graunfels, vad ca ai intrat in forta. deja vedeta, la doar 4 texte si un comm. bine ai venit si pe aici. prietenii nu trebuie lasati singuri niciodata. deja esti pe prima pagina. wow. respectele mele, musiu. sa ma tin aproape. simt ca tu stii ceva care aduce succesul pocnind din degete. sa ne zici si noua secretul....:) frumos text!
Îţi mulţumesc că m-ai tras de urechi cu multă delicateţe. Ţi-am urmat sfatul modificând din aliteraţia repetată, fără să alterez energia, tonul şi cadenţa poemului. Te mai aştept. Cu stimă.
a celor spuse de mine mai sus: n-am șters niciodată nicun text din pagina mea de aici sau de aiurea, fie că era vorba de texte aflate în șantier, fie că era vorba de texte mai vechi sau de texte care au primit comentarii nefavorabile. Iar editorii știu de chestia asta, sau cel puțin o parte dintre ei. Eugen.
"tema mitică" este de la mit sau de la Dumitru, Luciane? N-am înțeles nimic din comentariul tău: "cred ca invocatia(invocarea - n.n) temei date in titlu ingreuneaza(lectura - n.n.) si displace cititorului." N-am invocat nici o temă în titlu - cu atât mai puțin cu cât nu cred că poemul are vreo temă, în nici un caz una care "suprasolicita atentia cititorului si se adauga diforma perceptiei acestuia in citirea textului." Spun asta, pentru că-mi respect cititorii și nu i-aș "suprasolicita" intelectualicește - deși doar un retardat s-ar considera "suprasolicitat" la citirea unei poezii. Este necesar să-ți precizez că am scris și nu am "compus" acest poem. Scrierea lui a fost "declanșată" de Pavel Șușară, cărășanul nostru, care, chiar la cascada Șușara, s-a apucat să facă un fluier. Dorea să ne cânte o doină(și se pricepe) dar fluierul a crăpat. Fluierul acela, crăpat, îl am și astăzi, cu autograful lui. Poemul l-am scris atunci și i l-am dedicat, pentru că eu îl cunoscusem ca poet, nu ca și critic de artă. Sănătate!
când aud clopote se întorc pe rând umbrele acelui copil abandonat pe treptele catedralei în zorii zilei parcă sună leneș prin imobile vechi dintr-un oraș scufundat ce-și deschide ușile mării primăvara la marginea viscolului despre care îți povesteam ore întregi fără a schița vreun gest fără a ridica deasupra cerului falangele cuvintelor când aud clopote în dungă ochii tăi ard întunecați peste zăpada mieilor ce se topește tot mai încet din cimitirul nins de aripi
Aş trage un semnal de alarmă asupra cuvintelor "mari" ale acestui text, care cad ca o cortină peste lipsa imaginii. E vorba despre "îşi caută AMINTIRILE un cadou mai vechi/ o ILUZIE). Apoi, vis a vis de acestea, apare şi un raport ce pare superficial - "îşi scoate pudelul toy / prin oraş". Finalul este uşor clişeic. Am citit texte mult mai bune la d-voastră.
Andrei T, mă bucură faptul că ai citit scrisoarea de pe malul surpat al iluziei și ți-a plăcut. Sunt perioade când scriu așa, mai cu densitate. Alteori iese așa după tăieturi. Cu prietenie,
independent de orice alte aspecte, cu privire la sistemul HCODE (salut initiativa): exista conceput un echivalent al instructiunii html <br>? fara aceasta nu vad cum se pot stabili alineatele si eventualele pauze de un rand (<br><br>). multumesc
ce-s alea "energii nupțiale"? și să nu-mi spuneți că n-am voie la cutia cu imaginație, că nu e cinstit. anyway, feminitatea e chestia aia de nu-i masculinitate. cred că la aia se referea marga.
ce i-as reprosa eu acestui poem este multitudinea de verbe la inceput de vers; asa, se obtine o insiruire de actiuni in care eu, ca cititor, abia de mai am loc sa simt ceva.
Ecaterina Părerea mea este că titlul conferă poemului un simțământ dinamic, de continuitate. Trecând prin viață, prin mai multe toamne, iată că bătrânețea bate la poartă. Am respectat în mare specificul unui senryu. Poate mesajul poeziei a fost cam diluat și nu a ajuns și la inimă ta. mulțumesc pentru citire și pentru comentariu.
Sa-ti mai spun a cata oara ca timpul este cea mai mare iluzie? Nu... tu stii... poate dintre toate figurile mitologice, simbolice, Kali este cea mai inselatoare. Dar eu nu cred ca poemul a fost construit pe sintagma din final, cunoscand oarecum (atat cat mi-a fost ingaduit) mistica autorului. Cred ca aici avem de-a face mai degraba cu un katharsys, un abandon care vine sa sfinteasca o moarte care, cum afltfel, devine apoi o noua viata. Poate de aceea apare kali acolo, in final. Poemul mi se pare un pic descriptiv, insa incercarea moarte n-are in literatura. Trebuie sa marturisesc ca atunci cand simti viata asa cum o simte vladi, pesemne iti vine greu sa spui cuvinte prea grele despre lucrurile vii. Si pana la urma urmei, toti punem deoparte "banul pentru luntras", insa pana una-alta uite ca rubiconul e siretul sau prutul sau nistrul. O lectura rafinata, un fel de lectura obligatorie pe aici, ca sa zic asa. Andu
un flash, o varianta a unei toamne destul de bine conturata in care eu as accentua totusi "prabusirea", inlocuind "in" din primul vers cu "peste"... parca imaginea e mai veridica si mai de impact daca prabusirea se face "peste" ceva ... si as scoate "niste" din penultimul vers eliminand ambiguitatea ...folosirea cuvintelor de mica notorietate: tamarisc, peptide, muntii adirondack, restrang peisajul la un cadru concret, ceea ce da personalitate textului.
ganduri bune
Anna
Nu am mai citit de mult o poezie cu rimă care să îmi placă atât de mult. Curge ușor, natural, atât rima cât și imagistica. Simt o rupere de ritm în penultima strofă, dar s-ar putea să mă înșel: Eu am lăsat acolo păsări cântătoare prin crânguri și livezi de pruni să ciripească și felul cum la fiecare sărbătoare știa măicuța iară să ne primenească Mi-a mai plăcut menționarea matematicii în ultima strofă, dar cred că exprimarea perimată vise înaripate strică teribil impresia generală.
multumesc pentru mesajul incurajator! nu e niciun bai sa primesc critici drept in fata. mai bine asa decat comm.-uri dulci de complezenta (asta ma ajuta sa raman cu picioarele pe pamant si sa nu ma cred vreun poet veritabil); totusi, anumite incrancenari nu le voi intelege niciodata (am vazut pe-aici cateva dispute care depasesc cu mult limitele acceptabile ale unor polemici literare si voi incerca sa ma tin departe de asa ceva, mai bine tac si inghit... crestineste!)
Adriana,
Finalul era aşa
"rămăsesem doar o respiraţie
încă netrăită"
însă am rescris mai grobian pentru că în ultima vreme aşa scriu, oricum mulţumesc de citire şi de semn, să ne citim sănătoşi.
Zapata... n-am un nume românesc pentru gazul ăla, am însă unul rusesc, dacă tu ai unul românesc să mi-l zici şi mie te rog.
Andu
Domnule Sandru, mi-ați smuls un zâmbet chiar în dimineața de luni. Lungimea versurilor este aleatorie, au ajuns să fie aranjate centrat printr-o mică eroare, dar le-am lăsat așa. În rest, partea mea o consider nu tocmai "fadă", de altfel, sunt subiectivă, probabil prin implicarea emoțională în contextul relevat mai sus. Vă mulțumesc pentru părerea dvs. la care țin în mod deosebit și voi încerca pe viitor să dezamăgesc mai puțin.
sintagma : "ursi de hartie" nu imi pare o gaselnita prea fericita, suna distonant, impropriu, iar imaginile create nu se armonizeaza cu nici o realitate, nici daca te referi la vis, imagini de genul:
..."pe un deget se balansa
un ursuleţ de hârtie
speriat de marea fără copaci"
sunt de un suprarealism nu prea bine sustinut, parerea mea.
Deosebită atmosfera creată în poemul tău, de la "păsările roșii", la "respirația literelor", dincolo de care se aude orga și, prin "vitraliile pentru oameni", se văd umbrele, pentru că doar ele pot zbura fără aripi. Cred că versul "nu le pot citi" necesită a fi lucrat (de adăugat o locuțiune adverbială?).
textul acesta, deși parcă scris după o rețetă pe care am mai întîlnit-o în lirica feminină de acum, are un farmec aparte. Îmi atrage atenția îndeosebi ultima parte.
metaforă/imagine remarcabilă - "norii lungi erau morminte/ mișcând schelete de lumină" prozodia e una cu neglije, forma se unduiește shakespearian, după fiorul de romantism și nostalgia pasadelor antice, autorul pare a fi Duiliu Zamfirescu după ultimele două versuri, Gigi Becali p.s. îmi cer și eu scuze, dar aș dori o precizare: concursul (premiul) e valabil numai pentru acest text?
Cred ca se zice corect "una dintre intamplarile", desi folosirea lui "din" in loc de "dintre" a devenit un calc semantic frecvent, dar mie tot imi suna aiurea... Despre poem nu mai zic nimic ca vad ca te-a comentat Ecaterina si ti-a zis cam tot ce era de spus (sic). Andu
Iar in ce priveste aparentele, tot la fel, habar n-am la ce te referi. De altfel habar nu am care este necazul aici. tot ce am vazut eu scris de aranca la vremea respectiva era destul de bun as fi fericit daca tu sau altii din cei care va tot agitati pe aici din pura satisfactie a galagiei, ati pune mina pe creion si ati scrie si voi cum scria aranca atunci Restul e o abureala de cel mai jenant tip balcanic Nici nu va dati seama ce penibil se ve de de aici de peste ocean. Ma intreb uneori, Astia sint compatriotii mei? sau am trait intr-un cosmar?
rational vorbind, ma bucura reactia ta :) bine, eu nu cred ca este o capodopera d. p . d . v . poetic vorbind, dar daca ti-a tras atentia incat sa lasi un semn, e ok/ multumesc!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
graunfels, vad ca ai intrat in forta. deja vedeta, la doar 4 texte si un comm. bine ai venit si pe aici. prietenii nu trebuie lasati singuri niciodata. deja esti pe prima pagina. wow. respectele mele, musiu. sa ma tin aproape. simt ca tu stii ceva care aduce succesul pocnind din degete. sa ne zici si noua secretul....:) frumos text!
pentru textul : Simplu deAdrian, ba eu am înțeles ce vrei să zici. Repet: adu-mi argumente din romantici. Axează-te mai mult pe text.Eugen.
pentru textul : Simbioză deÎţi mulţumesc că m-ai tras de urechi cu multă delicateţe. Ţi-am urmat sfatul modificând din aliteraţia repetată, fără să alterez energia, tonul şi cadenţa poemului. Te mai aştept. Cu stimă.
pentru textul : sfârcurile întăresc ziua dea celor spuse de mine mai sus: n-am șters niciodată nicun text din pagina mea de aici sau de aiurea, fie că era vorba de texte aflate în șantier, fie că era vorba de texte mai vechi sau de texte care au primit comentarii nefavorabile. Iar editorii știu de chestia asta, sau cel puțin o parte dintre ei. Eugen.
pentru textul : Singurătate în doi; cu luna în piața romană. de"tema mitică" este de la mit sau de la Dumitru, Luciane? N-am înțeles nimic din comentariul tău: "cred ca invocatia(invocarea - n.n) temei date in titlu ingreuneaza(lectura - n.n.) si displace cititorului." N-am invocat nici o temă în titlu - cu atât mai puțin cu cât nu cred că poemul are vreo temă, în nici un caz una care "suprasolicita atentia cititorului si se adauga diforma perceptiei acestuia in citirea textului." Spun asta, pentru că-mi respect cititorii și nu i-aș "suprasolicita" intelectualicește - deși doar un retardat s-ar considera "suprasolicitat" la citirea unei poezii. Este necesar să-ți precizez că am scris și nu am "compus" acest poem. Scrierea lui a fost "declanșată" de Pavel Șușară, cărășanul nostru, care, chiar la cascada Șușara, s-a apucat să facă un fluier. Dorea să ne cânte o doină(și se pricepe) dar fluierul a crăpat. Fluierul acela, crăpat, îl am și astăzi, cu autograful lui. Poemul l-am scris atunci și i l-am dedicat, pentru că eu îl cunoscusem ca poet, nu ca și critic de artă. Sănătate!
pentru textul : fluier crăpat decând aud clopote se întorc pe rând umbrele acelui copil abandonat pe treptele catedralei în zorii zilei parcă sună leneș prin imobile vechi dintr-un oraș scufundat ce-și deschide ușile mării primăvara la marginea viscolului despre care îți povesteam ore întregi fără a schița vreun gest fără a ridica deasupra cerului falangele cuvintelor când aud clopote în dungă ochii tăi ard întunecați peste zăpada mieilor ce se topește tot mai încet din cimitirul nins de aripi
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 5 deAş trage un semnal de alarmă asupra cuvintelor "mari" ale acestui text, care cad ca o cortină peste lipsa imaginii. E vorba despre "îşi caută AMINTIRILE un cadou mai vechi/ o ILUZIE). Apoi, vis a vis de acestea, apare şi un raport ce pare superficial - "îşi scoate pudelul toy / prin oraş". Finalul este uşor clişeic. Am citit texte mult mai bune la d-voastră.
pentru textul : despre dragoste numai de bine deAndrei T, mă bucură faptul că ai citit scrisoarea de pe malul surpat al iluziei și ți-a plăcut. Sunt perioade când scriu așa, mai cu densitate. Alteori iese așa după tăieturi. Cu prietenie,
pentru textul : scrisoare către fratele meu iuda deLuminița, Alina, vă mulțumesc pentru semne și opinii. Semnele rămân, opiniile trec, probabil.
pentru textul : și mă ofer ca un cec în alb de[Alina, arămiu e o culoare:)...]
gând bun!
independent de orice alte aspecte, cu privire la sistemul HCODE (salut initiativa): exista conceput un echivalent al instructiunii html <br>? fara aceasta nu vad cum se pot stabili alineatele si eventualele pauze de un rand (<br><br>). multumesc
pentru textul : postarea de imagini și HCODE dece-s alea "energii nupțiale"? și să nu-mi spuneți că n-am voie la cutia cu imaginație, că nu e cinstit. anyway, feminitatea e chestia aia de nu-i masculinitate. cred că la aia se referea marga.
pentru textul : Feminitate sine qua non dece i-as reprosa eu acestui poem este multitudinea de verbe la inceput de vers; asa, se obtine o insiruire de actiuni in care eu, ca cititor, abia de mai am loc sa simt ceva.
pentru textul : scoteam dragostea cu o pompă submersibilă deEcaterina Părerea mea este că titlul conferă poemului un simțământ dinamic, de continuitate. Trecând prin viață, prin mai multe toamne, iată că bătrânețea bate la poartă. Am respectat în mare specificul unui senryu. Poate mesajul poeziei a fost cam diluat și nu a ajuns și la inimă ta. mulțumesc pentru citire și pentru comentariu.
pentru textul : traversând toamne deSa-ti mai spun a cata oara ca timpul este cea mai mare iluzie? Nu... tu stii... poate dintre toate figurile mitologice, simbolice, Kali este cea mai inselatoare. Dar eu nu cred ca poemul a fost construit pe sintagma din final, cunoscand oarecum (atat cat mi-a fost ingaduit) mistica autorului. Cred ca aici avem de-a face mai degraba cu un katharsys, un abandon care vine sa sfinteasca o moarte care, cum afltfel, devine apoi o noua viata. Poate de aceea apare kali acolo, in final. Poemul mi se pare un pic descriptiv, insa incercarea moarte n-are in literatura. Trebuie sa marturisesc ca atunci cand simti viata asa cum o simte vladi, pesemne iti vine greu sa spui cuvinte prea grele despre lucrurile vii. Si pana la urma urmei, toti punem deoparte "banul pentru luntras", insa pana una-alta uite ca rubiconul e siretul sau prutul sau nistrul. O lectura rafinata, un fel de lectura obligatorie pe aici, ca sa zic asa. Andu
pentru textul : loc de strigat îngeri deun flash, o varianta a unei toamne destul de bine conturata in care eu as accentua totusi "prabusirea", inlocuind "in" din primul vers cu "peste"... parca imaginea e mai veridica si mai de impact daca prabusirea se face "peste" ceva ... si as scoate "niste" din penultimul vers eliminand ambiguitatea ...folosirea cuvintelor de mica notorietate: tamarisc, peptide, muntii adirondack, restrang peisajul la un cadru concret, ceea ce da personalitate textului.
pentru textul : newsflash/2 deganduri bune
Anna
Nu am mai citit de mult o poezie cu rimă care să îmi placă atât de mult. Curge ușor, natural, atât rima cât și imagistica. Simt o rupere de ritm în penultima strofă, dar s-ar putea să mă înșel: Eu am lăsat acolo păsări cântătoare prin crânguri și livezi de pruni să ciripească și felul cum la fiecare sărbătoare știa măicuța iară să ne primenească Mi-a mai plăcut menționarea matematicii în ultima strofă, dar cred că exprimarea perimată vise înaripate strică teribil impresia generală.
pentru textul : Eu am lăsat acolo casa mea străbună deUn text fără nicio valenţă literară. Poate doar ca pagină de juranl...
pentru textul : Cine sunt eu?.. demultumesc pentru mesajul incurajator! nu e niciun bai sa primesc critici drept in fata. mai bine asa decat comm.-uri dulci de complezenta (asta ma ajuta sa raman cu picioarele pe pamant si sa nu ma cred vreun poet veritabil); totusi, anumite incrancenari nu le voi intelege niciodata (am vazut pe-aici cateva dispute care depasesc cu mult limitele acceptabile ale unor polemici literare si voi incerca sa ma tin departe de asa ceva, mai bine tac si inghit... crestineste!)
pentru textul : poezia care nu se scrie singură deCailean, îți mulțumesc pentru însemnarea textului și a diferitelor forme de exprimare de aici.
pentru textul : if you go away deAdriana,
pentru textul : râul de oxigen deFinalul era aşa
"rămăsesem doar o respiraţie
încă netrăită"
însă am rescris mai grobian pentru că în ultima vreme aşa scriu, oricum mulţumesc de citire şi de semn, să ne citim sănătoşi.
Zapata... n-am un nume românesc pentru gazul ăla, am însă unul rusesc, dacă tu ai unul românesc să mi-l zici şi mie te rog.
Andu
Domnule Sandru, mi-ați smuls un zâmbet chiar în dimineața de luni. Lungimea versurilor este aleatorie, au ajuns să fie aranjate centrat printr-o mică eroare, dar le-am lăsat așa. În rest, partea mea o consider nu tocmai "fadă", de altfel, sunt subiectivă, probabil prin implicarea emoțională în contextul relevat mai sus. Vă mulțumesc pentru părerea dvs. la care țin în mod deosebit și voi încerca pe viitor să dezamăgesc mai puțin.
pentru textul : H * desintagma : "ursi de hartie" nu imi pare o gaselnita prea fericita, suna distonant, impropriu, iar imaginile create nu se armonizeaza cu nici o realitate, nici daca te referi la vis, imagini de genul:
pentru textul : fericirea era o barcă de hârtie de..."pe un deget se balansa
un ursuleţ de hârtie
speriat de marea fără copaci"
sunt de un suprarealism nu prea bine sustinut, parerea mea.
Deosebită atmosfera creată în poemul tău, de la "păsările roșii", la "respirația literelor", dincolo de care se aude orga și, prin "vitraliile pentru oameni", se văd umbrele, pentru că doar ele pot zbura fără aripi. Cred că versul "nu le pot citi" necesită a fi lucrat (de adăugat o locuțiune adverbială?).
pentru textul : Michel detextul acesta, deși parcă scris după o rețetă pe care am mai întîlnit-o în lirica feminină de acum, are un farmec aparte. Îmi atrage atenția îndeosebi ultima parte.
pentru textul : scrisori dintr-o lume amnezică demetaforă/imagine remarcabilă - "norii lungi erau morminte/ mișcând schelete de lumină" prozodia e una cu neglije, forma se unduiește shakespearian, după fiorul de romantism și nostalgia pasadelor antice, autorul pare a fi Duiliu Zamfirescu după ultimele două versuri, Gigi Becali p.s. îmi cer și eu scuze, dar aș dori o precizare: concursul (premiul) e valabil numai pentru acest text?
pentru textul : poezia mea de azi deCred că da, ar fi o idee. Dar aş vrea să fie împreună cu traducerea în limba română.
pentru textul : Se anunţă Virtualia XIV deCred ca se zice corect "una dintre intamplarile", desi folosirea lui "din" in loc de "dintre" a devenit un calc semantic frecvent, dar mie tot imi suna aiurea... Despre poem nu mai zic nimic ca vad ca te-a comentat Ecaterina si ti-a zis cam tot ce era de spus (sic). Andu
pentru textul : femeia poet deIar in ce priveste aparentele, tot la fel, habar n-am la ce te referi. De altfel habar nu am care este necazul aici. tot ce am vazut eu scris de aranca la vremea respectiva era destul de bun as fi fericit daca tu sau altii din cei care va tot agitati pe aici din pura satisfactie a galagiei, ati pune mina pe creion si ati scrie si voi cum scria aranca atunci Restul e o abureala de cel mai jenant tip balcanic Nici nu va dati seama ce penibil se ve de de aici de peste ocean. Ma intreb uneori, Astia sint compatriotii mei? sau am trait intr-un cosmar?
pentru textul : Despre noi și Anca Florian deerată: si durerea asta prelinsă. scuze.
pentru textul : Curtea miracolelor derational vorbind, ma bucura reactia ta :) bine, eu nu cred ca este o capodopera d. p . d . v . poetic vorbind, dar daca ti-a tras atentia incat sa lasi un semn, e ok/ multumesc!
pentru textul : e v a dePagini