiv....:) ei bine nu vreau să luminez pe nimeni. vreau doar să arăt că se poate și altfel. chiar dacă sau mai ales dacă s-a mai arătat și nu s-a văzut...quod erat demonstrandum...:) still amical și copchilăros de jegos, george cel asztalos
Acesta este tipul de text care îmi deschide ochii, urechile, toate simţurile şi raţiunea. Este un discurs liric firesc, cum au spus şi ceilalţi comentatori înaintea mea, îmi place modul în care este punctat, simplitatea şi semnificaţiile cuprinse în el. Versurile de la început de strofe sunt remarcabile, o deschidere largă către celelalte, un fel de tehnică a contrapunctului - suprapunere frumoasă a mai multor planuri în aceeaşi structură.
Desigur un poem cu o simbolistica destul de complexa, cu cat te apleci mai mult spre abisurile gnostice, cam asa se intampla... Ma feresc sa abordez semnificatii pentru ca pe de o parte ar trebui sa ma lungesc, inevitabil, iar pe de alta nu stiu daca as fi capabil sa acopar asa cum trebuie tot ce ar fi de zis. deci ma voi rezuma la estetica textului din punctul meu de vedere ca si cititor de poezie. Primele versuri sunt fermecatoare pana la acel "code red" de care ma impiedic oricat as incerca sa-i acord alte si alte valente. Urmeaza versurile mele preferate "să se fi strâns dragostea noastră ca o maculat/ură sfântă" pentru a scrie asa ceva iti trebui cu adevarat har iar eu sunt invidios pe aceste versuri. Finalul insa nu ma "estetizeaza" in aceeasi masura. Mi se pare rupt de context, fortat pentru a incheia rapid acest poem pe care eu il simt mai degraba epic... daca autoarea l-ar fi scris astfel. Asa, minimalist si usor optzecist mi se pare ca un tablou de familie atarnat pe un perete alb... drag si desuet mirosind a ultima zugraveala. Cu stima, Andu
ochii deschid mereu ferestre spre altceva, cami :) o sa-ti spun cateva ”pareri”, pentru a putea adanci o atmosfera autentica, de altfel: sunt doar cuvintele unei cititoare si iubitoare de poezie, nu fac critica ca nu ma pricep:) in versul doi: „falfaind cu aripi” mi se pare prea ...facil, daca ar falfai direct zambetele:) zic si eu, iar pentru „nevrute”, sa gasesti altceva, pentru ca urmeaza apoi „ nedefinite” si parca deranjeaza ... apoi in „sfasie sufletul”, poti inlocui „sufletul” ca sa lasi o portita de reflectie pentru cititor, poate fi un cuvant care sa-ti pastreze ideea: obrazul, genunchii... in rest mai vezi tu... incearca o cautare dincolo de forme, in transcedental, in misterul acela intotdeauna bine venit, acolo unde gandurile se intrupeaza viu... din taceri. mi-a placut finalul, si aceea toamna tarzie a nasterii ...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
"dar, uite, ești viu zilele acestea
și copacii în floare sunt plini de albine
și soarele îți va mângâia astăzi copiii"
Aceste versuri le-am citit astăzi. Astăzi au o rezonanţă deosebită, tulburătoare, o emoţie pe care am trăit-o profund la doar câteva zile după ce se năştea poemul acesta, ca un cântec din subconştientul colectiv, pe care l-ai pus pe note astfel.
pentru textul : Lumi secundare dedeci a fi scriitor de medgidia e ceva mai sus decît scriitor de tecuci? chiar aşa de jos ai ajuns nicodeme? să te legi de oraşul cuiva numai ca să îţi maschezi impotenţa literară.
pentru textul : risipitorii de litere denu cred ca a urmarit sa impresioneze. dar nici nu cred ca nu e deloc poezie. in ce priveste acel verb nu inteleg de ce nu ar putea fi acceptat intr-un spatiu ludic. la urma urmei exista cuvinte mult mai "urite" care isi au sustinatorii lor
pentru textul : copilul verde deSe cunoaște experiența ta Mihaela e mult mai bine așa am făcut modificarea și chiar mă bucură trecere ta o zi frumoasă și te mai aștept.
pentru textul : Nimic nou pe frontul toamnei deîmi pare excelent! cu toate că sesizez ironia cât și subtilitatea trimiterilor, nu pot să nu apreciez calitatea textului, deși părerea mea este diametral opusă titlului. aș aștepta și ceva mai personal, mai touchin'! nu că acesta nu ar fi!
pentru textul : antiblog deVa multumesc pentru completari! Versurile lui Benjamin Fondane sint remarcabile si iata-le in romana si franceza. Adaug pe aceasta cale, pentru cei interesati: Société d’études Benjamin Fondane.
pentru textul : Prix international de littérature francophone « Benjamin Fondane » de... îmi aduc aminte cu drag de copilăria în care eram plimbat de mânuță de una dintre bunici. îmi arăta cât de găunoși pot fi unii arbori, îmi povestea cât de mult a fost apreciat Solomon de poporul lui și apoi am aflat că uneori fatalist fiind, analiza extrem de mult umanitatea timpului lui(prin Qoheleth), și zilele acelea luminoase stăruie încă în mine. Virgil, mulțumesc de atenția pe care mi-o vei acorda. Gorune, tu ești năcăjit pe un text mediocru și te înțeleg să faci apel la filosofie pentru un asemenea demers. Alex, mulțumesc. Recunosc inteligența după sintaxă, mai apoi după trimiterile pe care le fac unii. Ioana, nu te speria, nu mușc. Cel puțin nu întotdeauna!:) mulțumindu-vă de efort, atent, paul
pentru textul : girovag al maculelor demulțumesc domnule profesor. îmi face o deosebită cinste și nu mai este cazu să spun de ce.
pentru textul : french kiss vegetal denu am uitat de promisiune și încerc să fiu ceva mai bun manager al ceea ce cu multă generozitate s-ar numi creația mea literară.
da, chiar de poche. cred că vei mai reveni pe text cu retușuri. dar asta nu înseamnă că nu este un text bun. bombastic pe alocuri, dar cred că asta ai și vrut.
pentru textul : cea mai bună dintre poeziile posibile demarele necaz al lipsei punctuatiei: „...”:) ar fi aratat cam asa:
știi...?
alor mei...
iubești?
iar iubești-ul ala e o replica in constructia dialogului. si cam atat.
pentru textul : neîntâmplarea dein rest multam pentru comentariu, pentru experiment, pentru lacrima!
e vb despre procesul coacerii... îmi imaginez că ai vrut să subliniezi asta. hmm... nu e nici un secret că toți mai avem de acumulat.
pentru textul : străinul care merge înaintea mea deîn rest ce să fac dacă ești tu împiedicat?!:)
Radu, prietene, mi se pare că ai folosit niște rime cam forțate. Adică au în primul rând un rost pur decorativ, pentru împlinirea rimei și apoi, dacă mai capătă un sens, fie.
pentru textul : suflet felii detextul nu mi se pare deloc original sau interesant, ci doar teribilisto-infantil cu accente voit patetice. "mai nou masturbarea este un sport național mândria noastră a românilor" pasajul acesta vrea sa te autodefineasca poate ca poet sau ca roman?
pentru textul : Mai nou deun text care mă ispitește să fiu ironic. o fi cald în românia, sau așa mi s-a spus. dar nu cred că face bine la poezie. un text care cel puțin pe mine nu mă convinge că trece prea mult dincolo de epidermă. și e și scris se pare în grabă. iar graba nu satisface nici măcar în poezie.
pentru textul : fahrenheit game deAzi e 06 06 06. Kabalistii zic ca e ziua in care ies diavolii afara. Chiar si cei literari dupa cum ne arata Profetul in pironire de stele galbene. Din toate simbolurile posibile viata semnelor e cea mai tragica pentru ca facem uz de cuvinte in scopuri malefice. Din toate directile ni se arata ca totul e informatie, structurata si codificata. de la planete, galaxii si pina la ziarul aruncat pe pajistea din fata unei academii de arta absurda, tot de informatie e vorba. Stanislaw Lem povesteste de un demon care jefuia trecatorii de informatii. Vroia sa stie tot, de la ce e se gaseste in poseta cumnatei si pana la dimensiunea portocalelor de contrabanda. Totul era intregistrat pe o panglica lunga cat infinitul caci demonul avea o sete insaturabila de date, toate corecte, practice, pline de folos. Evident el piere in final inecat, strangulat de tonele de panglica folosita. E o fabula minunata, un cavou al propriei noastre capacane in care cadem tot potrivind vorbe de nerostire.
pentru textul : roza duhurilor deAndu, apreciez bunele tale intentii si ai facut bine ca ai amintit de ele pentru ca altfel deveneam mai acida, desi tocmai pentru a vedea si parerile altora, bune sau rele, am postat aici. In legatura cu intelesurile poeziei mele nu vreau sa insist prea mult, desi chiar titlul spune ceva. O poezie care trebuia explicata are o problema si la asta trebuie sa ma mai gandesc. Ce m-a deranjat a fost faptul ca ai citit-o putin in deradere. A arde e una, a frige e alta, fara conotatii culinare. Ma acuzi de manelism desi am vazut ce sugestii ii faci lui Ionut Caragea (ah, viata mea). Daca tot a venit vorba, tot respectul pentru cel amintit mai sus. L-am citit si se vede ca nu e un amator. Nu ti se pare insa ca e cam curajoasa si exagerata afirmatia ta ca doar el scrie bine? Nu cred ca-l maguleste prea mult nici pe el. Crede-ma, sunt si altii care scriu exceptional in forma clasica, chiar si pe net. Apoi, o alta afirmatie care nu m-a lasat sa dorm prea bine. Daca scriu in forma clasica inseamna ca vreau sa-l copii pe I.C.? Ai spus ca este un Maestru si sa nu incerc sa ajung ca el:) Ce ar fi rau in asta? :) Vorbim despre o alta persoana fara acordul sau asa ca ma opresc aici, mai ales ca am facut un comentariu total neliterar dar are legatura cu scrierea mea, si cu dreptul la replica.:) Friendly...
pentru textul : Un fel de poezie despre un fel de dragoste... deDaniela, prin părerea ta de a renunţa la prima strofă, ai surprins accidental miza ei: pierderea raţiunii. În prima strofă încă există raţiune, apoi toate lanţurile fiinţei se rup. De aceea, din perspectiva autorului, ea trebuie să rămână. Nu e vorba despre folosirea multor adverbe, e vorba despre tehnica construirii secvenţelor lirice în funcţie de instrumentele disponibile şi de contextul abordat. Fiecare autor are una, o tehnică, aceasta e a mea.
pentru textul : Despărţire deCu mulţumiri...
o poezie în stilul tău sensibil... o rugăciune pentru cel strivit între "roțile timpului", fiecare din noi ne putem regăsi aici...
pentru textul : rugă de"o lipsa primara de bun simt." "platitudini cu e ceea ce ai scris tu mai sus sau in zicaturi de mahala lingvistica". "Scriptura de care te dai asa rotund spune ca pina si prostul cind tace pare a fi destept." "Continui sa aberezi in voie" "tu chiar nu iti dai seama ca esti penibil?" "caricatura de crestinism pe care incerci sa o fluturi pe aici." "sa nu crezi ca poezie e limba de lemn cu care scrii tu" "te rog frumos sa ai macar o bruma de bun simt si sa iti pastrezi limbajul asta de mahala pentru lumea in care traiesti." "nu te lansa in cruciade din astea de cartier sau in vinatori de vrajitoare" "Incearca sa renunti la limbajul acesta mirlanesc cu "pusul la creier" fiindca nu iti revelezi decit primitivismul." "daca ai ceva de spus incearca sa o faci inteligent si cu argumente." "Comul meu e plin de otrava? Unde? Poti fi mai explicit?" Iti mai trebuie un pistol, domnule Profet. Caci, zice profetul:"Asa vorbeste Domnul". Poezia, unde e? Du-te si intreaba-l pe Pilat.
pentru textul : Pe drum cu Iosif și Maria deNu cunosc originalul; poate era bine să îl menționezi. Poate se asortează totul în final: originalul, traducerea și pictura lui Danu...
pentru textul : Ruben Dario - Deviat deam citit aici un poem care mai întâi râgâie agale, apoi stă în patru labe hotărât, apoi e pe dos lejer, iar la urmă e îndesat și le cam trosnește cu vitejie. în rest, autorul văd că ne tot urează spor la viață, ce naiba o mai fi însemnînd și asta, o pilulă gen banii n-aduc fericirea dar te-ajută să-ntreții iubirea?
pentru textul : cuvinte de jurnal desper să nu primesc și eu una d-asta cu spor la viață de la acest autor că fac cu nervii
doream să mai las un semn aici, doar pentru a-ți spune că aici mă găsesc, definită complet. și să îți mulțumesc fiindcă neștiutul îți lasă un spațiu perfect rotund în care să cuprinzi spațiul dintr-un celălalt fără să știi, sau cumva știind fără să știi că știi. "ca un cer în cer". și ai reușit simetria asimetrică. și din cuvinte și din imagine, și din sens. sunt prea subiectivă aici ca să pot analiza mai mult.
pentru textul : crucile deVa rămâne o amintire frumoasă, cu superbele poeme nipone ca reper al fiecărui anotimp în care mă voi afla. Mă bucur mult că pot să am volumul aproape în momentele când cad pe gânduri și simt nevoia să trec cumva dincolo de pojghița subțire a cuvintelor. Iar comorile cu care mă întorc sunt mărturie vie că tu, Mariana, ai scris o carte la hotar de suflet pentru mine și pentru condeierii haiku. Plină de înțelesuri, răsuflă o puritate rară, de preț, prin care m-a cucerit. Felicit cu drag această apariție editorială!
pentru textul : Karumi deOriana, multumesc pentru observatiile aduse textului meu,imi permit sa postez cu placere, varianta sugerata.
pentru textul : Bicicleta deMa bucur sa am un semn de la dvs.
Cu simpatie,
Iuri.
va multumesc. raspund pe rand
Virgil, aici e reluarea unei teme vechi de doi ani - mi-am intors asupra ei privire de acum, asta a rezultat, ma bucur sa aflu ca a iesit ceva bun.
Nicodem, am pus "cer" deocamdata, nu stiu daca exprima exact ce am vrut eu sa spun, oi mai vedea. multumesc de semnalarea acelui typo, nu-l zaream nicicum...:)
Domnule Gorun, intotdeauna interventiile dvs. in pagina mea sunt o bucurie. nu e o orientare voluntara spre minimalism, sa stiti, dar in ultima vreme mi-e mai usor sa scriu astfel. mi-e mai...firec, ca sa spun asa.
pentru textul : ŞapteMbrie defrancisc nici nu se pot da altfel de sentințe decît "filosofice"...trust me... alea "deadly serious" oricum vor fi contrazise mai tîrziu. iar contradicția e tot șpilul. if you know what I mean. de obicei dacă ți se spune să nu gîndești ceva e pentru că vor alții să fi gîndit la fel dar nu sunt în stare decît să te contrazică. argumentele pot fi reduse la invidie. la un nimic fuaarte constructiv. diogene bunăoară se masturba în piața publică. "nu avea pic de rușine domnule..." de ce pentru că, spunea el, ar fi minunat doar să te freci pe burtă și să-ți treacă de foame...:) omul a fost poreclit "cîine celest" de Cioran. ei bine asta am pierdut dealungul secolelor de sfiiciune tembelă : animalitatea noastră zeiască. azi nu mai poți să-ți eliberezi nici măcar aerul în surplus tre' să le lingi frumos decența de doi lei a celorlalți în piața publică. să-ți înghiți lașitatea. să te scuipi pe tine însuți. "luminos"..așa cum sugerezi tu parșiv....:) ei bine nu vreau să luminez pe nimeni. vreau doar să arăt că se poate și altfel. chiar dacă sau mai ales dacă s-a mai arătat și nu s-a văzut...quod erat demonstrandum...:) still amical și copchilăros de jegos, george cel asztalos
pentru textul : Jeg deAcesta este tipul de text care îmi deschide ochii, urechile, toate simţurile şi raţiunea. Este un discurs liric firesc, cum au spus şi ceilalţi comentatori înaintea mea, îmi place modul în care este punctat, simplitatea şi semnificaţiile cuprinse în el. Versurile de la început de strofe sunt remarcabile, o deschidere largă către celelalte, un fel de tehnică a contrapunctului - suprapunere frumoasă a mai multor planuri în aceeaşi structură.
pentru textul : corespondență de septembrie deDesigur un poem cu o simbolistica destul de complexa, cu cat te apleci mai mult spre abisurile gnostice, cam asa se intampla... Ma feresc sa abordez semnificatii pentru ca pe de o parte ar trebui sa ma lungesc, inevitabil, iar pe de alta nu stiu daca as fi capabil sa acopar asa cum trebuie tot ce ar fi de zis. deci ma voi rezuma la estetica textului din punctul meu de vedere ca si cititor de poezie. Primele versuri sunt fermecatoare pana la acel "code red" de care ma impiedic oricat as incerca sa-i acord alte si alte valente. Urmeaza versurile mele preferate "să se fi strâns dragostea noastră ca o maculat/ură sfântă" pentru a scrie asa ceva iti trebui cu adevarat har iar eu sunt invidios pe aceste versuri. Finalul insa nu ma "estetizeaza" in aceeasi masura. Mi se pare rupt de context, fortat pentru a incheia rapid acest poem pe care eu il simt mai degraba epic... daca autoarea l-ar fi scris astfel. Asa, minimalist si usor optzecist mi se pare ca un tablou de familie atarnat pe un perete alb... drag si desuet mirosind a ultima zugraveala. Cu stima, Andu
pentru textul : Forța majoră deai perfecta dreptate, aici e vorba de cartea de debut, doar ca eu ma gindeam daca din 2004 a mai publicat pe undeva ceva.
pentru textul : "motorul oprit într-un fluture" - Florentina Florin deochii deschid mereu ferestre spre altceva, cami :) o sa-ti spun cateva ”pareri”, pentru a putea adanci o atmosfera autentica, de altfel: sunt doar cuvintele unei cititoare si iubitoare de poezie, nu fac critica ca nu ma pricep:) in versul doi: „falfaind cu aripi” mi se pare prea ...facil, daca ar falfai direct zambetele:) zic si eu, iar pentru „nevrute”, sa gasesti altceva, pentru ca urmeaza apoi „ nedefinite” si parca deranjeaza ... apoi in „sfasie sufletul”, poti inlocui „sufletul” ca sa lasi o portita de reflectie pentru cititor, poate fi un cuvant care sa-ti pastreze ideea: obrazul, genunchii... in rest mai vezi tu... incearca o cautare dincolo de forme, in transcedental, in misterul acela intotdeauna bine venit, acolo unde gandurile se intrupeaza viu... din taceri. mi-a placut finalul, si aceea toamna tarzie a nasterii ...
pentru textul : nici nu știi dePagini