leonard, zi-mi ca esti la fel de haios si savuros in roman si-l caut sa-l cumpar. cit despre scrierea asta, hai sa tai si eu cum taie altii sub texte. deci:
„printre hectare întregi de floarea-soarelui
dormi cu fereastra deschisă
în kimonoul tău
cu buburuze și maci în brațe”
Este păcat de text, așa fără diacritice... Titlul nu se diferențiază de text. Ar mai trebui prelucrat contrastul dintre versuri și imagine. Dat fiind faptul că este un experiment, poate poți reveni și îmbunătăți. Intenția este însă bună.
Un texte superbe, qui porte à la réflexion de la pensée ainsi qu'à la réflexion du regard sur un paysage intérieur. En fait, j'aime particulièrement ce texte qui me fait penser à la méditation et au "non-agir" total: depuis la rive, j'observe les évènements. A noter la construction et le très beau rythme interne de ce poème grâce à de nombreuses allitérations : mordent - mouvant, la lune - dans l'eau, coule- croise, ombre- arbres. Le plus beau vers étant le final : "La respiration pousse la nuit vers les berges." Bienvenue Daniela sur ce site.
Intentionat am lasat acest text la urma, intr-un anume fel am simtit nevoia sa trec intai prin urzici pana sa ajung la iaz. Ei bine da! Domnilor, daca e sa scriem ceva poezie, apoi trebui sa aram mai adanc in ogorul culturii si sa dam peste niste nestemate mai adanc ingropate care, datorita faptului ca asa e legea evolutiei si a ridicarii uscatului din mare, ce e mai adanc e mai inform (uneori chiar si diform dupa cutumele noastre actuale), radiaza (sau iradiaza) si nu miroase, ademeneste sau foloseste orice fel de tertip ieftin ultra-uzitat ca sa gaseasca de mancare. Dar e sclipitor !! Andu P.S. Dorine, tu tot nu te-ai lasat de fumat?
frumos haiku, induce o stare de melancolie, tristeţe, deja-vu...
poţi croşeta o sumedenie de gânduri din el.
cariul cred că este cariá, dar nu fac observaţie critică, autoarea ştie mai bine.
e doar impresia mea, Silviu. mie îmi sugerează un harpon această sintagmă "cârligul din tâmplă". ceva nepoetic, dar tu ai înțeles asta, iar eu sunt subiectiv în percepere, cum altfel?:)
gând bun! om bun!
as carcoti putin pe marginea primei parti a textului, dar mi-e teama ca ne-am intinde intr-un schimb de idei strain de literatura. si nu e locul potrivit. dar pagina ta de jurnal a fost o incantare - candva, intrebasem un prieten: "pana unde poti merge cu sinceritatea in literatura?" "pana la capat", mi-a raspus. nu stiu daca ai gasit capatul, dar mi se pare ca ai fost aproape de el...:) frumos, Nicoleta.
subliniez alături de alți cititori, niște pasaje deosebite: "pentru că erai precum cea care își bea cafeaua în tihna solitară a unei dimineți, precum cea pentru care aș plânge spontan la durere, precum cea care își cumpără ziarul glumind cu vânzătoarea, precum cea care iartă și are zâmbet firesc" sau "apoi îți netezeam ironia din ochi cum un soldat îndrăgostit răvașul pentru iubita lui din spatele liniilor frontului" e un avantaj să mergi "cinșpe pași cu Marlena Braester" în această vară, iată, eu o să aștept iar până în toamnă, să o întâlnesc la Salonul revistelor francofone de la Paris, comme d'habitude...
Pe aici e laudat. Prin alte parti - injurat. Fiecare cu gasca lui. Eu, parca, as sta pe la mijloc - nici, nici. De ce? Pentru ca miroase cam a Marin Sorescu.
Un text cu inserții "postmoderniste" ce colorează peisajul anotimpului. Amprenta asta, din păcate caracterizantă a orașului, mâncat de cariile șantierelor, se regăsește peste tot, mă stresează și pe mine câteodată: "esențialul e să nu știi cum se termină filmul cu octombrie doar un travelling pe străzi în reparații" Îmi place finalul: "când fiecare piatră va fi o epifanie vom avea momentul perfect ca lumina technicolor pe iarba udă acum l’odeur de la folie motor!" Zoom pe poezie!
... sunt, probabil, dupe cum întotdeauna, un individ comod. dar în același timp sunt,probabil,cum de obicei, plăcut surprins de evoluția ta. poemul acesta "de stare", stă bine pe picioare, nu se clatină, iar la o cercetare deconstructivistă, pertinența, relevanța, coerența, istoricitatea și intertextualitatea nu te contrazic deloc. ideea, aparținând unui Beidermaier, mă lasă convins că ești un poet ce crește și o face în mod constant. am poposit cu plăcere în acest cadru amenajat cu gust, romantic până la epuizare:) am rămas și cu este doar o îmbrățișare cu lună cu tot pentru o viitoare perlă de cocos frumos! cu gânduri bune, paul
impartasirea mea nu a urmarit culpabilizarea nimanui, dimpotriva, impartirea bucuriei cu celalalt; un mod de a dobandi si a spori, daruind. desi textul e dedicat, nu exclude faptul ca el sa fie un poem: aceste notiuni nu sunt contradictorii. consider ca implicarea totala e cheia intelegerii si tolerantei poetice. va multumesc prt. sinceritate violenta cromatica e legitimata prin legatura tata-copil nascut-nenascut prin care se recunoaste si se accepta in scopul re-facerii violenta prezentei si a limbajului acestei lumi care se cauta pe sine. multumesc
corectie: "(care, volens nolens, face si el parte - si inca cum!) din sufi" se va citi: "(care, volens nolens, face si el parte - si inca cum! - din sufi)"
"banala" se refera la cliseul "macilor", dar defineste si starea generala a poemului. cred ca merge si "lanul cu maci". nici mie nu se pare un poem prost. dealtfel, este doar un gest intr-o incercare disperata de transformare in semnal... ma rog.
mă gândeam la aceste închipuite muchii ale cercului (te gândeai la cuadratura cercului, la poziția aparentă a aștrilor sau doar la o metaforă tocită de atâția?) dorite a fi încălecate și tot nu găsesc mesajul final.
Terifiantă neputință rezidă în această facere, placentă a durerii. În jocul veiții și al morții rămînem veșnic copii și nu putem altceva decît să cerem iertare; pentru limitele noastre de copii ai monstrului ignoranță și frică îndurare. Un poem zguduitor.
O aluzie gratuita. Nu prea au legatura rafuielile mele cu Alex Stefanescu in textul de fata. Daca eu si Stefanescu facem misto unul de altul prin presa, este treaba noastra. Stii bine ca in lumea scriitorilor sunt tot felul de lupte intre tabere. Unii lupta pentru o cauza, altii lupta pentru un ciolan, si asa mai departe. Si mai stii ca se vor gasi mereu cititori pro si contra, asta demonstreaza ca literatura este o problema de gusturi si foarte mult subiectivism. Iar cand ajungi la un nivel, foarte multe interese la mijloc. Dar daca sensibilizezi un esantion, misiune indeplinita. Succes!
la urma urmei nu este nici o problemă cu estetica urîtului sau cu macabrul, etc. toate pot face parte din poezie. problema, marea problemă cu acest text este că are un mesaj liric foarte facil. iar existența stridențelor macabre nu face decît să se vadă și mai jenant asta. părerea mea.
Ialin, Într-adevăr, textul suferă în multe privințe.Am realizat asta doar după ce ți-ai aruncat ochiul critic asupra ei.Mulțumesc! A fost scrisă într-o perioadă în care sufeream de manierism, dar pentru mine are o anume muzicalitate, iar versurile greu de înțeles ascund trăiri care, pentru un străin, nu pot însemna mare lucru. Din câte țin minte, atunci nu doream să-mi închid inspirația unui drum în noapte prin ritm și depășisem perioada în care nu puteam concepe o strofă fără rimă și ritm. Se vede că tinzi spre o perfecțiune a construcției poetice , așa cum muribundul dorește coșciugul perfect. Până la noi critici, S-auzim numai de bine!
pai, oricum l-ai citi, e ceva care copleseste, nu? fie nisipul, fie tristetea... asa ca prefer sa nu fiu ceea ce sunt, sa fiu ceea ce as putea fi a LEX.
io nu mă lupt cu morile de vînt. e clar. încerc în schimb să fac pace între dobitoace. la modul real, autentic şi posibil. să fie doar o duminică şi tot e ceva...într-o lume a cărei singur geniu e ura, invidia şi intoleranţa. pe care n-o pot schimba. pe care putem să o menţinem însă, în limite normale, urît de frumoasă...:)
n-am ştiut unde să îl încadrez. poate la experiment? mi se reproşa atunci că nu-i experiment. nu-i nici jurnal. e un eseu inedit. ata ete...:)
mersi fain că ai avut răbdare să-l parcurgi.
o seară faină Adilisa!
Adela, o sa te rog dai acestui text un titlu. Si, ca sa nu mai fim acuzati de cenzura, dictatura si alte cele, o sa-ti explic motivul: ar fi un haos dacat toti ne-am intitula scrierile astfel. Imagineaza-ti ca un cititor ar incerca sa gaseasca un text, folosind banalul google...
Am citit textul. Părerea mea este că ai idei interesante și că poate chiar ai o pătrundere mai aparte a lucrurilor și a oamenilor. Dar ca scriitură, ca punere în text, ca și transmitere literară, mai ai foarte, foarte mult de făcut și învățat. Încă mai ai formulări școlărești, exprimări agramate, soluții pseudoliterare. Probabil că nu ți-ar strica să citești cu mai multă atenție cum scriu alții și mai ales să citești și să editezi cu un putenic simț critic ceea ce scrii tu. Cred că ar fi foarte bine dacă ți-ai reciti textul de cel puțin cîteva ori și ai fi foarte exigentă cu formulele de exprimare. Și poate că ar trebui să îți mai spun că a scrie reprezintă cu totul altceva decît a povesti (verbal) o întîmplare.
„să fie ora două fix dimineața”... Sună anapoda.
„Niște amici care trebuia să vină” ... În ce limbă este scrisă propoziția asta?
„Niște amici care trebuia să vină pe la tine și încă vreo câteva cucoane pe care nu le-am suportat niciodată.”... unde este predicatul în propoziția/fraza asta?
„uitai să-mi dai de covrig”... expresie agramată sau neglijentă
Eu zic să corectezi textul și să nu mai publici neglijent. Data viitoare voi fi nevoit să îl trimit în șantier fără explicații.
Dacă așa e precum spui, un gând al fiului tău, cred că ar trebui încurajat. Profundă afirmația de început. Câți ani are? Pentru modul de a gândi al unui copil, mie mi se pare ineteresant. Cami
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
o sa tin cont de opinia ta, dar deocamdata nu o sa aplic schimbari, fiindca nu cred ca e cazul. multumesc.
pentru textul : îți descopăr privirea deleonard, zi-mi ca esti la fel de haios si savuros in roman si-l caut sa-l cumpar. cit despre scrierea asta, hai sa tai si eu cum taie altii sub texte. deci:
„printre hectare întregi de floarea-soarelui
dormi cu fereastra deschisă
în kimonoul tău
cu buburuze și maci în brațe”
as fi dat si penita pt asa un text
pentru textul : kimonou cu buburuze şi maci deEste păcat de text, așa fără diacritice... Titlul nu se diferențiază de text. Ar mai trebui prelucrat contrastul dintre versuri și imagine. Dat fiind faptul că este un experiment, poate poți reveni și îmbunătăți. Intenția este însă bună.
pentru textul : Japan Rose, Sunset deUn texte superbe, qui porte à la réflexion de la pensée ainsi qu'à la réflexion du regard sur un paysage intérieur. En fait, j'aime particulièrement ce texte qui me fait penser à la méditation et au "non-agir" total: depuis la rive, j'observe les évènements. A noter la construction et le très beau rythme interne de ce poème grâce à de nombreuses allitérations : mordent - mouvant, la lune - dans l'eau, coule- croise, ombre- arbres. Le plus beau vers étant le final : "La respiration pousse la nuit vers les berges." Bienvenue Daniela sur ce site.
pentru textul : Nuit sur le fleuve deIntentionat am lasat acest text la urma, intr-un anume fel am simtit nevoia sa trec intai prin urzici pana sa ajung la iaz. Ei bine da! Domnilor, daca e sa scriem ceva poezie, apoi trebui sa aram mai adanc in ogorul culturii si sa dam peste niste nestemate mai adanc ingropate care, datorita faptului ca asa e legea evolutiei si a ridicarii uscatului din mare, ce e mai adanc e mai inform (uneori chiar si diform dupa cutumele noastre actuale), radiaza (sau iradiaza) si nu miroase, ademeneste sau foloseste orice fel de tertip ieftin ultra-uzitat ca sa gaseasca de mancare. Dar e sclipitor !! Andu P.S. Dorine, tu tot nu te-ai lasat de fumat?
pentru textul : scurt tratat de aprindere defrumos haiku, induce o stare de melancolie, tristeţe, deja-vu...
pentru textul : Haiku depoţi croşeta o sumedenie de gânduri din el.
cariul cred că este cariá, dar nu fac observaţie critică, autoarea ştie mai bine.
e doar impresia mea, Silviu. mie îmi sugerează un harpon această sintagmă "cârligul din tâmplă". ceva nepoetic, dar tu ai înțeles asta, iar eu sunt subiectiv în percepere, cum altfel?:)
pentru textul : insomnie degând bun! om bun!
as carcoti putin pe marginea primei parti a textului, dar mi-e teama ca ne-am intinde intr-un schimb de idei strain de literatura. si nu e locul potrivit. dar pagina ta de jurnal a fost o incantare - candva, intrebasem un prieten: "pana unde poti merge cu sinceritatea in literatura?" "pana la capat", mi-a raspus. nu stiu daca ai gasit capatul, dar mi se pare ca ai fost aproape de el...:) frumos, Nicoleta.
pentru textul : povești cu dumnezeul mă-sii dumnezeul lor dumnezeul meu cu mine și cu tine desubliniez alături de alți cititori, niște pasaje deosebite: "pentru că erai precum cea care își bea cafeaua în tihna solitară a unei dimineți, precum cea pentru care aș plânge spontan la durere, precum cea care își cumpără ziarul glumind cu vânzătoarea, precum cea care iartă și are zâmbet firesc" sau "apoi îți netezeam ironia din ochi cum un soldat îndrăgostit răvașul pentru iubita lui din spatele liniilor frontului" e un avantaj să mergi "cinșpe pași cu Marlena Braester" în această vară, iată, eu o să aștept iar până în toamnă, să o întâlnesc la Salonul revistelor francofone de la Paris, comme d'habitude...
pentru textul : cinșpe pași cu Marlena Braester dePe aici e laudat. Prin alte parti - injurat. Fiecare cu gasca lui. Eu, parca, as sta pe la mijloc - nici, nici. De ce? Pentru ca miroase cam a Marin Sorescu.
pentru textul : După-amiaza unui hierofant deUn text cu inserții "postmoderniste" ce colorează peisajul anotimpului. Amprenta asta, din păcate caracterizantă a orașului, mâncat de cariile șantierelor, se regăsește peste tot, mă stresează și pe mine câteodată: "esențialul e să nu știi cum se termină filmul cu octombrie doar un travelling pe străzi în reparații" Îmi place finalul: "când fiecare piatră va fi o epifanie vom avea momentul perfect ca lumina technicolor pe iarba udă acum l’odeur de la folie motor!" Zoom pe poezie!
pentru textul : beautyland de... sunt, probabil, dupe cum întotdeauna, un individ comod. dar în același timp sunt,probabil,cum de obicei, plăcut surprins de evoluția ta. poemul acesta "de stare", stă bine pe picioare, nu se clatină, iar la o cercetare deconstructivistă, pertinența, relevanța, coerența, istoricitatea și intertextualitatea nu te contrazic deloc. ideea, aparținând unui Beidermaier, mă lasă convins că ești un poet ce crește și o face în mod constant. am poposit cu plăcere în acest cadru amenajat cu gust, romantic până la epuizare:) am rămas și cu este doar o îmbrățișare cu lună cu tot pentru o viitoare perlă de cocos frumos! cu gânduri bune, paul
pentru textul : mic poem desă-ți dau sugestii? nu înțeleg. păstrezi dacă vrei, sau renunți, e textul tău. poate e doar opinia mea, dar textul nu merită o cacofonie.
pentru textul : din viața noastră secretă deimpartasirea mea nu a urmarit culpabilizarea nimanui, dimpotriva, impartirea bucuriei cu celalalt; un mod de a dobandi si a spori, daruind. desi textul e dedicat, nu exclude faptul ca el sa fie un poem: aceste notiuni nu sunt contradictorii. consider ca implicarea totala e cheia intelegerii si tolerantei poetice. va multumesc prt. sinceritate violenta cromatica e legitimata prin legatura tata-copil nascut-nenascut prin care se recunoaste si se accepta in scopul re-facerii violenta prezentei si a limbajului acestei lumi care se cauta pe sine. multumesc
pentru textul : crucile decorectie: "(care, volens nolens, face si el parte - si inca cum!) din sufi" se va citi: "(care, volens nolens, face si el parte - si inca cum! - din sufi)"
pentru textul : o clipă din viața lui Mathnawi denu inteleg "sper"? Adrian
pentru textul : Sfatul unui marinar bătrân pentru Opoziţia română demultumesc de citire
"banala" se refera la cliseul "macilor", dar defineste si starea generala a poemului. cred ca merge si "lanul cu maci". nici mie nu se pare un poem prost. dealtfel, este doar un gest intr-o incercare disperata de transformare in semnal... ma rog.
pentru textul : high rojo demă gândeam la aceste închipuite muchii ale cercului (te gândeai la cuadratura cercului, la poziția aparentă a aștrilor sau doar la o metaforă tocită de atâția?) dorite a fi încălecate și tot nu găsesc mesajul final.
pentru textul : Pe muchiile cercului deTerifiantă neputință rezidă în această facere, placentă a durerii. În jocul veiții și al morții rămînem veșnic copii și nu putem altceva decît să cerem iertare; pentru limitele noastre de copii ai monstrului ignoranță și frică îndurare. Un poem zguduitor.
pentru textul : Children of fear deO aluzie gratuita. Nu prea au legatura rafuielile mele cu Alex Stefanescu in textul de fata. Daca eu si Stefanescu facem misto unul de altul prin presa, este treaba noastra. Stii bine ca in lumea scriitorilor sunt tot felul de lupte intre tabere. Unii lupta pentru o cauza, altii lupta pentru un ciolan, si asa mai departe. Si mai stii ca se vor gasi mereu cititori pro si contra, asta demonstreaza ca literatura este o problema de gusturi si foarte mult subiectivism. Iar cand ajungi la un nivel, foarte multe interese la mijloc. Dar daca sensibilizezi un esantion, misiune indeplinita. Succes!
pentru textul : poate are un nume mai frumos ca al meu dela urma urmei nu este nici o problemă cu estetica urîtului sau cu macabrul, etc. toate pot face parte din poezie. problema, marea problemă cu acest text este că are un mesaj liric foarte facil. iar existența stridențelor macabre nu face decît să se vadă și mai jenant asta. părerea mea.
pentru textul : viciul morţii. erotism deIalin, Într-adevăr, textul suferă în multe privințe.Am realizat asta doar după ce ți-ai aruncat ochiul critic asupra ei.Mulțumesc! A fost scrisă într-o perioadă în care sufeream de manierism, dar pentru mine are o anume muzicalitate, iar versurile greu de înțeles ascund trăiri care, pentru un străin, nu pot însemna mare lucru. Din câte țin minte, atunci nu doream să-mi închid inspirația unui drum în noapte prin ritm și depășisem perioada în care nu puteam concepe o strofă fără rimă și ritm. Se vede că tinzi spre o perfecțiune a construcției poetice , așa cum muribundul dorește coșciugul perfect. Până la noi critici, S-auzim numai de bine!
pentru textul : Prag deRitmul e fain. Nu m-am gândit niciodată să rimez Amsterdam cu epitalam. ...un typo din păcate în final la "guvaier"...giuvaier voiai să spui?
pentru textul : Duios șurub depai, oricum l-ai citi, e ceva care copleseste, nu? fie nisipul, fie tristetea... asa ca prefer sa nu fiu ceea ce sunt, sa fiu ceea ce as putea fi a LEX.
pentru textul : Epilog... deio nu mă lupt cu morile de vînt. e clar. încerc în schimb să fac pace între dobitoace. la modul real, autentic şi posibil. să fie doar o duminică şi tot e ceva...într-o lume a cărei singur geniu e ura, invidia şi intoleranţa. pe care n-o pot schimba. pe care putem să o menţinem însă, în limite normale, urît de frumoasă...:)
pentru textul : Despre încredere şi antivirus den-am ştiut unde să îl încadrez. poate la experiment? mi se reproşa atunci că nu-i experiment. nu-i nici jurnal. e un eseu inedit. ata ete...:)
mersi fain că ai avut răbdare să-l parcurgi.
o seară faină Adilisa!
Adela, o sa te rog dai acestui text un titlu. Si, ca sa nu mai fim acuzati de cenzura, dictatura si alte cele, o sa-ti explic motivul: ar fi un haos dacat toti ne-am intitula scrierile astfel. Imagineaza-ti ca un cititor ar incerca sa gaseasca un text, folosind banalul google...
pentru textul : habituel deAm citit textul. Părerea mea este că ai idei interesante și că poate chiar ai o pătrundere mai aparte a lucrurilor și a oamenilor. Dar ca scriitură, ca punere în text, ca și transmitere literară, mai ai foarte, foarte mult de făcut și învățat. Încă mai ai formulări școlărești, exprimări agramate, soluții pseudoliterare. Probabil că nu ți-ar strica să citești cu mai multă atenție cum scriu alții și mai ales să citești și să editezi cu un putenic simț critic ceea ce scrii tu. Cred că ar fi foarte bine dacă ți-ai reciti textul de cel puțin cîteva ori și ai fi foarte exigentă cu formulele de exprimare. Și poate că ar trebui să îți mai spun că a scrie reprezintă cu totul altceva decît a povesti (verbal) o întîmplare.
pentru textul : Oli chiorul deer 'are ȘI' un talent reportericesc scuze
pentru textul : 322 de„să fie ora două fix dimineața”... Sună anapoda.
„Niște amici care trebuia să vină” ... În ce limbă este scrisă propoziția asta?
„Niște amici care trebuia să vină pe la tine și încă vreo câteva cucoane pe care nu le-am suportat niciodată.”... unde este predicatul în propoziția/fraza asta?
„uitai să-mi dai de covrig”... expresie agramată sau neglijentă
Eu zic să corectezi textul și să nu mai publici neglijent. Data viitoare voi fi nevoit să îl trimit în șantier fără explicații.
pentru textul : imagini de lipit pe torpedou deDacă așa e precum spui, un gând al fiului tău, cred că ar trebui încurajat. Profundă afirmația de început. Câți ani are? Pentru modul de a gândi al unui copil, mie mi se pare ineteresant. Cami
pentru textul : Dacă nu citiți, treaba voastră! dePagini