Cred că ţi-am mai spus, forţa comparaţiilor tale e dezarmantă. De aceea, eu aş opta pentru mai puţine - atunci când pui lângă un măr aproape perfect un altul la fel, încep să-şi anuleze din luciu reciproc.
Am uitat să las semn luminat. pentru un text remarcabil și prin grafia prin care am putea detecta două voci ...prezent - trecut, dedublare etc Fain (într-un cuvînt!)
împietrirea prin devenire distanța între ochi și dorință nu poate fi străbătută cu pasul; strigătul ("fără ecou") este săvârșit spre înăuntru; prin urmare, absența este triplă: nici apă - nici umbră - nici aer; invocând o cosmologie antecreațională deși cred că ai putea curăța puțin textul de execesul de construcții de tipul "ca o", "ca un", mi-a plăcut. cu respect, Vasile Munteanu
Marina Nicolaev, pe această pagină nu ai nici un comentariu pe text! Ce să mai creadă autorul despre tine? Ori cititorii? Cât despre sugestii, eu urmăresc binele hermeneia, altfel mi-aș fi retras contul imediat. Sper că am fost suficient de clar!
poemul e intr-adevar slab in masura in care nu apreciezi/gusti genul asta de vers romantic. ar fi pacat sa scriem toti la fel de parca am reda traumele victimelor razboiului din Bosnia. mai trebuie sa existe si dulceata in lume, dar de aici pana la a spune ca vlad + catalina = dezadrian (pardon, love) e mult
Atmosfera medievală e doar butaforie... Ce mi se par facinante dincolo de prozodie, sunt commedia dell'arte, mesajul textului, simbolistica titlului "Trandafirul coasei" (de altfel exprimată clar în primul vers cât și în ultimele două versuri, ca laitmotiv): "Cât trandafirul coasei lucește fãrã fard Sã ne iubim - Prințesã - sub stelele ce ard" Allora vi posso proporre di cominciare una discussione, dello stile : "O voi che per la via d'Amore passate attendete e guardate s'elli è dolore alcun, quanto 'l mio, grave; e prego sol ch'audir mi sofferiate, e poi imaginate"...
Este un fragment din ceva mult mai mare. De aceea, poate, senzaţia pe care ai avut-o. Este, practic, o introducere. Voi mai posta în timp anumite părţi. La un moment dat lucrurile se vor precipita sub toate aspectele. Sper că nu te aştepţi totuşi la ceva acţiune în stil hollywoodian…
Cât despre stil, cred că el derivă în parte din subiectele abordate. Nu l-am căutat, s-a conturat pe măsură ce scriam.
Pentru că eu am aprins paiele spunând ce-am avut de spus, mă simt dator să mai adaug ceva, ceva ce am trecut mereu sub tăcere, este legat de prima regulă a site-ului, iar acum văd că vă-nvârtiți exact în jurul acestei probleme. Dacă Alina nu s-a prins încă, vă sugerez ca cineva să se ocupe și de opiniile critice exprimate aici. E o muncă de vreo 5-6 ori mai mare (nu știu care e media de comentarii pe un text)... dar de ieri îmi dau seama că e și inutilă. Și încă o sugestie și am tăcut: dacă vreți clasamente faceți concursuri, se înscrie cine vrea, asumându-și totodată și tot ceea ce decurge de aici. Și dacă te-ai băgat de bunăvoie nu mai înghite nimeni în sec pentru că a ajuns pe ultimul loc. Cele bune să fie, Călin
Pustiu de inimă, într-o așteptare, ca și cum pașii se aud invers, în-depărtare. Finalul m-a răscolit prin simplitatea cu care vorbești despre un dincolo, ca și cum am putea primi uneori acolo epistole sau semne despre neființa noastră. Mă trimite cu gândul la "Vorbește cu ea", filmul. O singură precizare: ai 3 versuri succesive care încep cu "în", ceea ce tehnica poetică ar "amenda". Crezi că poți modela ici-colo? "Te-aș întreba ce mai știi despre..."
Chiar dacă imaginile sunt construite în jurul unor elemente comune, ele sunt de-o supleţe sensibilă remarcabilă. Dar aspectul mai important e faptul că discursul le construieşte ,ci nu invers, cum se mai întâmplă...
Mi-amintesc textul de la concursul pe care Hermeneia l-a organizat, mi-amintesc că a fost unul dintre preferatele mele.
Mircea, esti dragut sa imi explici si mie ce intelegi prin expresia "textele de la rubrica amintită de dumneavoastră "zac" acolo de vreo două săptămâni". Iar ca sa fie mai util (pentru mine) raspunsul, poti sa imi spui ce ai vrea tu sa "faca" textele astea? Just curious.
un poem care te face să îți ridici privirea spre cer.
și asta nu e puțin lucru.
din punctul meu de vedere, ar merita o peniță. dar o voi ruga pe Lea să mă ierte - nu o voi lăsa acum, prefer să rămân încă în lumina poemului și a mesajului său.
versurile acestea mi-au plăcut cel mai mult din cauza semnificaţiilor pe care le desprind dinlăuntrul lor:
"unii mai apropiaţi mă citesc
şi-mi pun în gură idei mult prea profunde,
alţii tac, ascultându-mi
părul şi unghiile".
Toți avem și momente de dulcegăreală. Câteodată pot scoate mai mult din mine, dar nu știu de ce nu merge. Uneori graba, alteori lipsa de inspirație. Visez și eu să scriu din ce în ce mai bine, dar...
citesc și nu prea știu ce să spun. detest să spun „text slab”. indiferent sub ce text sînt nevoit să o scriu. dar nu înțeleg ce vrea acest text care mi se pare ușor inestetic. poate pentru că eu încerc să vizualizez prea mult.
Mi-ar fi fost dor de un text Bianca Goean si atat. Stii tu textele acelea care te poarta cu gandul departe si care ai fi dorit sa nu le afli niciodata sfarsitul. Am urat intotdeauna incheierea unui text semnat de tine. Legat de experimentul/propunere lansat/a aici, ma lasa indiferent, am trecut prin prea multe experimente. Omul care scrie este diferit fata de ceilalti si tu stii bine asta. Am venit aici pe Hermeneia pentru ca erai tu si atat, apoi ai plecat, eu am ramas din inertie, acum iar... Sper sa revii cu texte Bianca G, in rest, cu organizarea si modul de aplicare a unui regulament, faceti voi cum credeti ca e bine. Oricum nu ii veti multumi pe toti. Cu drag, Sorin Teodoriu.
Spre final, poemul devine măreţ prin acel "dar eu tac", hiatus între lumi. Cred, totuşi, că ar merge un titlu în româneşte. Acum nu-l mai schimba, că te-am sharuit pe facebook, dar pe viitor :).
multumesc, oana. eu insumi cand stau tolanit in burtica galaxiei si gadil l ombilico del mondo cu musteata mea de cowboy ma minunez de cat de mare e si tandru e cactusul pe care l tin in brate. ;))
este de-a dreptul fascinant, sunt atras de atmosfera textelor tale ca un junkie... se vede că ai scris și proză înainte...
poemul degajă o tristețe senină și o atmosferă de intrare într-un tablou admirat, în care există o naturalețe căreia cu greu îi poți rezista:
filmul în care
ei doi
merg
pierduți
pe o stradă lungă pustie și ea se sprijină de el
privește în jos, apoi iarăși la el
și părul ajunge pe obrazul lui
ea nu are cancer nu o doare nimic
dragostea lor e ca un mercedes de mii de dolari
târându-se prin deșert...
versuri frumoase care vin din alt anotimp, din altă realitate și se întâlnesc aici pentru un rewind cu ochii închiși cercetâd blândețea ca pe un obiect fin, lăcuit și plăcut mirositor al unei alte vremi...
excelent gândit finalul.
atunci când ninge văd flori uriașe în loc de oameni
adorm lângă o sobă
unde focul arde benign
iar filmul rulează în noapte cu ochii roșii
fără
nici cel mai mic
fășîit
ce pot să zic? tac, citesc și recitesc... și admir!
oameni sub umbra lor ar trebui să îmi plec genunchiul cuvintelor - ei cei lumină întâmplată în trup ei dăruiții căldura pâinilor mele - dar cuvintele s-au prefăcut osuare unde veștedă inima o exilăm când îngerul risipit ca o mătase neagră pe drum orbilor vestind cu trecerea sa deșteptarea sub arcadele porților voastre închin cuarțul tăcerilor ca pe un prunc abia alăptat sub întâia zăpadă.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Cred că ţi-am mai spus, forţa comparaţiilor tale e dezarmantă. De aceea, eu aş opta pentru mai puţine - atunci când pui lângă un măr aproape perfect un altul la fel, încep să-şi anuleze din luciu reciproc.
Fain.
pentru textul : eu mă închin în fața pomului cu fructe deexpresia SCHELETUL zăpezilor este figură de stil şi după ştiinţa mea nu ar fi permisă.
pentru textul : Renga deAm uitat să las semn luminat. pentru un text remarcabil și prin grafia prin care am putea detecta două voci ...prezent - trecut, dedublare etc Fain (într-un cuvînt!)
pentru textul : Te iubesc dus-întors deîmpietrirea prin devenire distanța între ochi și dorință nu poate fi străbătută cu pasul; strigătul ("fără ecou") este săvârșit spre înăuntru; prin urmare, absența este triplă: nici apă - nici umbră - nici aer; invocând o cosmologie antecreațională deși cred că ai putea curăța puțin textul de execesul de construcții de tipul "ca o", "ca un", mi-a plăcut. cu respect, Vasile Munteanu
pentru textul : Deșertul gol deam editat eu textul
pentru textul : ambiguo | le mani deMarina Nicolaev, pe această pagină nu ai nici un comentariu pe text! Ce să mai creadă autorul despre tine? Ori cititorii? Cât despre sugestii, eu urmăresc binele hermeneia, altfel mi-aș fi retras contul imediat. Sper că am fost suficient de clar!
pentru textul : Boierismul - necenzurat ludic deDe abia acum am observat, promit sa fiu mai atent!
pentru textul : Unchiul Fedea (3) deCu adanc respect Mihai T.
daca orice delir e o abureala, atunci orice abureala e un delir.rezulta ca cel treaz nu mai vrea sa fie aburit, nu?
pentru textul : Delir depoemul e intr-adevar slab in masura in care nu apreciezi/gusti genul asta de vers romantic. ar fi pacat sa scriem toti la fel de parca am reda traumele victimelor razboiului din Bosnia. mai trebuie sa existe si dulceata in lume, dar de aici pana la a spune ca vlad + catalina = dezadrian (pardon, love) e mult
pentru textul : de vorbă cu tine II deeste doar imaginea din oglindă...
pentru textul : am înţeles ce e tăcerea deaceeaşi reflecţie statică ce persistă.
mulţumesc de trecere şi semn!
şi de sugestie!
e de prisos.
Atmosfera medievală e doar butaforie... Ce mi se par facinante dincolo de prozodie, sunt commedia dell'arte, mesajul textului, simbolistica titlului "Trandafirul coasei" (de altfel exprimată clar în primul vers cât și în ultimele două versuri, ca laitmotiv): "Cât trandafirul coasei lucește fãrã fard Sã ne iubim - Prințesã - sub stelele ce ard" Allora vi posso proporre di cominciare una discussione, dello stile : "O voi che per la via d'Amore passate attendete e guardate s'elli è dolore alcun, quanto 'l mio, grave; e prego sol ch'audir mi sofferiate, e poi imaginate"...
pentru textul : Trandafirul coasei deEste un fragment din ceva mult mai mare. De aceea, poate, senzaţia pe care ai avut-o. Este, practic, o introducere. Voi mai posta în timp anumite părţi. La un moment dat lucrurile se vor precipita sub toate aspectele. Sper că nu te aştepţi totuşi la ceva acţiune în stil hollywoodian…
Cât despre stil, cred că el derivă în parte din subiectele abordate. Nu l-am căutat, s-a conturat pe măsură ce scriam.
Mulţumesc pentru lectură şi comparaţie
pentru textul : M de la mag dePentru că eu am aprins paiele spunând ce-am avut de spus, mă simt dator să mai adaug ceva, ceva ce am trecut mereu sub tăcere, este legat de prima regulă a site-ului, iar acum văd că vă-nvârtiți exact în jurul acestei probleme. Dacă Alina nu s-a prins încă, vă sugerez ca cineva să se ocupe și de opiniile critice exprimate aici. E o muncă de vreo 5-6 ori mai mare (nu știu care e media de comentarii pe un text)... dar de ieri îmi dau seama că e și inutilă. Și încă o sugestie și am tăcut: dacă vreți clasamente faceți concursuri, se înscrie cine vrea, asumându-și totodată și tot ceea ce decurge de aici. Și dacă te-ai băgat de bunăvoie nu mai înghite nimeni în sec pentru că a ajuns pe ultimul loc. Cele bune să fie, Călin
pentru textul : Cel mai, Cea mai dePustiu de inimă, într-o așteptare, ca și cum pașii se aud invers, în-depărtare. Finalul m-a răscolit prin simplitatea cu care vorbești despre un dincolo, ca și cum am putea primi uneori acolo epistole sau semne despre neființa noastră. Mă trimite cu gândul la "Vorbește cu ea", filmul. O singură precizare: ai 3 versuri succesive care încep cu "în", ceea ce tehnica poetică ar "amenda". Crezi că poți modela ici-colo? "Te-aș întreba ce mai știi despre..."
pentru textul : Întrebarea deDa, frumos poem și finalul interesant încondeiat deși îi lipsește o literă ca să fie și corect sintactic.
pentru textul : fecioare neseduse și neabandonate derune de toamnă... frumos.
am vibrat mai ales, printr-o strângere neașteptată de inimă, la ultima.
pentru textul : Rune deChiar dacă imaginile sunt construite în jurul unor elemente comune, ele sunt de-o supleţe sensibilă remarcabilă. Dar aspectul mai important e faptul că discursul le construieşte ,ci nu invers, cum se mai întâmplă...
Mi-amintesc textul de la concursul pe care Hermeneia l-a organizat, mi-amintesc că a fost unul dintre preferatele mele.
pentru textul : vitralii deMircea, esti dragut sa imi explici si mie ce intelegi prin expresia "textele de la rubrica amintită de dumneavoastră "zac" acolo de vreo două săptămâni". Iar ca sa fie mai util (pentru mine) raspunsul, poti sa imi spui ce ai vrea tu sa "faca" textele astea? Just curious.
pentru textul : Băieți de cauciuc vor săruta fete de cauciuc deun poem care te face să îți ridici privirea spre cer.
pentru textul : vis a vis deși asta nu e puțin lucru.
din punctul meu de vedere, ar merita o peniță. dar o voi ruga pe Lea să mă ierte - nu o voi lăsa acum, prefer să rămân încă în lumina poemului și a mesajului său.
versurile acestea mi-au plăcut cel mai mult din cauza semnificaţiilor pe care le desprind dinlăuntrul lor:
pentru textul : p.s de"unii mai apropiaţi mă citesc
şi-mi pun în gură idei mult prea profunde,
alţii tac, ascultându-mi
părul şi unghiile".
Toți avem și momente de dulcegăreală. Câteodată pot scoate mai mult din mine, dar nu știu de ce nu merge. Uneori graba, alteori lipsa de inspirație. Visez și eu să scriu din ce în ce mai bine, dar...
pentru textul : în noaptea asta decitesc și nu prea știu ce să spun. detest să spun „text slab”. indiferent sub ce text sînt nevoit să o scriu. dar nu înțeleg ce vrea acest text care mi se pare ușor inestetic. poate pentru că eu încerc să vizualizez prea mult.
pentru textul : doi ochi deIn opina mea asa nu.
pentru textul : Într-un târziu deMi-ar fi fost dor de un text Bianca Goean si atat. Stii tu textele acelea care te poarta cu gandul departe si care ai fi dorit sa nu le afli niciodata sfarsitul. Am urat intotdeauna incheierea unui text semnat de tine. Legat de experimentul/propunere lansat/a aici, ma lasa indiferent, am trecut prin prea multe experimente. Omul care scrie este diferit fata de ceilalti si tu stii bine asta. Am venit aici pe Hermeneia pentru ca erai tu si atat, apoi ai plecat, eu am ramas din inertie, acum iar... Sper sa revii cu texte Bianca G, in rest, cu organizarea si modul de aplicare a unui regulament, faceti voi cum credeti ca e bine. Oricum nu ii veti multumi pe toti. Cu drag, Sorin Teodoriu.
pentru textul : Moderator pe hermeneia deSpre final, poemul devine măreţ prin acel "dar eu tac", hiatus între lumi. Cred, totuşi, că ar merge un titlu în româneşte. Acum nu-l mai schimba, că te-am sharuit pe facebook, dar pe viitor :).
pentru textul : oceans house mirror demultumesc, oana. eu insumi cand stau tolanit in burtica galaxiei si gadil l ombilico del mondo cu musteata mea de cowboy ma minunez de cat de mare e si tandru e cactusul pe care l tin in brate. ;))
pentru textul : micuța B.B., asasina fantastică deeste de-a dreptul fascinant, sunt atras de atmosfera textelor tale ca un junkie... se vede că ai scris și proză înainte...
poemul degajă o tristețe senină și o atmosferă de intrare într-un tablou admirat, în care există o naturalețe căreia cu greu îi poți rezista:
filmul în care
ei doi
merg
pierduți
pe o stradă lungă pustie și ea se sprijină de el
privește în jos, apoi iarăși la el
și părul ajunge pe obrazul lui
ea nu are cancer nu o doare nimic
dragostea lor e ca un mercedes de mii de dolari
târându-se prin deșert...
versuri frumoase care vin din alt anotimp, din altă realitate și se întâlnesc aici pentru un rewind cu ochii închiși cercetâd blândețea ca pe un obiect fin, lăcuit și plăcut mirositor al unei alte vremi...
excelent gândit finalul.
atunci când ninge văd flori uriașe în loc de oameni
adorm lângă o sobă
unde focul arde benign
iar filmul rulează în noapte cu ochii roșii
fără
nici cel mai mic
fășîit
ce pot să zic? tac, citesc și recitesc... și admir!
pentru textul : rewind deDa, un tot unitar stilistic fin, sarcasm înclinat spre zeflemea (bine strunit), imagini originale şi susţinute de ideatică. Congrat!
"Astăzi,
stând de vorbă cu domnişoara Y
despre câtă botanică încape
în frunza stejarului [...]"
"aplauzele mă muşcă haotic de sânge,
simt nevoia să-mi pun un leucoplast
pe inimă."
"şi vorbim despre
cât de străină şi singură
ploaia se simte
pe străzile Londrei." - sintagme forte!
Dacă unitatea doi nu era slabă, comparativ cu restul, dădeama peniţă. Nu că asta ar fi foarte important, dar na.
pentru textul : X şi Y deoameni sub umbra lor ar trebui să îmi plec genunchiul cuvintelor - ei cei lumină întâmplată în trup ei dăruiții căldura pâinilor mele - dar cuvintele s-au prefăcut osuare unde veștedă inima o exilăm când îngerul risipit ca o mătase neagră pe drum orbilor vestind cu trecerea sa deșteptarea sub arcadele porților voastre închin cuarțul tăcerilor ca pe un prunc abia alăptat sub întâia zăpadă.
pentru textul : închinare de cuarț deCer scuze pentru repetiția cuvîntului spus, spune și pentru dart în loc de dat.
pentru textul : colivia de oțel dePagini