16. Pentru a putea fi publicat pe site-ul Hermeneia.com un text trebuie să îndeplinească următoarele condiții: ..................... 16.8 să aibă un titlu distinct. Nu se permite absența titlului sau titlurile alcătuite numai din simboluri precum *** sau @#$. Titlurile alcătuite numai din cifre vor fi permise numai atunci cînd existența lor este justificată. Consiliul Hermeneia poate interveni atunci cînd titlul unui text afectează în mod negativ identificarea sau citirea textului respectiv.

Sapphire, Ariana... multumesc pentru interes si comentarii... am sa reevaluez poezia.

ceea ce voiam să subliniez în prima strofă era senzația de singurătate a annei, sigură cu gluga (se înțelege că pe cap)
cu luminile
cu fulgii...și de aceea le-am dispus ca pe o enumerare și nu ca o descriere exactă. de aici și aerul confuz. era doar schița unei imagini pe care toată lumea o știe, oarecum. dar sunt de acord ca mai merge șlefuit și am să mă mai gândesc.
mulțumesc pentru semn.
cristina, mulțumesc pentru impresie :)

Dorin, sper că nu ai aflat încă răspunsul și să citești ce va urma. Tincuța, înarmează-te cu răbdare, mai sunt multe piese și îmi este chiar mie greu să le pun la loc. Glumesc, îți mulțumesc de constanță și da, sper să te bucure întregul, dar mai ales încercarea de a descoperi locul fiecărei piese.

simt miros de furtuna. Adrian este editor de multa vreme pe Hermeneia. Dar daca Marga a aflat abia acum tot e bine. Ce straniu cum unii "afla" tot felul de chestii fara nici o legatura cu subiectul tocmai cind au chef sa dea cu stingul in dreptul. Ce te impiedica, Marga, sa faci sau sa scrii si tu ceva? O cimilitura, o snoava, un parizer, o maslina, ceva? Crezi ca a fi negativ(ista) e "the new activism"? Cu siguranta chestia de mai sus e poate mai putin literatura si mai mult rebus. Dar asta nu inseamna ca e mai putin inteligenta sau legata de comunicare.

Bianca, știu cât de greu e să modifici, m-am învârtit trei zile în jurul unor versuri urmându-ți sugestiile, convinsă că ai dreptate, nefiind însă mulțumită nici acum de rezultat. Pentru că într-adevăr empatia este esențială, însă vibrarea nu poate coincide, a ajunge până la identificare cu autorul este imposibil și poate nici nu ar fi de dorit. Din cauza asta mă și feresc deseori să las o părere ce s-ar vrea ,,constructivă". Re -despre indicațiile de regie: ideea nu este nouă, era chiar evidentă cum bine spui în context și chiar ca și simbolistică, însă tocmai pentru că îți citesc de multă vreme poeziile mă îndrept mai degrabă spre umbre, spre adâncimi, decât spre evidență. De asta te și întrebam dacă ai simțit nevoia păstrării unei legături, pentru că fereastra ta mă cam urmărește de ceva vreme :). Oricum, voiam să îți mai spun o dată că mi-a plăcut mult, pentru că tu, prinsă fiind de micile schimbări, nu știu dacă ai receptat feed-back-ul sub toate aspectele. Nu că ar fi atât de important :).

Îți recomand pe viitor când vei mai dori să abordezi genul minimalist să studiezi mai mult scrierile unor autori care scriu bine (nu vreau să implic vreo insinuare)... și ai pe site câțiva de notorietate.
Ideea este că un poem minimalist nu trebuie să poată fi rearanjat așa, oricum, așa cum poemul tău aproape mă invită.
Nu reușești să sintetizezi (deocamdată) ideea în puține cuvinte.
Nu vreau să amalgamez eu poemul tău în scop demonstrativ pentru că sunt sigur că, inteligent cum te știu, ai prins ideea fără ca eu să fiu nevoit să decupez cu foarfecele printre cuvintele tale.
Te mai citesc, succes!

pe cat de simplu, pe atat de frumos, trist, expresiv si adevarat.ceară curată de poezie

Era de asteptat ca lirica ta sa devieze inspre suavitatea destainuirilor. Iata un nou curs al poemelor acestei autoare! ar putea exclama sclavii demonstratiilor imediate. S-ar putea sa fie asa, s-ar putea sa nu fie. Numai tu poti raspunde la opinia de fata. Sa ai pace, Dancus

Nu înțeleg de ce se fac discriminări. Nu înțeleg de ce un coleg este admonestat pentru cacofonie și pentru aceeași cacofonie, altul nu (a se vedea alăturarea că ce o) . Probabil se aplică dictonul Quod licet iovi, non licet bovi. Scuză-mă Emiemi pentru această dizertație dar mie textul mi se pare slab, prea diluat pentru un poem, oficial într-adevăr, ca o scrisoare cu antet. Și nici nu este suficient de prozaic pentru a fi încadrat la proză. Nu e nici basm. Nu înțeleg de ce are lumea nevoie de atîta realitate pe un site de literatură. Unii tocmai asta vor, să evadeze! Dar nu, d-le, te obligă, grefierul să te-ntorci înapoi și-ții vîră pe gît și-un vraf de citații să te-nveți minte!

Ma voi gandi si la acestea, Lucian. Multam pentru atentie. Sa ai pace, Dancus

iata o idee de la care se mai poate lucra

Dacă Durează două zile să se aprobe un text deja exageraţi, nu credeţi? Oi fi eu o roată de reyervă desumflată, dar nici să mă aruncaţi într-un colţ şi să mălăsţi plin de praf. Accept faptul că fiecare face ce vrea pe siteul lui, dar nici bătaie de joc. Vă rog să-mi ştergeţi contul. La mulţi Ani tuturor şi multă baftă! Cezar

are dreptate Andu, se pierde putin din firul poemului "să uiti că sînt doar niste tuburi tuneluri prin care trec ruginite marfare" - as renunta la portiunea aceasta "locomotive vechi " / "ruginite marfare" - sunt aprox. acelasi lucruri e prea scurt poemul pentru ambele (cred ca sunt de-ajuns locomotivele) in rest fragmentul acesta mi se pare destul de bun, cu imagini puternice ma duce cu gandul la un "cantec" - de-al lui Stanescu " primăvara simți nevoia să-ți deschizi venele ca pe niște depouri din triaj să iasă locomotivele vechi la soare să se audă ciocnindu-se metal de metal lumina să fie strivită între muchii de șine" cu respect Ion Nimerencu