Un tablou în culori seducătoare, calde. Din aburii de mate erupe vara, înnebunitoare, înrobitoare, ca un tango argentinian. Stranie combinația între spiritul latino și cel oriental. Un poem vizual cum nu am mai citit demult!
dacă tot ai început junghiada asta în trombă eu spun ca Junghi 0 – da junghi mare și dureros peste fire - să îl pui chiar în dreptul tău la această frază: „ca...Freud ce mi-a napastuit visul e care nu mi-a placut vreodat!” vezi tu ce/care/pe cine ce/unde cum
superb. singurul meu reproș ar fi legat de prezența puțin cam prea vizibilă a cuvintelor de legătură. în special cei doi „pe” aproape redundanți din antepenultimul și ultimul vers. în orice caz remarcabil pentru cineva pentru care limba română nu este neaparat prima limbă. se remarcă progrese semnificative.
super text, magistral inchegat, fiecare cuvant isi are rostul lui. nu am mai citit de muuuultă vreme ceva asemanator. utilizarea anadiplozei are rolul de a impregna puternic afectiv fragmentul in care ea apare si il face delicios(daca imi permiteti.) "nu sunt o pradă ușoară. fiecare zi e un animal necunoscut. un fel de șarpe constrictor ce năpârlește pe toate străzile. vine pe furiș te sufocă. singura cale să scapi e să pari mai mare decât realitatea. poate așa te vor ocoli solzii. noaptea adorm dezbrăcat vreau ca pielea mea să nu rateze nicio senzație." acesta este o bucatica din text care m-a fermecat realmente, profund pana in maduva oaselor, te trage in esenta lor si nu mai vrei sa pleci.... eu personal il felicit pe autor, a facut o treaba excelenta, se simte talentul si daruirea pentru ca reuseste sa il atraga si pe simplul cititor, si pe cel avizat. vorbim despre noi, dar nici o clipa nu ii uitam pe ei, frumoasele descrieri prin care esti teleportat in universul autorului devenind realitatea fiecaruia dintre noi..... inca odata, felicitari! si o mica penita... queen.
apropo de psihiatru Alina, cred că trebuie să fie tare depresant să ajungi să nu mai poți să ai nici o altă preocupare decît dimensiunea literelor. asta este tot ceea ce faci toată ziua? mai ia o pauză, mai privește și la altceva. E Crăciun la urma urmei, for goodness sake..
"Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul, Daca fiii-ti mindri aste le nutresc; Căci ramine stinca, desi moare valul," carte Apocalipsa...asta iti doresc (am inteles ca 26 este mare aducator de noroc si bucurie peste masura...atunci cand se lasa noiemvrie sa vesteasca)
În sfârșit, Vladimir a hotărât să părăsească ,,vocea” gravă ce rânduia și derula trăiri, intimismul supravegheat, ce nu le sustrăgea lucidității povestitorului. M-a mirat un pic amalgamul de timpuri folosit – inedită alegere în poeziile tale - , miza pe sinceritate, pe mărturisire, asumarea limbajului și a gestului fără teamă. Chiar dacă poezia capătă forță – pentru mine, evident – abia cu versul 5, chiar dacă prima comparație îmi pare căutată, forțând naturalețea mesajului, întâmpin cu bucurie implicarea și cum spuneam asumarea frustrării, a căutării unui refugiu emoțional. Deși textul rămâne recognoscibil ca manieră, este o izbucnire confesiv – compulsivă, frisonantă, pentru care ai prețuirea mea.
aranca, putin mai putina [echivalent cu a cobora in jos] infatuare nu strica. nu e vorba de buna dispozitie, nu e vorba de ce am vrut sa inteleg, e vorba de "grădini de migdali interzise" de "livizi în straie de alge pe țărmul lagunei înfometate" sunt niste constructii ingrozitoare, daca mai si cobori din cand in cand de pe acel piedestal de ceara o sa iti dai seama de anumite lucruri, pana atunci contempleaza la semanarea si cresterea narcisismului in aluatul propriei iluzii.
Cand nu pedepseste legea scrisa de om, pedepseste legea lui Dumnezeu. Data viitoare apelez la politia animalelor. Chiar ma gandeam ce texte horror se studiau in scoala, Miorita, Baltagul, Mesterul Manole, Ion, Rascoala. Crima si pedeapsa (nu, nu cartea, ci la propriu).
ddm, evident ca nu „te” mai citește nimeni de vreme ce nici tu se pare că nu mai citești pe nimeni. Dar nu cred că a-ți face singur comentarii este metoda de a stimula interesul pentru ceea ce scrii tu. Manifestă-ți interesul și față de ce scriu alții iar ei vor descoperi eventual că și tu scrii ceva. Părerea mea.
Iertată să îmi fie intervenția dacă este considerată nepotrivită, sau prea săptămânală, sau prea acidă, ceva de genul celor spuse de domnul 'trei de A doamne și toți trei' care deși afirmă că 'nu toți bărbații e porci' nu vine și cu argumente deci se cam contrazice... stimate autor, de ce trebuie să citim aceste 'variante' de exercițiu sub semnătura Dvs. în loc să vă introduceți singur aceste exerciții la șantier, crescând astfel audiența și implicit și credibilitatea secțiunii respective? Altfel care mai este rolul șantierului decât acela de a găzdui asemenea jocuri literare, unele mai puțin reușite, altele și mai puțin reușite? Eu nu îndrăznesc să spun că textul este slab, mi-e teamă, mi-e chiar frică, eu spun doar că autorul se joacă... cu textul și cu noi, arogându-și poate dreptul de a face orice pe tarlaua sa. Dar asta ar fi o atitudine atât de tipic românească, de care nu cred că Virgil, care își petrece viața în însorita Californie de atâta vreme, nu s-ar fi dezbărat deja. Deci, sunt confuză, mintea îmi spune una iar sufletul alta. Despre text un singur lucru... cuvântul 'băltoacă' este nepoetic și vulgar, încât pentru mine anulează această timidă încercare de poetizare a fenomenului transformării luminii.
Marga
... ce frumos e când sunt oamenii nostalgici... nu am prins emisiunea cu pricina, se vede că sunt altă generație... dar îți pot face rost de înregistrări... e drept, o să-mi rămâi datoare;)!
acolo unde m/am nascut, fluturele tiganesc este cel mai frumos colorat fluture, care isi zbate aripile in zbor, ca si cum ar voi sa isi risipeasca culorile aripilor.
Și aș mai adăuga acum doar atât: mulțumesc celor care țin seama de exigența interioară și care ne-o reamintesc uneori, ca un impuls spre a te înălța, nu pentru a te inhiba. Și vorbesc acum, clar, despre Virgil, care știe cum să aducă în lumină potențialul bun al autorilor. Și de Alma care, cu excepția uneor registre personale inevitabile deocamdată - știe să îi ajute pe autori să se șlefuiască în timp. De asemenea, Biancăi pentru stilul comentariilor pe text, indiferent cine le semnează. Și lui Călin și Dorin pentru arta comentariilor și analizelor literare. Desigur că și ceilalți autori au avut contribuțiile lor bune, periodic, aici m-am referit însă la cei ce comentează constant, aproape zilnic, și fac efortul ca și ei, și ceilalți să evolueze. Și sper să fim cât mai mulți așa, să contribuim cât de bine putem la maturizarea noastră în ars scribendi.
În poarta dinspre miază noapte a intrat sublim Un avion de hârtie insonor ușor scrijelind Irisul meu de granit rază întinsă, Toamnă, pană, nedefinit. Tu păreai a intra în viața mea în aceea seară În care cerul era cicatrizat de comete. Ți-am oferit ultimul zmeu. Cu el înălțam visul meu. Acel avion de hârtie tăia vastă fereastră în tine. Ridica turlă de piatră peste umerii prăfuiți. Astfel albastru de munți și roșu de fier Ai acceptat să porți. iată ce a ieșit după ce am ascultat, pe cât posibil, sfaturile tale, Oriana.
Mea culpa pentru afirmaţia cu virgula între s şi p. În loc de "scrâşnete", am citit "scrâşnEşte", de aia l-am crezut verb.
"Tu spui, versificaţia e nulă, nu ţi se pare că eşti prea categoric?" Răspuns: nu. Deoarece ea nu respectă nici măcar elementul "după ureche", Eugen. Inovaţie nu poate fi, deoarece lipseşte orice algoritm al formei.
"Versificaţia nu ţine numai de rimă, ci de multe alte lucruri." Bineînţeles. Ţine şi de ritm, care în textul tău nu există, ţine şi de metru, care, la fel, nu există, ţine de unitate stilistică, care la tine suferă, etc. Iată de ce nu cred că sunt prea categoric.
"Apoi aş vrea să-mi arăţi în text, unde ai găsit elemente arhaice de limbaj". Uite aici: "zăngănit/ patimi muribunde; uite şi aici: "preumblă/ curm/; aici: "lira bardului/ satrapi/ priveghează... şi nu am recitit decât 3 strofe.
"Şi totuşi, nu pot să nu remarc că în pofida observaţiilor pertinente pe care le-aţi adus - şi tu şi Adriana - pe prima pagină încă mai persistă texte cu mult mai slabe decât al meu." - aici nu mă pronunţ, nu sunt editor. Eu am vorbit doar pe latura acestui text. Dar s-ar putea să ai dreptate...
"În legătură cu cele 20 de texte citite la unul scris, mulţumesc de sfat, citesc cu mult mai mult decât atât, şi poate că asta nu e bine fiindcă uneori am senzaţia că-mi pierd timpul citind texte slabe sau voit-absconse care nu îmi transmit absolut nimic." - dacă tu ai impresia că atunci când am zis să citeşti n texte m-am referit la cele de pe net, te înşeli. Literatura e în bibliotecă. Acolo caut-o, şi nu vei mai fi dezamăgit.
pe langa niste idei bune e si foarte mult balast aici. si repetitii care, in loc sa serveasca ideea, o bombardeaza.
“Bătută de vânt, se-abate subit peste tine nenorocita de ploaie
şi-ţi bate-n bătaie de joc cu ciocănele metalice piroane de gheaţă în craniu.”
sau
„în căutarea unui punct de reper, a unui singur punct de reper...”
si un citat care, urmand versului acela cu un ton grav, apocaliptic aproape, taraie textul in derizoriu.
“vorbele lui Vadim(fratele
de cruce răsturnată în ceruri):
" Tu eşti bărbat-bărbat sau sugaci-sugaci... blea...".
ai si cateva tautologii (“becul electric”, de ex., sau “bezna oarba”)
si niste constructii de care cred ca te poti lipsi, pentru ca au efectul unei lumini puse direct in ochiul cititorului:
“Te ridici grabnic din pat şi, cu ochii sclipind aidoma stelelor,”
sau, mai jos
”şi tu te bucuri nespus de prezenţa nefastă,
îţi deschizi larg coastele, o inviţi înăuntru, pregătit să o cuprinzi(după ce trece pragul)
în braţele însângerate”
de fapt, cred ca toata strofa aceea ar trebui refacuta, daca vrei sa capete o oarecare tensiune.
ce mi-a placut: mi-a placut comparatia cu pasarile din prima strofa si chiar si personificarea aceea a „inimii noptii”, din care ai putea sa scoti ceva mult mai bun, daca ai renunta la povestire in favoarea poeziei.
scuze pentru intarziere. am tot incercat sa raspund, dar nu reuseam sa salvez comentariul.
„Pământul mă privea ca un miop Cu chipul mizantrop Zâmbea în urmă Pământul mă privea ca un miop” Banal, dar sună frumos (fără să sugereze, ci numai să «spună») Ȋnsă, cel puțin pentru (dar mai sunt încă cȃteva): „Pe foaie ninge negru și m-a nins”. Și, mai ales: „Într-un fior sonor îmi aflu drog Când număr fad silabele tăcerii.” Poezia merită o peniță. Finalul pare un rateu. Dar nu e chiar. Căci: „Exodul nu își află epilog Cât printre noi mai bântuie stingherii” Și: „În foi așez un rând ca anticarii Sunt toate mâzgăleli și toate-s vers.” Dar, totuși, e. Cheia e prea „vizibilă”
Marius, nu ne interesează ce site-uri vizitezi tu și nici unde ai mai citit textul acesta. După cum nu ne interesează ce număr ai la pantofi sau ce ai mîncat dimineață. Ceea ce trebuie să faci pentru că ai acceptat să respecți regulamentul Hermeneia, și ceea ce ți s-a spus că ne interesează este motivul pentru care ai acordat această peniță. Atît și nimic mai mult. Dacă vrei să îți păstrezi privilegiul de a acorda penițe pe Hermeneia va trebui să oferi justificări gestului conform, așa cum am spus, regulamentului la care ai aderat de bună voie. Sper că acum este clar.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Ionuţ, mulţumesc frumos, voi lua aminte.
pentru textul : Poezia deCristina, bine te-am găsit. Mulţumesc din suflet.
...plăcut mult am ajuns un vînt hoinar tu crezi simplu că ne merităm, fain... adică s-a pliat pe naturelul meu...
pentru textul : defectul simplu VII deUn tablou în culori seducătoare, calde. Din aburii de mate erupe vara, înnebunitoare, înrobitoare, ca un tango argentinian. Stranie combinația între spiritul latino și cel oriental. Un poem vizual cum nu am mai citit demult!
pentru textul : yerba maté I ▒ dedacă tot ai început junghiada asta în trombă eu spun ca Junghi 0 – da junghi mare și dureros peste fire - să îl pui chiar în dreptul tău la această frază: „ca...Freud ce mi-a napastuit visul e care nu mi-a placut vreodat!” vezi tu ce/care/pe cine ce/unde cum
pentru textul : învățăturile Cristinei Ștefan. sensuri jung(h)iene deerr din cand in cand
pentru textul : sing me a hungarian song desuperb. singurul meu reproș ar fi legat de prezența puțin cam prea vizibilă a cuvintelor de legătură. în special cei doi „pe” aproape redundanți din antepenultimul și ultimul vers. în orice caz remarcabil pentru cineva pentru care limba română nu este neaparat prima limbă. se remarcă progrese semnificative.
pentru textul : sânii cameliei desuper text, magistral inchegat, fiecare cuvant isi are rostul lui. nu am mai citit de muuuultă vreme ceva asemanator. utilizarea anadiplozei are rolul de a impregna puternic afectiv fragmentul in care ea apare si il face delicios(daca imi permiteti.) "nu sunt o pradă ușoară. fiecare zi e un animal necunoscut. un fel de șarpe constrictor ce năpârlește pe toate străzile. vine pe furiș te sufocă. singura cale să scapi e să pari mai mare decât realitatea. poate așa te vor ocoli solzii. noaptea adorm dezbrăcat vreau ca pielea mea să nu rateze nicio senzație." acesta este o bucatica din text care m-a fermecat realmente, profund pana in maduva oaselor, te trage in esenta lor si nu mai vrei sa pleci.... eu personal il felicit pe autor, a facut o treaba excelenta, se simte talentul si daruirea pentru ca reuseste sa il atraga si pe simplul cititor, si pe cel avizat. vorbim despre noi, dar nici o clipa nu ii uitam pe ei, frumoasele descrieri prin care esti teleportat in universul autorului devenind realitatea fiecaruia dintre noi..... inca odata, felicitari! si o mica penita... queen.
pentru textul : vorbim despre noi deapropo de psihiatru Alina, cred că trebuie să fie tare depresant să ajungi să nu mai poți să ai nici o altă preocupare decît dimensiunea literelor. asta este tot ceea ce faci toată ziua? mai ia o pauză, mai privește și la altceva. E Crăciun la urma urmei, for goodness sake..
pentru textul : crăciun fericit - 2011 de"Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul, Daca fiii-ti mindri aste le nutresc; Căci ramine stinca, desi moare valul," carte Apocalipsa...asta iti doresc (am inteles ca 26 este mare aducator de noroc si bucurie peste masura...atunci cand se lasa noiemvrie sa vesteasca)
pentru textul : Apocalipsa după Vaslui deÎn sfârșit, Vladimir a hotărât să părăsească ,,vocea” gravă ce rânduia și derula trăiri, intimismul supravegheat, ce nu le sustrăgea lucidității povestitorului. M-a mirat un pic amalgamul de timpuri folosit – inedită alegere în poeziile tale - , miza pe sinceritate, pe mărturisire, asumarea limbajului și a gestului fără teamă. Chiar dacă poezia capătă forță – pentru mine, evident – abia cu versul 5, chiar dacă prima comparație îmi pare căutată, forțând naturalețea mesajului, întâmpin cu bucurie implicarea și cum spuneam asumarea frustrării, a căutării unui refugiu emoțional. Deși textul rămâne recognoscibil ca manieră, este o izbucnire confesiv – compulsivă, frisonantă, pentru care ai prețuirea mea.
pentru textul : Întâlnire deiertati-ma!
pentru textul : das Marienleben dearanca, putin mai putina [echivalent cu a cobora in jos] infatuare nu strica. nu e vorba de buna dispozitie, nu e vorba de ce am vrut sa inteleg, e vorba de "grădini de migdali interzise" de "livizi în straie de alge pe țărmul lagunei înfometate" sunt niste constructii ingrozitoare, daca mai si cobori din cand in cand de pe acel piedestal de ceara o sa iti dai seama de anumite lucruri, pana atunci contempleaza la semanarea si cresterea narcisismului in aluatul propriei iluzii.
pentru textul : pietrele umbrei de"Nu e cazul să devii paranoică"
fără să mă mir/ "îngrozesc" de frumuseţea contradicţiei/ "ipocriziei"
Adrian, asta nu e atitudine de editor, te-aş sfătui să mai temperezi puţin limbajul, nu te onorează deloc.
pentru textul : rupestră/ rupestrian deCand nu pedepseste legea scrisa de om, pedepseste legea lui Dumnezeu. Data viitoare apelez la politia animalelor. Chiar ma gandeam ce texte horror se studiau in scoala, Miorita, Baltagul, Mesterul Manole, Ion, Rascoala. Crima si pedeapsa (nu, nu cartea, ci la propriu).
pentru textul : Motanul Fuior și Securitatea statului deddm, evident ca nu „te” mai citește nimeni de vreme ce nici tu se pare că nu mai citești pe nimeni. Dar nu cred că a-ți face singur comentarii este metoda de a stimula interesul pentru ceea ce scrii tu. Manifestă-ți interesul și față de ce scriu alții iar ei vor descoperi eventual că și tu scrii ceva. Părerea mea.
pentru textul : pe străzi pe ziduri deIertată să îmi fie intervenția dacă este considerată nepotrivită, sau prea săptămânală, sau prea acidă, ceva de genul celor spuse de domnul 'trei de A doamne și toți trei' care deși afirmă că 'nu toți bărbații e porci' nu vine și cu argumente deci se cam contrazice... stimate autor, de ce trebuie să citim aceste 'variante' de exercițiu sub semnătura Dvs. în loc să vă introduceți singur aceste exerciții la șantier, crescând astfel audiența și implicit și credibilitatea secțiunii respective? Altfel care mai este rolul șantierului decât acela de a găzdui asemenea jocuri literare, unele mai puțin reușite, altele și mai puțin reușite? Eu nu îndrăznesc să spun că textul este slab, mi-e teamă, mi-e chiar frică, eu spun doar că autorul se joacă... cu textul și cu noi, arogându-și poate dreptul de a face orice pe tarlaua sa. Dar asta ar fi o atitudine atât de tipic românească, de care nu cred că Virgil, care își petrece viața în însorita Californie de atâta vreme, nu s-ar fi dezbărat deja. Deci, sunt confuză, mintea îmi spune una iar sufletul alta. Despre text un singur lucru... cuvântul 'băltoacă' este nepoetic și vulgar, încât pentru mine anulează această timidă încercare de poetizare a fenomenului transformării luminii.
pentru textul : dade I - varianta 2 deMarga
Frate "Profetul", mai lasă-ne...
pentru textul : What a wonderful world(!) deauzi: "bombastic textul şi cam cheap"...
Poate stai prost cu recepţia(!)...
Cred că e super naşpa să dai exemple dintre colegii de site.
pentru textul : Har şi talent deAdriana, Silvia,
propunîndu-i el o chestie
pentru textul : urîtă liberă și pe drum demai prin iarbă mai prin trestie
ea s-aprinse – ce măgar!
eu doresc un armăsar
... ce frumos e când sunt oamenii nostalgici... nu am prins emisiunea cu pricina, se vede că sunt altă generație... dar îți pot face rost de înregistrări... e drept, o să-mi rămâi datoare;)!
pentru textul : Într-o Iarnă deacolo unde m/am nascut, fluturele tiganesc este cel mai frumos colorat fluture, care isi zbate aripile in zbor, ca si cum ar voi sa isi risipeasca culorile aripilor.
pentru textul : Plouă a fluture țigănesc demi a placut jocul, limbajul sorescian, ironia si comedia. frumos text, felicitarile mele
pentru textul : feng shui în lucernă deȘi aș mai adăuga acum doar atât: mulțumesc celor care țin seama de exigența interioară și care ne-o reamintesc uneori, ca un impuls spre a te înălța, nu pentru a te inhiba. Și vorbesc acum, clar, despre Virgil, care știe cum să aducă în lumină potențialul bun al autorilor. Și de Alma care, cu excepția uneor registre personale inevitabile deocamdată - știe să îi ajute pe autori să se șlefuiască în timp. De asemenea, Biancăi pentru stilul comentariilor pe text, indiferent cine le semnează. Și lui Călin și Dorin pentru arta comentariilor și analizelor literare. Desigur că și ceilalți autori au avut contribuțiile lor bune, periodic, aici m-am referit însă la cei ce comentează constant, aproape zilnic, și fac efortul ca și ei, și ceilalți să evolueze. Și sper să fim cât mai mulți așa, să contribuim cât de bine putem la maturizarea noastră în ars scribendi.
pentru textul : Texte vechi în pagini noi. Problemă? deÎn poarta dinspre miază noapte a intrat sublim Un avion de hârtie insonor ușor scrijelind Irisul meu de granit rază întinsă, Toamnă, pană, nedefinit. Tu păreai a intra în viața mea în aceea seară În care cerul era cicatrizat de comete. Ți-am oferit ultimul zmeu. Cu el înălțam visul meu. Acel avion de hârtie tăia vastă fereastră în tine. Ridica turlă de piatră peste umerii prăfuiți. Astfel albastru de munți și roșu de fier Ai acceptat să porți. iată ce a ieșit după ce am ascultat, pe cât posibil, sfaturile tale, Oriana.
pentru textul : Madlenă 1 deMea culpa pentru afirmaţia cu virgula între s şi p. În loc de "scrâşnete", am citit "scrâşnEşte", de aia l-am crezut verb.
"Tu spui, versificaţia e nulă, nu ţi se pare că eşti prea categoric?" Răspuns: nu. Deoarece ea nu respectă nici măcar elementul "după ureche", Eugen. Inovaţie nu poate fi, deoarece lipseşte orice algoritm al formei.
"Versificaţia nu ţine numai de rimă, ci de multe alte lucruri." Bineînţeles. Ţine şi de ritm, care în textul tău nu există, ţine şi de metru, care, la fel, nu există, ţine de unitate stilistică, care la tine suferă, etc. Iată de ce nu cred că sunt prea categoric.
"Apoi aş vrea să-mi arăţi în text, unde ai găsit elemente arhaice de limbaj". Uite aici: "zăngănit/ patimi muribunde; uite şi aici: "preumblă/ curm/; aici: "lira bardului/ satrapi/ priveghează... şi nu am recitit decât 3 strofe.
"Şi totuşi, nu pot să nu remarc că în pofida observaţiilor pertinente pe care le-aţi adus - şi tu şi Adriana - pe prima pagină încă mai persistă texte cu mult mai slabe decât al meu." - aici nu mă pronunţ, nu sunt editor. Eu am vorbit doar pe latura acestui text. Dar s-ar putea să ai dreptate...
"În legătură cu cele 20 de texte citite la unul scris, mulţumesc de sfat, citesc cu mult mai mult decât atât, şi poate că asta nu e bine fiindcă uneori am senzaţia că-mi pierd timpul citind texte slabe sau voit-absconse care nu îmi transmit absolut nimic." - dacă tu ai impresia că atunci când am zis să citeşti n texte m-am referit la cele de pe net, te înşeli. Literatura e în bibliotecă. Acolo caut-o, şi nu vei mai fi dezamăgit.
Toate bune!
pentru textul : Deşertul indigo demereu fugim de ceea ce nu știm și ne dorim de asemenea. poemul este o mărturie în acest sens.
pentru textul : december spleen depe langa niste idei bune e si foarte mult balast aici. si repetitii care, in loc sa serveasca ideea, o bombardeaza.
“Bătută de vânt, se-abate subit peste tine nenorocita de ploaie
şi-ţi bate-n bătaie de joc cu ciocănele metalice piroane de gheaţă în craniu.”
sau
„în căutarea unui punct de reper, a unui singur punct de reper...”
si un citat care, urmand versului acela cu un ton grav, apocaliptic aproape, taraie textul in derizoriu.
“vorbele lui Vadim(fratele
de cruce răsturnată în ceruri):
" Tu eşti bărbat-bărbat sau sugaci-sugaci... blea...".
ai si cateva tautologii (“becul electric”, de ex., sau “bezna oarba”)
si niste constructii de care cred ca te poti lipsi, pentru ca au efectul unei lumini puse direct in ochiul cititorului:
“Te ridici grabnic din pat şi, cu ochii sclipind aidoma stelelor,”
sau, mai jos
”şi tu te bucuri nespus de prezenţa nefastă,
îţi deschizi larg coastele, o inviţi înăuntru, pregătit să o cuprinzi(după ce trece pragul)
în braţele însângerate”
de fapt, cred ca toata strofa aceea ar trebui refacuta, daca vrei sa capete o oarecare tensiune.
ce mi-a placut: mi-a placut comparatia cu pasarile din prima strofa si chiar si personificarea aceea a „inimii noptii”, din care ai putea sa scoti ceva mult mai bun, daca ai renunta la povestire in favoarea poeziei.
scuze pentru intarziere. am tot incercat sa raspund, dar nu reuseam sa salvez comentariul.
pentru textul : Box(II) derafinată ironia, ioana. deci partea asta sună calofil iar restul [... sună...] perfect. iată un comentariu care m-a binedispus
pentru textul : simfonia neterminată de„Pământul mă privea ca un miop Cu chipul mizantrop Zâmbea în urmă Pământul mă privea ca un miop” Banal, dar sună frumos (fără să sugereze, ci numai să «spună») Ȋnsă, cel puțin pentru (dar mai sunt încă cȃteva): „Pe foaie ninge negru și m-a nins”. Și, mai ales: „Într-un fior sonor îmi aflu drog Când număr fad silabele tăcerii.” Poezia merită o peniță. Finalul pare un rateu. Dar nu e chiar. Căci: „Exodul nu își află epilog Cât printre noi mai bântuie stingherii” Și: „În foi așez un rând ca anticarii Sunt toate mâzgăleli și toate-s vers.” Dar, totuși, e. Cheia e prea „vizibilă”
pentru textul : Mizantropii deMarius, nu ne interesează ce site-uri vizitezi tu și nici unde ai mai citit textul acesta. După cum nu ne interesează ce număr ai la pantofi sau ce ai mîncat dimineață. Ceea ce trebuie să faci pentru că ai acceptat să respecți regulamentul Hermeneia, și ceea ce ți s-a spus că ne interesează este motivul pentru care ai acordat această peniță. Atît și nimic mai mult. Dacă vrei să îți păstrezi privilegiul de a acorda penițe pe Hermeneia va trebui să oferi justificări gestului conform, așa cum am spus, regulamentului la care ai aderat de bună voie. Sper că acum este clar.
pentru textul : Cântec dePagini