mulţumesc frumos,d-le Caragea.
sincer am cochetat puţin cu acest stil dar mi se pare mult prea complicat , nu e chiar aşa de uşor cum pare la prima vedere.am câteva încercări probabil voi posta cândva. dar trebuie să recunosc este frumos cel pe care l-aţi evidenţiat şi sfatul bun de luat în seamă.am să mai încerc, dezvoltă imaginaţia.mulţumesc.

De acord cu Mariana, un poem superb, plin de nerv, realist, dureros si demn in acelasi timp, cu imagini puternice si cu un final imprevizibil desi ne anunti intr-un mod destul de evident ca asa ai de gand sa inchei,

iată că au apărut brotăceii, prinţesele nu sînt departe. bulibaşă virgil, stai în cortul tău şi nu mai bulibăşi prin pagina mea. ştii "ceva"? şi eu cred despre textele tale, că nu "e" poezii, "e" un fel de ciorbă de prune acrită cu corcoduşe. fiecare cu gustul lui. nu te poţi să te aia în gustul omului!

de un spectacol special, binecuvântat de sărbătoarea Crăciunului, cu daruri de suflet: poezie şi simţire!

voi fi cu gândul măcar, cu gândul!

in prima varianta era "tataie se taia", unde am sesizat chiar si eu zgomotul de unghie plimbata pe geam.
e fara pretentii, de aceea lasat in pace. ii spuneam "tataie", nu "bunic" - cred ca aiureala e nevoia de a publica si nu cuvantul in sine, a carui duiosie aproape ca o uitasem.
multumesc pentru atentionare, o sa corectez acolo. si multumesc pentru comentariu, pentru ca ai rezonat (asta e chiar un supliment la care rareori ma astept!), chiar apreciez.

A vrut sa o gazduiasca si doreste sa o gazduiasca si in continuare sub forme si mai variate. Felicitari

Prafrazand: "Cine are noroc sa scrie in vers alb ... are, cine n-are ... n-are" :) Asta e! Cristi

reusita nu mi se pare decit prima strofa. care ar fi meritat dezvoltata ca idee. si poate cite ceva din ultima strofa. in orice caz, nu orice bombasticism este poezie.

poezia ta mi s-a parut desprinsa din "magicianul"

Acu' le vad si eu. O sa vad ce fac cu unele dintre ele

ciufulit, necesita piaptan, o reasezare de par. textul.

are trebuinta de mici corecturi si anume aici:

"își potrivea pe chelie coronița din flori de catus" = cactus.

"turna un fir de-apă în cap" - cratima nu are logica.

In multe locuri ai inceput de vers cu litera mare, dar la sfarsitul versului precedent nu e nicio virgula.
(ca aici: "Pe dinăuntrul Lui, nu al meu
Și acolo se ciopleau două cruci din cactus," sau
" îl trag înăuntru, îi dau ceva să îmbuce, îi torn un pahar strașnic de vin
Iar după aia, din vorbă în vorbă, îl întreb din...")

se facea ca eu eram un cititor care ar fi vrut sa-l traga de ureche pe autor.

mă așteptam să fie în latină! yester

un poem rotund menit sa induplece serile cuminti ale iernii: "atâtea sălbăticiuni îți cutreieră blândețea" e o metafora speciala, ma tot gindesc la ea: "împreună dezgropăm sâmburele îngropat de viu în mărul cunoașterii" apreciez ceea ce scrii, in mod deosebit.

Francisc, pentru ce imi multumesti? vrei sa-ti dedic un poem? oare acesta ti-ar place? "mă uit în ochii lui bărbatul meu se înserează nervi întinși pe tavan ca ultima iarbă crescută printre anii ruginiți de umezeală aș da foc casei să nu mai văd priveliștea bărbatului frânt de jale mirosul absenței lui curge ca un câine turbat legat în zgarda căsniciei așa mi-am pierdut oglinda de atunci mă privesc numai în cer văd norul alb cu râsul printre dinți văd pânda ochilor de bărbat temători văd disparițiile în trupul blondei nocturne poate aș putea cu sufletul meu să le împodobesc visele de ieri sunt tot a nimănui orele lui scot limba la mine atât a mai rămas din nopțile albe de dragoste îndrăznesc prin camera lui să-mi alint umbletul cu lacrimi spăl obrajii murdari ai depărtării mi-l mângâi cu dorința chemării ce ai nevastă? mă întreabă verigheta lui tu nu te vezi? îmi șoptește ultima lacrimă a toamnei din noi esti doar un dulap de amintiri…spun degetele lui răsfirate nu pot nevastă să te iubesc nu pot să o înșel pe EA tinerețea mea prelungită ... am tăiat zgarda și de atunci aleargă ca un câine plouat inimă-n inimi rătăcită..." :), Francisc, am o intrebare conform punctului 14.5 din regulament, acest text există in alte "părți" dar mai mult de o vechime de două luni In cazul in care a existat pe un alt site literar acum o lună si jumătate dar intre timp a fost sters, am voie sa-l postez? aaaaa, si poemul e dăruit ...normal, se subintelege:)