Mulțumesc, Alma, da, sunt spații întrepătrunse, e o rugă. Despre inimile îngropate în lacrimi poate s-a mai scris, așa am simțit eu, așa cred că aș scrie și peste o mie de ani, pe acest pământ, de aș mai fi copilul Terrei. Lumină Sfântă, ție.
Dragă Corina, dacă ar fi să îți întorc complimentul atât de generos aș zice că orice ai face ție tot cu tava în mână îți stă cel mai bine chinuindu-te să faci o baclava, o calitate la care tu te strădui să renunți de ceva vreme și e mare păcat.
Altfel, eu cercuri nu fac cu Nicholas și nici cu tine, deși cred că aș putea, la o adică, regreta a doua alegere.
În rest, Crăciun Fericit și să auzim de texte cât mai bune și de penițe acordate pe text și meritate!
A
Mie mi-a placut expresia asta "șarampoi". Vezi că ai o greșeală gramaticală în propoziția a noua. Mi-ar fi plăcut să văd și mai multă expresivitate și mai ales evitarea pronumelor personale. De exemplu propoziția trei ar fi putut fi "Gabriela este vecina mea.", chiar cu prețul unei aparente redundanțe. Sau, în locul lui "Ei sunt părinții lui Gabi." aș fi spus "Tanti Lenuța și nenea Sandu sînt părinții lui Gabi." Ideea este că este foarte plauzibil ca un copil să vorbească așa cum ai scris tu aici dar în momentul cînd scrii asta, adică o pui în formă scrisă, pentru a transmite aceeași expresivitate e de preferat să eviți "prescurtările" exprimării verbale care mai degrabă trădează neglijență decît inedit. Părerea mea...
Nu am vrut să intru în nici o polemică cu nimeni, doar că am primit un număr destul de mare de comentarii care afirmau că ceea ce scriu eu e sub orice critică (poate chiar așa o fi), iar când am cerut să mi se spună ce anume e rău nu am primit nici un ajutor, ci doar răspunsuri în doi peri cu aere de superioritate. Consider că merit mai mult respect, indiferent de calitatea sau lipsa de calitate a ceea ce am considerat că sunt creațiile mele literare. Scopul înscrierii mele pe Hermeneia a fost să învăț ceva și să îmi îmbunătățesc calitatea compozițiilor printr-o critică constructivă, nu să mi se demonstreze cine e mai tare și mai bun. Îmi cer scuze că m-am lăsat angrenat în această serie de comentarii și voi avea grijă ca pe viitor să discut doar la obiect, pe text, și să ignor orice comentarii provocatoare de discuții în contradictoriu. Scopul înscrierii mele pe Hermeneia a fost să învăț ceva și să îmi îmbunătățesc calitatea creațiilor literare. Mulțumesc.
şi vechi îs toate...
primăvara, mai veche ca şi iarna ("pământul a dat verdeaţă, iarbă cu sămânţă după soiul ei şi pomi cari fac rod şi care îşi au sămânţa în ei, după soiul ei... aceasta a fost ziua a treia"). (geneza 1:12) (sau mai întâi a fost era glaciară?) nu încetează să ne pună pe ochi farmecele ei!
Călin am să văd ce trebuie să foarfec. Ştefan, fair enough.
Un text foarte curat, sentimente puternice, metafore aerisite... chiar intregul poem poate fi privit ca o metafora. Nu are pretiozitati, este de efect. felicitari!
Comunicarea este un factor extrem de important mai ales în cadrul unei comunități spirituale, și-i mulțumim dlui. Virgil Titarenco pentru faptul că își face timpul necesar a aborda într-un mod personal, apropiat, această chestiune. De asemenea îi mulțumim pentru efortul dînsului de a ne oferi o găzduire de excepție. Bunul simț, decența, eleganța și curățenia stilului sînt elemente care fac din acest site literar o oază într-un deșert - o lume de nisip care a coborît foarte mult ștacheta față de ceea ce ar trebui să reprezinte arta, literatura în mod special. În acest context, al comunicării, aș dori să-i adresez Almei cîteva cuvinte. Aș vrea să-i spun că prietenia, una dintre cele mai mari valori ale omului social nu a murit, sîntem mulți care o iubim, îi simțim foarte mult lipsa și o dorim înapoi. Tuturor sărbători fericite, fie ca lumina Învierii să ne unească sufletele! Cu sinceritate, Naan Lea
p.s., cred că internetul îți poate oferi detalii despre natura imanentă și transcendentă a lui Dumnezeu. nu vreau să transorm subsolul acestui text în Vrei să fii Miliardar!
mă bucur când intervii. înseamnă că rezonezi cumva la ce scriu în text.
nemulțumitului i se ia și ceea ce are... :)
Cred ca Andu se refera la piesa "Ranitul dintre linii". Si pe mine m-a dus cu gandul, prima strofa, la acea piesa. Iar a doua strofa, la Titanic cu DiCaprio in varianta feminina. Strofa a treia imi aminteste de Cold Mountain in varianta horror. Iata ce inseamna sa ai cultura cinematografica =)). Glumesc. Doar ca traim intr-un timp in care cultura si civilizatia cinema a depasit-o pe cea a poeziei. In definitiv, este un poem trist, realist, cu un final inedit. Drept pentru care dau o penita, pentru ziua aceea de maine, care exista doar pentru poezie, pentru totdeauna.
Iata inca o idee la care nu se mai poate lucra: ??!!@@##$$%%^^&&** Sper sa se termine fericit aceasta epopee de asa-zise "vizuale" lipsite de orice valoare pe hermeneia si sa intram intr-o noua era, mai expresionista, mai impresionista, mai cubista, mai da-da-ista, orice, numai sa fie ceva de valoare. Arta fotografica este altceva decat vad eu pe aici, jur! Bobadil
Da, un poem al echilibrului... e ca un dans pe sârmă acest text, ca o poveste fără sfârșit dar cu un fel de happy-end plin de farmec. Oare de ce zic și eu aici așa, netam-nesam? Păi vă zic, pentru că Emil este unul dintre cei mai plini de har autori pe care îi are virtualul azi, uneori mă mai supăr pe el, alteori mai înțep doar pentru a vedea ce se află underneath dar când citesc texte ca acesta... renunț fără doar și poate la orice fațadă! Citim aici un poem care ne duce spre santiago de compostella în căutarea fiului pierdut, sau poate altceva, la fel de important să ne pierdem 'into the wild' pentru cine a văzut această capodoperă. Și trebuie să mărturisesc, uite, Emil Pal mie mi-a amintit mereu de acel personaj nebun singuratic și posesor al unei filozofii unice a vieții, aventuroase și distructive. Păcat că Emiliam nu scrie mereu în aceeași notă. Uneori are impresia că tot ce zboară se mănâncă, și atunci sigur că manâncă tot felul de lucruri care zboară aruncate de alții. Nu este însă cazul aici. Aici am citit un poem 'genuine'... o scriitură echilibrată, iar între 'a fi' și 'a nu fi' nu mai este întrebarea, ci este altceva, un pseudopsalm, 'o lopată înfiptă adânc în odaie' sau mai simplu, Emilian Pal at his best!
Margas
...versul argezhian, plăcut până spre vintre...
fiind un poem cu imagini puternice, ludice, mi se pare puțin forțată chestia cu... catapeteasma. nu din pudibonderie religioasă, ci doar ca expresivitate. catapeteasma- peretele despărțitor între altar și restul bisericii. aici...
Paul, eu cred ca dai prea multe explicatii pentru ceva ce nu se explica. Daca tu "simti" , e ok. Este prima conditie a existentei unui poem. Celelalte conditii, cele din exteriorul tau, nu vin întotdeauna "din prima". Unii au nevoie de mai mult timp ca sa-si sedimenteze trairile. Pentru un poet excelent ca tine asta poate fi ceva surprinzator. Pâna când vei uita putin propria poezie si vei redeveni "comentator". Toate bune,
Roxana, eu am crescut, pana la 18 ani, in Neamt si Bacau. pe acolo nu se spune "vorbiesc" ci vorghesc.
nu "civa" - şeva
nu "şi", ci "şî"
nu "ciudata" - "şiudatî"
deci: "şî ştii cî nu vorghesc prostii"
adica, ă-urile de la sfarsit se transforma in î-uri, ci si ce de mijloc in şi/şe, be-ul de mijloc in ghe.
mari pacat cî nu ma poţ auzî vorghind oleacî, ai prişepi mai răpidi...:)) încî n-am uitat cum îi limba dulşi moldovineascî.
Of, ce greu de obtinut este acel ceva simplu si profund, draga Alma! Este ca si cum ai urca o aspra carare de munte, dar elatia pe care ti-o da excaladarea, atit de asemanatoare zborului, merita. Cit despre unghiul din care privesti tu lucrurile, cel european, tocmai asta am vrut sa spun in prima strofa: lumea e una, Cuvintul e unul, rostit din inima toti vor intelege. Poate iti place mai mult cum exprima ideea Andre Schwarz-Bart in La Mulatresse solitude: ''sunetul flautului care se inalta sub clar de luna, cind alizeul se arunca in mare...'' In zona de sud-est a Asiei muzica presupune urmarirea rafinamentului suprem dominata fiind de ideea de fluiditate. Muzica trebuie sa fie ca o curgere de piriu. Aceasta estetica provine din preocuparea instinctiva de aducere a naturii in cimpul culturii, spiritul anotimpurilor transpuse pe note cu gratia si eleganta specifice tarilor dinspre soare rasare.
Mulțumesc de citiri și semne.
Cine este Amalia anyway? Nu o cunosc personal, dar fără ea poemul mi se pare o adunătură de cuvinte generalizări goale dar dacă voi ziceți că amalia poate pleca, să plece atunci!
Corina Papouis surprins de vizita Dvs. mereu inedită și bilingvă.
E adevarat, puscaria asta pe numele ei Bucuresti exista si e altceva decat nimic. You do some time man, that's all, you're young. Un text ca o radiografie a crimelor noastre zilnice si un reporter pierdut printre dezastre, fara reportofon sau camera video dar cu net. Andu
dacă era o însemnare de jurnal şi fără poetizările care apar în text, era ok, dar aşa cu toată versificarea, e o chestie în formă de poezie, atât, o chestie în formă de poezie. scuze
este cumva obositor textul tau, si angliscismele nu stau bine asa. nu sună bine astea: ("de la un capăt la altul", "Poate te", "copiii avortați", "fir -ar, n-are carne", "Moartea e doar de fațadă"). în ultimul vers doar e ceva, dar insuficient, în umila mea opinie.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Mulțumesc, Alma, da, sunt spații întrepătrunse, e o rugă. Despre inimile îngropate în lacrimi poate s-a mai scris, așa am simțit eu, așa cred că aș scrie și peste o mie de ani, pe acest pământ, de aș mai fi copilul Terrei. Lumină Sfântă, ție.
pentru textul : infans deDragă Corina, dacă ar fi să îți întorc complimentul atât de generos aș zice că orice ai face ție tot cu tava în mână îți stă cel mai bine chinuindu-te să faci o baclava, o calitate la care tu te strădui să renunți de ceva vreme și e mare păcat.
pentru textul : Șapte ani deAltfel, eu cercuri nu fac cu Nicholas și nici cu tine, deși cred că aș putea, la o adică, regreta a doua alegere.
În rest, Crăciun Fericit și să auzim de texte cât mai bune și de penițe acordate pe text și meritate!
A
Mie mi-a placut expresia asta "șarampoi". Vezi că ai o greșeală gramaticală în propoziția a noua. Mi-ar fi plăcut să văd și mai multă expresivitate și mai ales evitarea pronumelor personale. De exemplu propoziția trei ar fi putut fi "Gabriela este vecina mea.", chiar cu prețul unei aparente redundanțe. Sau, în locul lui "Ei sunt părinții lui Gabi." aș fi spus "Tanti Lenuța și nenea Sandu sînt părinții lui Gabi." Ideea este că este foarte plauzibil ca un copil să vorbească așa cum ai scris tu aici dar în momentul cînd scrii asta, adică o pui în formă scrisă, pentru a transmite aceeași expresivitate e de preferat să eviți "prescurtările" exprimării verbale care mai degrabă trădează neglijență decît inedit. Părerea mea...
pentru textul : Azi am mâncat bureți deNu am vrut să intru în nici o polemică cu nimeni, doar că am primit un număr destul de mare de comentarii care afirmau că ceea ce scriu eu e sub orice critică (poate chiar așa o fi), iar când am cerut să mi se spună ce anume e rău nu am primit nici un ajutor, ci doar răspunsuri în doi peri cu aere de superioritate. Consider că merit mai mult respect, indiferent de calitatea sau lipsa de calitate a ceea ce am considerat că sunt creațiile mele literare. Scopul înscrierii mele pe Hermeneia a fost să învăț ceva și să îmi îmbunătățesc calitatea compozițiilor printr-o critică constructivă, nu să mi se demonstreze cine e mai tare și mai bun. Îmi cer scuze că m-am lăsat angrenat în această serie de comentarii și voi avea grijă ca pe viitor să discut doar la obiect, pe text, și să ignor orice comentarii provocatoare de discuții în contradictoriu. Scopul înscrierii mele pe Hermeneia a fost să învăț ceva și să îmi îmbunătățesc calitatea creațiilor literare. Mulțumesc.
pentru textul : Un întreg fragmentat deerată: noi înșine
pentru textul : spitalul de fluturi desă vin pe aici pe unde cuvântul devine impozant şi de unde pleci cu acea stare cu care te încarci după ce contempli ceva ieşit din normal.
pentru textul : sfinx deşi vechi îs toate...
primăvara, mai veche ca şi iarna ("pământul a dat verdeaţă, iarbă cu sămânţă după soiul ei şi pomi cari fac rod şi care îşi au sămânţa în ei, după soiul ei... aceasta a fost ziua a treia"). (geneza 1:12) (sau mai întâi a fost era glaciară?) nu încetează să ne pună pe ochi farmecele ei!
Călin am să văd ce trebuie să foarfec. Ştefan, fair enough.
pentru textul : amanuensis deUn text foarte curat, sentimente puternice, metafore aerisite... chiar intregul poem poate fi privit ca o metafora. Nu are pretiozitati, este de efect. felicitari!
pentru textul : dintre toate durerile am ales așteptarea dese pare ca cineva are nevoie de o salvare( ingereasca desigur)
pentru textul : videoconferință cu îngeri deComunicarea este un factor extrem de important mai ales în cadrul unei comunități spirituale, și-i mulțumim dlui. Virgil Titarenco pentru faptul că își face timpul necesar a aborda într-un mod personal, apropiat, această chestiune. De asemenea îi mulțumim pentru efortul dînsului de a ne oferi o găzduire de excepție. Bunul simț, decența, eleganța și curățenia stilului sînt elemente care fac din acest site literar o oază într-un deșert - o lume de nisip care a coborît foarte mult ștacheta față de ceea ce ar trebui să reprezinte arta, literatura în mod special. În acest context, al comunicării, aș dori să-i adresez Almei cîteva cuvinte. Aș vrea să-i spun că prietenia, una dintre cele mai mari valori ale omului social nu a murit, sîntem mulți care o iubim, îi simțim foarte mult lipsa și o dorim înapoi. Tuturor sărbători fericite, fie ca lumina Învierii să ne unească sufletele! Cu sinceritate, Naan Lea
pentru textul : migrația, editorii și fotografiile demulţumesc pentru comentariu, vă mai aştept!
pentru textul : cu alţi ochi dema tem ca rationalizezi prea mult hialin.
pentru textul : angst deAșa-i primele versuri le voi modifica păstrînd ideea
pentru textul : Bosfor de'celuilalt, nu mie
mi se-ntâmplă tot felul de lucruri'
Thanks
p.s., cred că internetul îți poate oferi detalii despre natura imanentă și transcendentă a lui Dumnezeu. nu vreau să transorm subsolul acestui text în Vrei să fii Miliardar!
pentru textul : nu mai deosebesc vocile demă bucur când intervii. înseamnă că rezonezi cumva la ce scriu în text.
nemulțumitului i se ia și ceea ce are... :)
Cred ca Andu se refera la piesa "Ranitul dintre linii". Si pe mine m-a dus cu gandul, prima strofa, la acea piesa. Iar a doua strofa, la Titanic cu DiCaprio in varianta feminina. Strofa a treia imi aminteste de Cold Mountain in varianta horror. Iata ce inseamna sa ai cultura cinematografica =)). Glumesc. Doar ca traim intr-un timp in care cultura si civilizatia cinema a depasit-o pe cea a poeziei. In definitiv, este un poem trist, realist, cu un final inedit. Drept pentru care dau o penita, pentru ziua aceea de maine, care exista doar pentru poezie, pentru totdeauna.
pentru textul : Soldatul părăsit de soartă și iubita teiului înflorit deIata inca o idee la care nu se mai poate lucra: ??!!@@##$$%%^^&&** Sper sa se termine fericit aceasta epopee de asa-zise "vizuale" lipsite de orice valoare pe hermeneia si sa intram intr-o noua era, mai expresionista, mai impresionista, mai cubista, mai da-da-ista, orice, numai sa fie ceva de valoare. Arta fotografica este altceva decat vad eu pe aici, jur! Bobadil
pentru textul : my Mary dealina, iti multumesc de citire si pentru semn. cu stima
pentru textul : Triunghiuri deDa, un poem al echilibrului... e ca un dans pe sârmă acest text, ca o poveste fără sfârșit dar cu un fel de happy-end plin de farmec. Oare de ce zic și eu aici așa, netam-nesam? Păi vă zic, pentru că Emil este unul dintre cei mai plini de har autori pe care îi are virtualul azi, uneori mă mai supăr pe el, alteori mai înțep doar pentru a vedea ce se află underneath dar când citesc texte ca acesta... renunț fără doar și poate la orice fațadă! Citim aici un poem care ne duce spre santiago de compostella în căutarea fiului pierdut, sau poate altceva, la fel de important să ne pierdem 'into the wild' pentru cine a văzut această capodoperă. Și trebuie să mărturisesc, uite, Emil Pal mie mi-a amintit mereu de acel personaj nebun singuratic și posesor al unei filozofii unice a vieții, aventuroase și distructive. Păcat că Emiliam nu scrie mereu în aceeași notă. Uneori are impresia că tot ce zboară se mănâncă, și atunci sigur că manâncă tot felul de lucruri care zboară aruncate de alții. Nu este însă cazul aici. Aici am citit un poem 'genuine'... o scriitură echilibrată, iar între 'a fi' și 'a nu fi' nu mai este întrebarea, ci este altceva, un pseudopsalm, 'o lopată înfiptă adânc în odaie' sau mai simplu, Emilian Pal at his best!
pentru textul : mie redă-mă deMargas
...versul argezhian, plăcut până spre vintre...
pentru textul : poem naiv de blog defiind un poem cu imagini puternice, ludice, mi se pare puțin forțată chestia cu... catapeteasma. nu din pudibonderie religioasă, ci doar ca expresivitate. catapeteasma- peretele despărțitor între altar și restul bisericii. aici...
Paul, eu cred ca dai prea multe explicatii pentru ceva ce nu se explica. Daca tu "simti" , e ok. Este prima conditie a existentei unui poem. Celelalte conditii, cele din exteriorul tau, nu vin întotdeauna "din prima". Unii au nevoie de mai mult timp ca sa-si sedimenteze trairile. Pentru un poet excelent ca tine asta poate fi ceva surprinzator. Pâna când vei uita putin propria poezie si vei redeveni "comentator". Toate bune,
pentru textul : animalul de pradă al resemnării deIn opinia mea: prima strofa ar putea sa dispara, apoi, e putin cam incilcit dar are imagini destul de bune.
pentru textul : hibernarea vulpilor polare deRoxana, eu am crescut, pana la 18 ani, in Neamt si Bacau. pe acolo nu se spune "vorbiesc" ci vorghesc.
nu "civa" - şeva
nu "şi", ci "şî"
nu "ciudata" - "şiudatî"
deci: "şî ştii cî nu vorghesc prostii"
adica, ă-urile de la sfarsit se transforma in î-uri, ci si ce de mijloc in şi/şe, be-ul de mijloc in ghe.
mari pacat cî nu ma poţ auzî vorghind oleacî, ai prişepi mai răpidi...:)) încî n-am uitat cum îi limba dulşi moldovineascî.
pentru textul : in the pursuit of happiness (IV) deOf, ce greu de obtinut este acel ceva simplu si profund, draga Alma! Este ca si cum ai urca o aspra carare de munte, dar elatia pe care ti-o da excaladarea, atit de asemanatoare zborului, merita. Cit despre unghiul din care privesti tu lucrurile, cel european, tocmai asta am vrut sa spun in prima strofa: lumea e una, Cuvintul e unul, rostit din inima toti vor intelege. Poate iti place mai mult cum exprima ideea Andre Schwarz-Bart in La Mulatresse solitude: ''sunetul flautului care se inalta sub clar de luna, cind alizeul se arunca in mare...'' In zona de sud-est a Asiei muzica presupune urmarirea rafinamentului suprem dominata fiind de ideea de fluiditate. Muzica trebuie sa fie ca o curgere de piriu. Aceasta estetica provine din preocuparea instinctiva de aducere a naturii in cimpul culturii, spiritul anotimpurilor transpuse pe note cu gratia si eleganta specifice tarilor dinspre soare rasare.
pentru textul : Huluxiao - flautul din tigvă deMultumesc, Tincuta. Incerc sa pastrez clipele frumoase ale unei varste care, fie si doar prin copiii nostri, ne cheama inca o data la ea.
pentru textul : Cea mai sensibilă floare deok. atunci îl mai las? :) ce îmi place e că se realizează comunicarea, virgil. e foarte important. sunt chiar încîntat acum. sd
pentru textul : poemul cornet de semințe deMulțumesc de citiri și semne.
pentru textul : fără amalia deCine este Amalia anyway? Nu o cunosc personal, dar fără ea poemul mi se pare o adunătură de cuvinte generalizări goale dar dacă voi ziceți că amalia poate pleca, să plece atunci!
Corina Papouis surprins de vizita Dvs. mereu inedită și bilingvă.
E adevarat, puscaria asta pe numele ei Bucuresti exista si e altceva decat nimic. You do some time man, that's all, you're young. Un text ca o radiografie a crimelor noastre zilnice si un reporter pierdut printre dezastre, fara reportofon sau camera video dar cu net. Andu
pentru textul : prison game II deFara cuvinte. Un text cum rar mai poti citi. Cu adevarat deosebit.
pentru textul : ford transit dedacă era o însemnare de jurnal şi fără poetizările care apar în text, era ok, dar aşa cu toată versificarea, e o chestie în formă de poezie, atât, o chestie în formă de poezie. scuze
pentru textul : abjectivalia deeste cumva obositor textul tau, si angliscismele nu stau bine asa. nu sună bine astea: ("de la un capăt la altul", "Poate te", "copiii avortați", "fir -ar, n-are carne", "Moartea e doar de fațadă"). în ultimul vers doar e ceva, dar insuficient, în umila mea opinie.
pentru textul : Confesiune dePagini