de astfel de opinii sincere am nevoie. de comunicare directa, netrunchiata. asa, vad si eu cum stau. am hotarat sa fac o curatenie generala printre poemele mele si sa nu ma fac de ras cu texte slabe. deci, mai astept o parere pro sau contra si las sau scot textul pana reusesc sa intru in el si sa incerc sa-l fac sa functioneze. este un gest sanatos asta si poate, astfel, reusesc sa optimizez ceva. am nevoie de ajutorul vostru. hermeneia va trebui sa devina chiar asta: un atelier. nu numai o simeza. nu ma supara deloc opiniile negative. sa nu cumva sa credeti asta. doar ca vreau sa le exprimati mai fara intortocheli, daca se poate, ca sa inteleg unde este problema. accet si apreciez un punct de vedere cinstit si argumentat macar in mare. adrian, numele meu chiar nu este o povara. de asta l-am si pastrat.
Un titlu reluat in text cu o imagina interesanta, usor amuzanta. Imi place ideea pomului decupat din fereastra. Cred ca trecerea spre lupul flamand nu este benefica textului. Personal, vad textul fara "din camera copilului" sau "sunt un lup flamand". Finalul creste intensitatea si imi pare bine construit. Daca mi se permite o formulare... eu l-as vedea astfel: " liniștea e o inimă lipită pe ușă uneori treci prin ea spre pomul decupat din fereastră strigătul meu se oprește pe un perete apoi traversează strada pe la colț când Dumnezeu e pe partea cealaltă înghit întunericul ca pe-o rană inima mea se face confeti îți îmbracă trupul înainte să-l pietrifice " Ialin
Daniela, mie mi-a placut. m-am ratacit putin, e drept, in prima strofa, unde ai inserat o amintire care pe mine, cititorul, ma tine pe margine. dar fara fragmentul acesta
"adunând clipele ca pe bunul cel mai de preț
masa cu două scaune
visul de pe riviera franceză
pâlpâie"
e un poem in care ma pot regasi pe deplin.
Mersi și ție, ca și tuturor celorlalți :) De fapt, pură coincidență, chiar am vrut să trec prin pagina ta, când am văzut că ai postat "Azilul" 1, dar din lipsă de timp, n-am apucat. O să îmi onorez promisiunea deoarece-cred că ți-am mai spus asta-îmi place cum scrii. Mă bucur că ți-a plăcut ce ai citit aici.
Da, asta e altceva... e suficient cât să îți dorești să mergi mai departe, dincolo de cuvinte, pentru a le descoperi istoria. Poate voi reuști să revin, așa cum merită textul, dar am vrut să las semn că așteptam ceva mai în stilul tău, și de aici plec mulțumită, dacă se poate spune așa :) Am doar o întrebare: presupun că discuții înseamnă că are și Ramona Iancu o contribuție la acest text. Dacă este așa, presupun, iarăși, că ai acordul ei pentru a publica aici.
aranca, nu te mai repezi la mine. nu vreau raul nimanui. fireste ca te las pe tine sa decizi. daca te acuzam de ceva o faceam pe fata. nu am prea mari scrupule cand mi se pare ca timpul de dilata si ar trebui sa ramana contractat. am spus ca mi-a placut poemul tau (cred ca asta trebuia sa intelegi, nu?!). orice, mai putin ipocrita sa nu-ti imaginezi ca sunt. sunt extrem de directa. sper sa te convingi in timp, daca nu ai apucat inca. a fost o coincidenta, dar cu semnificatii total diferite. ma interesa parerea ta de specialist. asa cel putin am inteles... a bientot (cu circumflex si zambet lipsit de complezenta...
"Privește la Ovidiu Nacu cît de lipsit de bun simț răspunde cuiva care îi atrage frumos atenția că a încălcat un regulament pe care el s-a angajat să îl respecte. Nu l-a obligat absolut nimeni. Deci în esență dumnealui se complace să fie un mincinos, adică un șarlatan, adică un om care promite una și face alta". Domnule Virgil Titarenco, in mod oficial imi cer scuze daca Dvs considerati (si din agresivitatea limbajului folosit, inteleg ca asa e) ca v-am jignit, ori am intentionat sa va denigrez. Va inteleg seriozitatea in impunerea regulilor de buna functionare a sitului proprietate personala (nu insa si aversiunea pentru o libertate creatoare, chiar daca nu a mea, a obraznicului), fara de care situl Dvs il vedeti intrat in anarhie. Daca tot veni vorba de Regulament, sa nu uitam ca sambata a fost facuta pentru om, nu invers, si cu Regulamentul in mana poti brutaliza -"legal!"- muritorul de rand care intra pe hermeneia cu statutul de autor, ca mai apoi, dintr-o (una bucata) poezie criticata ca fiind "neinspirata", sa fie impins represiv spre periferia noviciala, iar textele-i (acum prea "dese") sa fie atentionate cu deget militienesc. Asadar, iertati-ma, dar ceea ce Dvs considerati a "atrage frumos atenția că a încălcat un regulament pe care el s-a angajat să îl respecte" eu inteleg drept palma si peste obrazul stang, ce din nesfintenie am refuzat astazi sa-l vi-l ofer. Intrand pe situl Hermeneia nu am semnat nici un contract, nici un angajament juridic fata de care eu sa-mi exercit responsabilitatile legale. Regulamentul sitului, atat de hiperbolizat in acest context, eu l-am privit mai degraba ca facand parte din codul etic al membrilor, decat ca un Decalog absolut si universal valabil in fiecare pixel al sitului. Aici identific eu diferenta de perspectiva dintre noi. Va inteleg frustrarile, la care am contribuit si eu cu si fara stiinta, dar nu ma regasesc de fel in portretul ce mi l-ati inchegat: "în esență dumnealui se complace să fie un mincinos, adică un șarlatan, adică un om care promite una și face alta". Imi cer inca o data scuze pentru nervii Dvs. iritati. Cand golania teribilista ramane ultima arma in fata tancului, poate ca merita folosita. Eu asa am facut, iar consecintele se vad. Cu intarziat respect, Ovidiu.
are in el acea simplitate si tristete senina a oamenilor cu suflet mare, a poetilor ce transmit intens nostalgii nebanuite, frumoase prin sinceritatea lor, a durerii din ele. mi-a placut mult si pentru ca m-am gasit aici. foarte frumos!
un flash, o varianta a unei toamne destul de bine conturata in care eu as accentua totusi "prabusirea", inlocuind "in" din primul vers cu "peste"... parca imaginea e mai veridica si mai de impact daca prabusirea se face "peste" ceva ... si as scoate "niste" din penultimul vers eliminand ambiguitatea ...folosirea cuvintelor de mica notorietate: tamarisc, peptide, muntii adirondack, restrang peisajul la un cadru concret, ceea ce da personalitate textului.
ganduri bune
Anna
Cred că pentru nuanţa de continuitate, de mişcare în nemişcare, de veşnicie. Dar eu nu prea mă pricep la genul acesta de texte. Şi chiar dacă nici nu mă prea prinde (genul) la gust, acesta mi se pare reuşit.
În haiku se acceptă figuri de stil fără 3/5 ani de muncă silnică la groapa cu cifre?
finalul e putin cam blah blah blah dar prima parte si ideea in general e buna. cred ca lui ecaterina ii trebuie ceva mai mult curaj sa iasa din ea insasi si sa scrie
ce e aia lunatie? personal gasesc septicemia ca fiind un termen nepotrivit. septicemia este o infectie sau un sepsis al singelui. cum translezi asta la memorie imi e cam greu de priceput si asta mai ales cind incepe sa bolboroseasca. despre genunchii fluturilor am mai citit undeva si si acolo am comentat negativ. nu stiu de ce ma duce cu gindul la genunchiul broastei
mi-a placut, e o scriere aproape molcoma, aproape trista si totusi fara sa zaboveasca in niciuna...
Ma intreb de ce ai ales "cant" in loc de cantec. Mintea mea citea inainte "cantec" si s-a terminat mai repede cuvantul in fata mea.
"Pianistul canta doar pe clapele negre"-simplu si de efect. O stare reusita poezia asta. Asa o percep eu, azi.
cand te-am regasit azi dimineata aici, inima mea s-a bucurat. un lucru bun bun, revenirea ta. plus un poem de penita de aur, pe care stii ca il iubesc. inca o data, imi pare rau ca nu ne-am vazut la iasi. la buna citire, vladimire. bine ai revenit
Ecaterina, ma bucur ca e pe gustul tau, in ceea ce priveste greselile nu stiu exact la ce te referi. cratima de la 'știu ca stai' o accept si mi-o asum insa inserarea verbului a fi acolo unde se subantelege si ar ingreuna citiera nu o consider necesara, iar la pima observatie interogatia la prezent este dorita. nu cosider acestea fiind greseli ci poate doar fortari pentru a reda exact ceea ce am vrut sa redau. dupa cum cred ca ai sesizat exista un singur semn de punctuatie, asta tot pentru a lasa cititorul sa respire exact acolo unde simte nevoia. multumesc pentru atentie, cu prietenie, Adriana
mulțumesc pentru înțelegere! e superbă! oare faci ilustrație, coperți sf? ai un blog al tău? și pentru că am admirat-o mult impreună cu un prieten drag, apreciind atât munca cât și imaginația, permite-mi să ofer o steluță în semn de prețuire. la convențiile europene sf ai fi făcut furori și sigur ai fi găsit contracte efectiv pentru ilustrație.
mie din contră, prima mi se pare mai fără drojdie. dar e inutil să vorbim despre prima și a doua jumătate, textul este indivizibil. cel puțin așa l-am frământat și l-am copt eu, să nu poată fi rupt în bucăți. e posibil că sunt eu un brutar ne-îndemânatic, totuși. thanks anyway for the comment.
Multumesc Cami. Cred ca se va gasi o modalitate cu privire la obtinerea cartii. Am sa intreb la editura. As fi vrut si eu sa trec prin Sibiu fiindca e capitala europeana anul acesta dar poate la anul. Dana, multumesc mult. E ciudata viata. Pe de o parte inchei lucrurile cu ultima mea locuinta in Romania. Pe de alta parte imi incep o alta "existenta" in Romania. Am sentimente amestecate.
nu inteţionez să intru în polemică /conflict cu colegii mei.
acest poem nu e nici de peniţe nici de recomandate.
nu ştiu cine a făcut recomandarea şi nici nu are importanţă. important e că fiind un poem fară valenţe deosebite, consultarea editorilor era necesară.
ştiu texte mult mai bune – ca editor am considerat că poate nu e locul lor la recomandate, poate am greşit, dar cu siguranţă mult mai bune.
Hm... nu eram sigură cam cât să îngroș tușa comis-voiajorului, pentru că ideea este tocmai contrastul dintre el și bătrâni, de aici se naște absurdul situației. Iar detaliile constituie obsesia mea de când am început să scriu, mai ales că aici trebuiau să dea naștere atmosferei aceleia creepy din casă. Stilul... încă îl caut. Trebuie să mai lucrez asupra textului, este proaspăt, ți-aș fi fost recunoscătoare dacă mi-ai fi indicat unde am typos... eu l-am corectat de multe ori, dar se pare că mi-au scăpat. Oricum, mulțumesc că ai avut răbdarea să mă citești :)
cred ca poemul acesta dincolo de discursul sprintar, are o cu siguranta o adancime „codata” departe de „comunul” obisnuit, o incursiune intr-un univers al pasilor liberi, un salt peste perceperea logica, cu intrarea directa a imaginatiei intr-o infatisare mult mai plina de semnificatii... si daca tonul ludic confera armonie scrierii, finalul accentueaza adancimea unui mesaj care nu ingradeste, impune doar citirea pe un portativ special
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
de astfel de opinii sincere am nevoie. de comunicare directa, netrunchiata. asa, vad si eu cum stau. am hotarat sa fac o curatenie generala printre poemele mele si sa nu ma fac de ras cu texte slabe. deci, mai astept o parere pro sau contra si las sau scot textul pana reusesc sa intru in el si sa incerc sa-l fac sa functioneze. este un gest sanatos asta si poate, astfel, reusesc sa optimizez ceva. am nevoie de ajutorul vostru. hermeneia va trebui sa devina chiar asta: un atelier. nu numai o simeza. nu ma supara deloc opiniile negative. sa nu cumva sa credeti asta. doar ca vreau sa le exprimati mai fara intortocheli, daca se poate, ca sa inteleg unde este problema. accet si apreciez un punct de vedere cinstit si argumentat macar in mare. adrian, numele meu chiar nu este o povara. de asta l-am si pastrat.
pentru textul : de dragoste depentru parerile dumneavoastra! ei, daca as putea...
pentru textul : Tendințe primăvară-vară 2014 deUn titlu reluat in text cu o imagina interesanta, usor amuzanta. Imi place ideea pomului decupat din fereastra. Cred ca trecerea spre lupul flamand nu este benefica textului. Personal, vad textul fara "din camera copilului" sau "sunt un lup flamand". Finalul creste intensitatea si imi pare bine construit. Daca mi se permite o formulare... eu l-as vedea astfel: " liniștea e o inimă lipită pe ușă uneori treci prin ea spre pomul decupat din fereastră strigătul meu se oprește pe un perete apoi traversează strada pe la colț când Dumnezeu e pe partea cealaltă înghit întunericul ca pe-o rană inima mea se face confeti îți îmbracă trupul înainte să-l pietrifice " Ialin
pentru textul : Inima mea se face confeti deDaniela, mie mi-a placut. m-am ratacit putin, e drept, in prima strofa, unde ai inserat o amintire care pe mine, cititorul, ma tine pe margine. dar fara fragmentul acesta
pentru textul : ceai cald pentru trup de"adunând clipele ca pe bunul cel mai de preț
masa cu două scaune
visul de pe riviera franceză
pâlpâie"
e un poem in care ma pot regasi pe deplin.
Mersi și ție, ca și tuturor celorlalți :) De fapt, pură coincidență, chiar am vrut să trec prin pagina ta, când am văzut că ai postat "Azilul" 1, dar din lipsă de timp, n-am apucat. O să îmi onorez promisiunea deoarece-cred că ți-am mai spus asta-îmi place cum scrii. Mă bucur că ți-a plăcut ce ai citit aici.
pentru textul : Paharul cu apă deDa, asta e altceva... e suficient cât să îți dorești să mergi mai departe, dincolo de cuvinte, pentru a le descoperi istoria. Poate voi reuști să revin, așa cum merită textul, dar am vrut să las semn că așteptam ceva mai în stilul tău, și de aici plec mulțumită, dacă se poate spune așa :) Am doar o întrebare: presupun că discuții înseamnă că are și Ramona Iancu o contribuție la acest text. Dacă este așa, presupun, iarăși, că ai acordul ei pentru a publica aici.
pentru textul : A doua mea copilărie dearanca, nu te mai repezi la mine. nu vreau raul nimanui. fireste ca te las pe tine sa decizi. daca te acuzam de ceva o faceam pe fata. nu am prea mari scrupule cand mi se pare ca timpul de dilata si ar trebui sa ramana contractat. am spus ca mi-a placut poemul tau (cred ca asta trebuia sa intelegi, nu?!). orice, mai putin ipocrita sa nu-ti imaginezi ca sunt. sunt extrem de directa. sper sa te convingi in timp, daca nu ai apucat inca. a fost o coincidenta, dar cu semnificatii total diferite. ma interesa parerea ta de specialist. asa cel putin am inteles... a bientot (cu circumflex si zambet lipsit de complezenta...
pentru textul : știi, doar dimineața... de"Privește la Ovidiu Nacu cît de lipsit de bun simț răspunde cuiva care îi atrage frumos atenția că a încălcat un regulament pe care el s-a angajat să îl respecte. Nu l-a obligat absolut nimeni. Deci în esență dumnealui se complace să fie un mincinos, adică un șarlatan, adică un om care promite una și face alta". Domnule Virgil Titarenco, in mod oficial imi cer scuze daca Dvs considerati (si din agresivitatea limbajului folosit, inteleg ca asa e) ca v-am jignit, ori am intentionat sa va denigrez. Va inteleg seriozitatea in impunerea regulilor de buna functionare a sitului proprietate personala (nu insa si aversiunea pentru o libertate creatoare, chiar daca nu a mea, a obraznicului), fara de care situl Dvs il vedeti intrat in anarhie. Daca tot veni vorba de Regulament, sa nu uitam ca sambata a fost facuta pentru om, nu invers, si cu Regulamentul in mana poti brutaliza -"legal!"- muritorul de rand care intra pe hermeneia cu statutul de autor, ca mai apoi, dintr-o (una bucata) poezie criticata ca fiind "neinspirata", sa fie impins represiv spre periferia noviciala, iar textele-i (acum prea "dese") sa fie atentionate cu deget militienesc. Asadar, iertati-ma, dar ceea ce Dvs considerati a "atrage frumos atenția că a încălcat un regulament pe care el s-a angajat să îl respecte" eu inteleg drept palma si peste obrazul stang, ce din nesfintenie am refuzat astazi sa-l vi-l ofer. Intrand pe situl Hermeneia nu am semnat nici un contract, nici un angajament juridic fata de care eu sa-mi exercit responsabilitatile legale. Regulamentul sitului, atat de hiperbolizat in acest context, eu l-am privit mai degraba ca facand parte din codul etic al membrilor, decat ca un Decalog absolut si universal valabil in fiecare pixel al sitului. Aici identific eu diferenta de perspectiva dintre noi. Va inteleg frustrarile, la care am contribuit si eu cu si fara stiinta, dar nu ma regasesc de fel in portretul ce mi l-ati inchegat: "în esență dumnealui se complace să fie un mincinos, adică un șarlatan, adică un om care promite una și face alta". Imi cer inca o data scuze pentru nervii Dvs. iritati. Cand golania teribilista ramane ultima arma in fata tancului, poate ca merita folosita. Eu asa am facut, iar consecintele se vad. Cu intarziat respect, Ovidiu.
pentru textul : Doină deare in el acea simplitate si tristete senina a oamenilor cu suflet mare, a poetilor ce transmit intens nostalgii nebanuite, frumoase prin sinceritatea lor, a durerii din ele. mi-a placut mult si pentru ca m-am gasit aici. foarte frumos!
pentru textul : dacă deun flash, o varianta a unei toamne destul de bine conturata in care eu as accentua totusi "prabusirea", inlocuind "in" din primul vers cu "peste"... parca imaginea e mai veridica si mai de impact daca prabusirea se face "peste" ceva ... si as scoate "niste" din penultimul vers eliminand ambiguitatea ...folosirea cuvintelor de mica notorietate: tamarisc, peptide, muntii adirondack, restrang peisajul la un cadru concret, ceea ce da personalitate textului.
pentru textul : newsflash/2 deganduri bune
Anna
Silviu, mulţam!
Bobadil, d-le Manolescu, ok, e un text slab. Altfel, mă bucur să vă văd extaziaţi de acest fapt. E bine că mai există şi astfel de lucruri.
pentru textul : Zugzwang dede ce nu „sprijină cerul” ?
Cred că pentru nuanţa de continuitate, de mişcare în nemişcare, de veşnicie. Dar eu nu prea mă pricep la genul acesta de texte. Şi chiar dacă nici nu mă prea prinde (genul) la gust, acesta mi se pare reuşit.
În haiku se acceptă figuri de stil fără 3/5 ani de muncă silnică la groapa cu cifre?
pentru textul : Haiku deNu a mers, deci vă rog să o faceţi Dv. L-aş retrage, dar vreau să văd ce pot face pe viitor din el. Cezar
pentru textul : Judecata de Apoi deOk, Adrian. M-ai convins. Aștept din partea ta un feedback după ce revin cu modificări. salut.Eugen.
pentru textul : Visătorul sugrumat în somn definalul e putin cam blah blah blah dar prima parte si ideea in general e buna. cred ca lui ecaterina ii trebuie ceva mai mult curaj sa iasa din ea insasi si sa scrie
pentru textul : ecaterina dispare deCohen, of course. Sorry, acum am vazut k-ul, Dorin.
pentru textul : centrul lumei dece e aia lunatie? personal gasesc septicemia ca fiind un termen nepotrivit. septicemia este o infectie sau un sepsis al singelui. cum translezi asta la memorie imi e cam greu de priceput si asta mai ales cind incepe sa bolboroseasca. despre genunchii fluturilor am mai citit undeva si si acolo am comentat negativ. nu stiu de ce ma duce cu gindul la genunchiul broastei
pentru textul : septicemia memoriei deStefan Mihailescu, in poemul de fatza.
printre altele, am dat aici si de sindromul "mie asta nu mi se poate intampla", bine surprins.
PS: n-as fi dezvaluit identitatea EI...:)
placut.
pentru textul : Milli demi-a placut, e o scriere aproape molcoma, aproape trista si totusi fara sa zaboveasca in niciuna...
Ma intreb de ce ai ales "cant" in loc de cantec. Mintea mea citea inainte "cantec" si s-a terminat mai repede cuvantul in fata mea.
"Pianistul canta doar pe clapele negre"-simplu si de efect. O stare reusita poezia asta. Asa o percep eu, azi.
pentru textul : Cântecul ei trist decand te-am regasit azi dimineata aici, inima mea s-a bucurat. un lucru bun bun, revenirea ta. plus un poem de penita de aur, pe care stii ca il iubesc. inca o data, imi pare rau ca nu ne-am vazut la iasi. la buna citire, vladimire. bine ai revenit
pentru textul : De anima deEcaterina, ma bucur ca e pe gustul tau, in ceea ce priveste greselile nu stiu exact la ce te referi. cratima de la 'știu ca stai' o accept si mi-o asum insa inserarea verbului a fi acolo unde se subantelege si ar ingreuna citiera nu o consider necesara, iar la pima observatie interogatia la prezent este dorita. nu cosider acestea fiind greseli ci poate doar fortari pentru a reda exact ceea ce am vrut sa redau. dupa cum cred ca ai sesizat exista un singur semn de punctuatie, asta tot pentru a lasa cititorul sa respire exact acolo unde simte nevoia. multumesc pentru atentie, cu prietenie, Adriana
pentru textul : jurnal demulțumesc pentru înțelegere! e superbă! oare faci ilustrație, coperți sf? ai un blog al tău? și pentru că am admirat-o mult impreună cu un prieten drag, apreciind atât munca cât și imaginația, permite-mi să ofer o steluță în semn de prețuire. la convențiile europene sf ai fi făcut furori și sigur ai fi găsit contracte efectiv pentru ilustrație.
pentru textul : Lemuria demie din contră, prima mi se pare mai fără drojdie. dar e inutil să vorbim despre prima și a doua jumătate, textul este indivizibil. cel puțin așa l-am frământat și l-am copt eu, să nu poată fi rupt în bucăți. e posibil că sunt eu un brutar ne-îndemânatic, totuși. thanks anyway for the comment.
pentru textul : house of the hanged man deMultumesc Cami. Cred ca se va gasi o modalitate cu privire la obtinerea cartii. Am sa intreb la editura. As fi vrut si eu sa trec prin Sibiu fiindca e capitala europeana anul acesta dar poate la anul. Dana, multumesc mult. E ciudata viata. Pe de o parte inchei lucrurile cu ultima mea locuinta in Romania. Pe de alta parte imi incep o alta "existenta" in Romania. Am sentimente amestecate.
pentru textul : Virgil Titarenco - “Mirabile dictu” - Editura Grinta, Cluj, 2007 denu inteţionez să intru în polemică /conflict cu colegii mei.
pentru textul : l’absente deacest poem nu e nici de peniţe nici de recomandate.
nu ştiu cine a făcut recomandarea şi nici nu are importanţă. important e că fiind un poem fară valenţe deosebite, consultarea editorilor era necesară.
ştiu texte mult mai bune – ca editor am considerat că poate nu e locul lor la recomandate, poate am greşit, dar cu siguranţă mult mai bune.
nu lăsa detaliul să-ți strice opinia! cum ar fi zis duduia cu pricina, dupe ce și-a admirat ultima poză făcută la carpetă!
pentru textul : jar deHm... nu eram sigură cam cât să îngroș tușa comis-voiajorului, pentru că ideea este tocmai contrastul dintre el și bătrâni, de aici se naște absurdul situației. Iar detaliile constituie obsesia mea de când am început să scriu, mai ales că aici trebuiau să dea naștere atmosferei aceleia creepy din casă. Stilul... încă îl caut. Trebuie să mai lucrez asupra textului, este proaspăt, ți-aș fi fost recunoscătoare dacă mi-ai fi indicat unde am typos... eu l-am corectat de multe ori, dar se pare că mi-au scăpat. Oricum, mulțumesc că ai avut răbdarea să mă citești :)
pentru textul : Paharul cu apă denu am solicitat desene ci corecturi.
pentru textul : uite-l pe unul foarte periculos dee pe masa de lucru, thx!:)
pentru textul : eu spre deosebire de mine decred ca poemul acesta dincolo de discursul sprintar, are o cu siguranta o adancime „codata” departe de „comunul” obisnuit, o incursiune intr-un univers al pasilor liberi, un salt peste perceperea logica, cu intrarea directa a imaginatiei intr-o infatisare mult mai plina de semnificatii... si daca tonul ludic confera armonie scrierii, finalul accentueaza adancimea unui mesaj care nu ingradeste, impune doar citirea pe un portativ special
pentru textul : cu inima cât un purice de diamant dePagini