elian, nu cred ca esti tu in masura sa justifici sau nu cantitatea de virulenta din comentariile mele iar in ce priveste lipsa de politete sau comportament civilizat cred ca am manifestat-o de mult prea multe ori si mi-a fost intimpinata de comportamente jalnice precum cel al Elei ela, nu draga mea, gresesti. tu ai "acostat" anuntul de mai sus ca sa ne spui vrute si nevrute. acestea sint faptele si sint de o nepolitete si un tupeu care baleiaza intre ridicol si jalnic. dar asta nu este treaba mea. nu ma intereseaza in ce masura te faci tu de ris atita timp cit faci chestiile astea in alta parte. apoi prin recidiva ai continuat sa imi raspunzi ignorind atentionarea mea. mi se pare de prost gust sa "justifici" continuarea comportamentului tau datorita interventiei mele. ai calcat flagrant regulamentul de mai multe ori si continui sa sfidezi. pur si simpli ma oboseste sa fac educatie unui om care nu o are si acuza pe celalalt ca jigneste. eu zic sa te uiti in oglinda si sa vezi mai bine cum arati inainte de a ma acuza. sint prea multi cei care mi-au spus ca nu stii sa te comporti intr-o comunitate. pe Hemeneia noi cautam ca oamenii sa fie respectati, relaxati si responsabili. oricine abuzeaza acest cadru nu il merita.
Nelu Jorz,
am si eu o intrebare. De ce este asa de greu sa procedezi corect vis a vis de Hermeneia cind este vorba despre un anunt din acestea? Am inteles ca lucrezi la o revista parca sau la un ziar. Intreb si eu: poate acolo oricine publica orice anunt cind are chef? Astept un raspuns.
Alma, din cate inteleg eu asa mai pe romaneste, avea si poezia asta (daca o fi poezie) doua momente sugestive, si-acolo am dat chix?! :-) Am sa o iau cu transparenta: am incercat sa modific ceva, dar nu pot renunta la mai mult, cel putin nu acum. Tu vorbesti de forta, or acolo este un moment de aparent respiro... Referitor la final: cred ca nu e prima data cand ma pui in fata unei astfel de intrebari de cotitura (sau imi aduc eu aminte gresit, e si asta posibil): de ce trebuie o poezie sa aiba o anumita "conduita"?! De ce trebuie sa se muleze neaparat pe o anumita linie ideatica prestabilita? Pe langa faptul ca am vrut sa vorbesc intocmai de o noapte oarecum alba, eu cred ca cel care citeste, daca a reusit sa intre atat de mult in "atmosfera" unei poezii incat sa si-o insuseasca, va avea puterea la un moment dat sa se lase si in voia poetului... Lasa-ma, Alma, asadar, sa iti vorbesc despre o noapte in care nu se doarme. Daca forma are de suferit, in sensul ca este "urta" (dar ce-i urat in poezie?!), atunci aici da, se mai poate lucra. si imi sunt de folos (asta sigur nu e prima data cand o spun :-) trecerile tale. Ariana, parte din raspuns e cuprins si in raspunsul Almei. Vezi tu, am receptat, daca doi iti spun ca esti beat, e bine sa te duci sa te culci :-). Am schimbat forma pentru a da posibilitatea de respiratie si acolo, cred ca aveti dreptate si se cerea. Dar imi doresc acelasi lucru: in textele mele nu-i nimic lesne, si poate ca da... tind catre reinventare aproape de paradox si imposibil. Despre indicatiile de regie: ideea in sine (deloc noua) este ca putem construi, intr-o oarecare masura, realitatea. Chiar o facem, pentru ca realitatea nu este realitate decat prin prisma simturilor noastre limitate. Dar este aceeasi pentru ca de fapt o anume constanta exista: aceea a sufletului. Si, in plus, "aceeasi fereastra" mai face trimitere si la alte cateva poezii in care apare aceasta fereastra, cu simbol cred eu aproape evident. Alma, uitasem: este greu sa ma explic astfel. Aici nu este numai poezie, zic eu ca e si o scena, cu timpul in spirala (mai multe momente care se intrepatrund), mai multe personaje (sunt vreo 4-5 pe-aici...). Asta ca sa nu ma spun ca fereastra nu are nici o legatura cu casa sau acel "nu voi mai scrie niciodata" cu poezia. "I trust I make myself obscure"... enough :-) Amandorura, cu mari multumiri pentru atentia cu care v-ati aplecat peste ceea ce ramane, deocamdata, cum bine a ales Virgil, experiment.
Virgile, daca spui tu asta, chiar ca sunt vremuri ciudate :-) Poate ca ar trebui si tu sa lasi subconstientul sa lucreze mai cu sarg. Mai fa o autoexilare in somn (vorbeste cu Ghilea, el e maestru), apoi daca nici kama sutra nu merge, daca incinerarea volumelor de versuri ramase nevandute nu duce decat la o reclamatie la pompieri, atunci se mai poate incerca un sepuku cu cutitul de taiat hartia (mai ai unul din astea pe acasa?) Bobadil
și acesta este un text semnificativ. as da penita, dar am observat ca nu spuneti nimic dupa. in text, as inlocui impotenta cu altceva; eventual, neputinta
Iisus s-a nascut prin primavara se pare, nu are legatura nasterea Sa cu Craciunul decat in sens simbolic. Acum se sarbatoreste Solstitiul, obicei ramas si la evrei - care nu au Craciunul, ci Hanuka - http://ro.wikipedia.org/wiki/Hanuka - Sarbatoarea Luminii.
Suntem legati de dogme, principii, reclame, pliante, e-uri, cravate, costume, MASTI, ca uitam sa traim Viata si Adevarul, asa cum ni L-a readus in minte Hristos.
e ceva in neregula cu mecanismul sitului. ma logasem, altfel n-ar fi aparut formatul "comentariul tau", folosit aici si ca loc de relativ dialog, apoi scrisesem in amanuntime o replica la raspunsul d-lui gazda si cand sa lansez textul mi-a aparut "eroare, nu puteti posta fara sa va logati". nu iau daomne fereste in nume de rau timpul pierdut, un sit asa de tanar e inerent sa aiba erori de functionare. il asigur insa pe d-l gazda ca voi raspunde alta data. intre timp il rog respectuos sa-mi faciliteze cel putin depasirea unei dileme formale. mi s-a adresat pe parcursul aceluiasi mesaj cu 'rim" si cu "domnule rim". sa nu fiu gresit inteles. nu cunosc libertate masi mare decat cea pe care o acord automat oricarui interlocutor in alegerea formulei de adresare catre mine. dar sunt un maniac al coerentei si imbatranit in tirania bunei cresteri si incerc sa ma adresez reflexiv. profit de ocazia pierderii unei bune jumartati de ora (repet, nu acuz, e inerent!), ca sa verific cat e de adevarat ca orice lucru are partea lui buna si-l rog sa-mi precizeze cum prefera sa ma adrezez. conform normelor uzuale pe net, care sunt relaxate, in lipsa unor precizari dn partea d-sale ma voi adresa neprotocolar si famimilar. rim
Remarcabil. Dai intreaga masura a talentului si, de data asta, a harului tau. Pacat ca se intampla atat de rar aceata "intreaga masura"! In rest te mentii la o cota destul de buna a unui discurs flamboaiant cu iz interesant de Ev mediu (goticul pe acolo haladuia) insa filosofard si...atat.
Am câţiva autori pe care îi urmăresc cu multă plăcere şi interes. Adrian, este unul dintre ei, întâmplător este şi poet, adică scrie.
Am să copiez din textul lui - pentru că are multe imagini vizuale, de interior, stări adânci, descrieri, etc., cu riscul să nu bat câmpii, mă opresc aici, exemplific hic et nunc, câteva:
"Spectator de ocazie,
primesc adânc, în piept, momentul:
acest fariseu în chip de vădană tânără;
ochi blonzi, căzuţi în lagune ţâşnitoare,
unghii pline de mov arcuit,
pulpe goale, groase, de bronz, întinse de tocuri."
"Ca un drum tăiat alb peste câmp,
către gară,
ca o noapte cu salcâmi despletiţi
peste vis."
Exceptional text (si nu imi place sa arunc cuvinte asa, intr-o doara) cu o aura de modern in forma aceasta care deja nici clasica nu o mai pot numi pentru ca Dedalul reinventeaza, aseaza cuvinte alaturi de semne cabalistice dincolo de punctuatie si uite cum ramai asa, privitor mut la un teatru nu al absurdului ci dimpotriva al unui concret izbavitor si ce sa vezi, livezi, cirese si imaginarul care iti joaca o minunata festa pana la urma nu ai ce face... iei textul il stropesti cu apa si ii zici poezie. Ave tie Dedale ca te mai citesc si io pe aici, amaratul de mine. Se ascund elefantii prin ciresi, oamenii printre crime de lesmajestate si poetii printre noi. Asa a fost si asa va ramane mereu. Andu
Interesant. Dumnezeu (zei) cu majuscula, cu minuscula, la singular si la plural. Dorin sta cu Anghel pe o terasa la o cafea si filozofeaza. Anghel litereaza. Dorin priveste lumea prin niste ochelari mari cat o roata de car cazuta pe nas. Anghel face bule colorate de sapun si le sparge cu unghia degetului mic. Frumos poem. Bobadil.
bună dimineaţa!
un poem tonic în care mă regăsesc total.
mă bucur să constat că nu sunt singura care îşi doreşte să "evadeze" pe o insulă.
"nu mai știu să vorbesc
nu mai știu să m-apropii
toți te întreabă de ce plîngi
nimeni de ce rîzi" ...
un semn de apreciere.
Nu mă deranjează din moment ce există o explicaţie.
Eram atât de prins încât nici nu mi-am dat seama.
Criticile la subiect sunt binevenite.
Voi avea mereu câte ceva de învăţat.
Un poem desăvârșit. Nu am găsit nici o fisură, e echilibrat pe toate registrele de trăire perceptibile sau în subtil, e bine prelucrat tehnic, îi oferă cititorului posibilitatea de a gândi, a simți și a se lăsa reveriei. Cel mai mult am rezonat cu ultima strofă. Apreciez și cum ai modelat timpurile de astă dată, în acord cu adâncurile sau înalturile redate. Felicitări, Vladimir, este - din tot ce am citit de atâta vreme la tine (și am citit tot) - unul dintre cele mai bune poeme, dacă nu cel mai bun. Aș îndrăzni să te rog să îl incluzi într-un volum rar.
trecerea clipelor în vârtejul de roți, când iubirea se aruncă macilor, în câmp - textul meu cu haine vechi și petece de alb nou comentariul tău, prea frumos, prea târziu regăsit - mulțumesc, Marina
aleg 3 versuri superbe. ele singure, pt mine, fac un poem:
"Pentru noi cei care învârtim roţile
Pe drumurile mereu stricate,
Cu țara ne putem acoperi."
"acoarelă "... daca nu e vorba despre vreo floare despre care nu am auzit cred ca se scrie "acuarela". In strofa finala parca parca reusesti sa transmiti ceva dar imaginile nu par defel veridice.
îmi place mult. sinceritate, profunzime, intensitate,joc,spleen,frământare... toate se îmbină excelent într-o transparență de invidiat. remarc aceste versuri: "There is a war of cold and hot To be myself or to be not" și "And closing eyes I see the shore The day the war will be no more…" iar tematica este cea plăcută mie.
Mă așteptam să văd poza, în final, a povestitorului. Așa că am zâmbit și am reluat textul, pentru a desluși conturul figurii. Mi-a părut ca o spirală, cu cât recitesc, cu atât mai mult urc pașii spre un centru necunoscut, încă. Mi-a plăcut: "ceața desenând cu vârful piciorului drumul".
am citit si eu textul. si cred ca nimeni (sper ca nici paul) nu se indoieste de faptul ca am admirat intotdeauna ceea ce a scris el cind a scris bine. textul de fata insa m-a dezamagit. de fapt nu am inteles ce vrea sa spuna. si nu va grabiti sa imi spuneti ca de aici, de aiurea, din california, eu nu mai am cum sa simt cu tragedia siretului, blah, blah, blah. pentru ca e un cheap shot. nu are nici o legatura cu sentimentalismele noastre. ce vreau sa spun e ca nu am inteles ce a vrut sa spuna paul prin si in textul sau. cred ca stie el vorba aia a lui mark twain care zicea ca daca un ciine musca un om este un fapt dar daca un om musca un ciine este o stire. cam tot ce a scris el pe aici sint fapte. nici macar impresii. un fel de ventilare de suparari cu prezentare de obvious. plictisitor. toti stim ca romanii sint asa. nu numai vladica ci si opinca. adica ni s-a reamintit ca romanii sint un popor de monsti. well, chestia asta o stiam. ce m-ar fi interesat era daca mi-ar fi spus de ce crede el ca sint ei asa. sau daca ne-ar fi descris o monstruozitate de care nu am mai auzit. adica daca ar fi facut analiza sociala sau tabloid. dar asa, e doar blog. exact ceea ce critica el.
si, sa nu fiu inteles gresit. eu sint convins ca paul (nu caracatita .. apropos, ce sideline ieftin.. te credeam paul ceva mai profund, but anyway), deci sint convins ca paul a vazut si experimentat chestii interesante, si poate chiar tragice. dar cine nu a experimentat asta..? o simpla insiruire de genul (ion creanga!) "hai sa va spun nepotii mei ce a mai vazut taica, oh boje moi!" nu cred ca prezinta mare interes.
ca sa nu mai spun ca pe alocuri anumite scapari, care isi uita modestia acasa, fac povestea sa fie cam tongue in cheek. mai raminea sa ne spuna ce Canon are paul.
eu insa mai astept. vorba lu' bobadil...
Un texte superbe, qui porte à la réflexion de la pensée ainsi qu'à la réflexion du regard sur un paysage intérieur. En fait, j'aime particulièrement ce texte qui me fait penser à la méditation et au "non-agir" total: depuis la rive, j'observe les évènements. A noter la construction et le très beau rythme interne de ce poème grâce à de nombreuses allitérations : mordent - mouvant, la lune - dans l'eau, coule- croise, ombre- arbres. Le plus beau vers étant le final : "La respiration pousse la nuit vers les berges." Bienvenue Daniela sur ce site.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
elian, nu cred ca esti tu in masura sa justifici sau nu cantitatea de virulenta din comentariile mele iar in ce priveste lipsa de politete sau comportament civilizat cred ca am manifestat-o de mult prea multe ori si mi-a fost intimpinata de comportamente jalnice precum cel al Elei ela, nu draga mea, gresesti. tu ai "acostat" anuntul de mai sus ca sa ne spui vrute si nevrute. acestea sint faptele si sint de o nepolitete si un tupeu care baleiaza intre ridicol si jalnic. dar asta nu este treaba mea. nu ma intereseaza in ce masura te faci tu de ris atita timp cit faci chestiile astea in alta parte. apoi prin recidiva ai continuat sa imi raspunzi ignorind atentionarea mea. mi se pare de prost gust sa "justifici" continuarea comportamentului tau datorita interventiei mele. ai calcat flagrant regulamentul de mai multe ori si continui sa sfidezi. pur si simpli ma oboseste sa fac educatie unui om care nu o are si acuza pe celalalt ca jigneste. eu zic sa te uiti in oglinda si sa vezi mai bine cum arati inainte de a ma acuza. sint prea multi cei care mi-au spus ca nu stii sa te comporti intr-o comunitate. pe Hemeneia noi cautam ca oamenii sa fie respectati, relaxati si responsabili. oricine abuzeaza acest cadru nu il merita.
pentru textul : Cenaclul Virtualia - la a VII-a ediție de.
pentru textul : mi-am propus să scriu o poezie plină de spații albe debordând enigmatice sub apăsarea titlului, căci numai el, poate ascunde sau arăta cât de mult îl iubesc. În el îmi pun toată nădejdea tot tremurul și deNelu Jorz,
pentru textul : Concurs Naţional de Poezie deam si eu o intrebare. De ce este asa de greu sa procedezi corect vis a vis de Hermeneia cind este vorba despre un anunt din acestea? Am inteles ca lucrezi la o revista parca sau la un ziar. Intreb si eu: poate acolo oricine publica orice anunt cind are chef? Astept un raspuns.
Alma, din cate inteleg eu asa mai pe romaneste, avea si poezia asta (daca o fi poezie) doua momente sugestive, si-acolo am dat chix?! :-) Am sa o iau cu transparenta: am incercat sa modific ceva, dar nu pot renunta la mai mult, cel putin nu acum. Tu vorbesti de forta, or acolo este un moment de aparent respiro... Referitor la final: cred ca nu e prima data cand ma pui in fata unei astfel de intrebari de cotitura (sau imi aduc eu aminte gresit, e si asta posibil): de ce trebuie o poezie sa aiba o anumita "conduita"?! De ce trebuie sa se muleze neaparat pe o anumita linie ideatica prestabilita? Pe langa faptul ca am vrut sa vorbesc intocmai de o noapte oarecum alba, eu cred ca cel care citeste, daca a reusit sa intre atat de mult in "atmosfera" unei poezii incat sa si-o insuseasca, va avea puterea la un moment dat sa se lase si in voia poetului... Lasa-ma, Alma, asadar, sa iti vorbesc despre o noapte in care nu se doarme. Daca forma are de suferit, in sensul ca este "urta" (dar ce-i urat in poezie?!), atunci aici da, se mai poate lucra. si imi sunt de folos (asta sigur nu e prima data cand o spun :-) trecerile tale. Ariana, parte din raspuns e cuprins si in raspunsul Almei. Vezi tu, am receptat, daca doi iti spun ca esti beat, e bine sa te duci sa te culci :-). Am schimbat forma pentru a da posibilitatea de respiratie si acolo, cred ca aveti dreptate si se cerea. Dar imi doresc acelasi lucru: in textele mele nu-i nimic lesne, si poate ca da... tind catre reinventare aproape de paradox si imposibil. Despre indicatiile de regie: ideea in sine (deloc noua) este ca putem construi, intr-o oarecare masura, realitatea. Chiar o facem, pentru ca realitatea nu este realitate decat prin prisma simturilor noastre limitate. Dar este aceeasi pentru ca de fapt o anume constanta exista: aceea a sufletului. Si, in plus, "aceeasi fereastra" mai face trimitere si la alte cateva poezii in care apare aceasta fereastra, cu simbol cred eu aproape evident. Alma, uitasem: este greu sa ma explic astfel. Aici nu este numai poezie, zic eu ca e si o scena, cu timpul in spirala (mai multe momente care se intrepatrund), mai multe personaje (sunt vreo 4-5 pe-aici...). Asta ca sa nu ma spun ca fereastra nu are nici o legatura cu casa sau acel "nu voi mai scrie niciodata" cu poezia. "I trust I make myself obscure"... enough :-) Amandorura, cu mari multumiri pentru atentia cu care v-ati aplecat peste ceea ce ramane, deocamdata, cum bine a ales Virgil, experiment.
pentru textul : Cuvinte în repetiție deVirgile, daca spui tu asta, chiar ca sunt vremuri ciudate :-) Poate ca ar trebui si tu sa lasi subconstientul sa lucreze mai cu sarg. Mai fa o autoexilare in somn (vorbeste cu Ghilea, el e maestru), apoi daca nici kama sutra nu merge, daca incinerarea volumelor de versuri ramase nevandute nu duce decat la o reclamatie la pompieri, atunci se mai poate incerca un sepuku cu cutitul de taiat hartia (mai ai unul din astea pe acasa?) Bobadil
pentru textul : 3:59 a.m. deși acesta este un text semnificativ. as da penita, dar am observat ca nu spuneti nimic dupa. in text, as inlocui impotenta cu altceva; eventual, neputinta
pentru textul : noi propovăduim un hristos nenăscut deIisus s-a nascut prin primavara se pare, nu are legatura nasterea Sa cu Craciunul decat in sens simbolic. Acum se sarbatoreste Solstitiul, obicei ramas si la evrei - care nu au Craciunul, ci Hanuka - http://ro.wikipedia.org/wiki/Hanuka - Sarbatoarea Luminii.
Suntem legati de dogme, principii, reclame, pliante, e-uri, cravate, costume, MASTI, ca uitam sa traim Viata si Adevarul, asa cum ni L-a readus in minte Hristos.
Sarbatori fericite!
pentru textul : Crăciun e când s-a născut Isus dee ceva in neregula cu mecanismul sitului. ma logasem, altfel n-ar fi aparut formatul "comentariul tau", folosit aici si ca loc de relativ dialog, apoi scrisesem in amanuntime o replica la raspunsul d-lui gazda si cand sa lansez textul mi-a aparut "eroare, nu puteti posta fara sa va logati". nu iau daomne fereste in nume de rau timpul pierdut, un sit asa de tanar e inerent sa aiba erori de functionare. il asigur insa pe d-l gazda ca voi raspunde alta data. intre timp il rog respectuos sa-mi faciliteze cel putin depasirea unei dileme formale. mi s-a adresat pe parcursul aceluiasi mesaj cu 'rim" si cu "domnule rim". sa nu fiu gresit inteles. nu cunosc libertate masi mare decat cea pe care o acord automat oricarui interlocutor in alegerea formulei de adresare catre mine. dar sunt un maniac al coerentei si imbatranit in tirania bunei cresteri si incerc sa ma adresez reflexiv. profit de ocazia pierderii unei bune jumartati de ora (repet, nu acuz, e inerent!), ca sa verific cat e de adevarat ca orice lucru are partea lui buna si-l rog sa-mi precizeze cum prefera sa ma adrezez. conform normelor uzuale pe net, care sunt relaxate, in lipsa unor precizari dn partea d-sale ma voi adresa neprotocolar si famimilar. rim
pentru textul : jurnal de nesomn III deda, interesant. dar nici prea multă poezie nu este pe aici.
pentru textul : nu deRemarcabil. Dai intreaga masura a talentului si, de data asta, a harului tau. Pacat ca se intampla atat de rar aceata "intreaga masura"! In rest te mentii la o cota destul de buna a unui discurs flamboaiant cu iz interesant de Ev mediu (goticul pe acolo haladuia) insa filosofard si...atat.
pentru textul : Mit deAm câţiva autori pe care îi urmăresc cu multă plăcere şi interes. Adrian, este unul dintre ei, întâmplător este şi poet, adică scrie.
Am să copiez din textul lui - pentru că are multe imagini vizuale, de interior, stări adânci, descrieri, etc., cu riscul să nu bat câmpii, mă opresc aici, exemplific hic et nunc, câteva:
"Spectator de ocazie,
primesc adânc, în piept, momentul:
acest fariseu în chip de vădană tânără;
ochi blonzi, căzuţi în lagune ţâşnitoare,
unghii pline de mov arcuit,
pulpe goale, groase, de bronz, întinse de tocuri."
"Ca un drum tăiat alb peste câmp,
pentru textul : Ca un drum tăiat alb peste câmp către gară decătre gară,
ca o noapte cu salcâmi despletiţi
peste vis."
Exceptional text (si nu imi place sa arunc cuvinte asa, intr-o doara) cu o aura de modern in forma aceasta care deja nici clasica nu o mai pot numi pentru ca Dedalul reinventeaza, aseaza cuvinte alaturi de semne cabalistice dincolo de punctuatie si uite cum ramai asa, privitor mut la un teatru nu al absurdului ci dimpotriva al unui concret izbavitor si ce sa vezi, livezi, cirese si imaginarul care iti joaca o minunata festa pana la urma nu ai ce face... iei textul il stropesti cu apa si ii zici poezie. Ave tie Dedale ca te mai citesc si io pe aici, amaratul de mine. Se ascund elefantii prin ciresi, oamenii printre crime de lesmajestate si poetii printre noi. Asa a fost si asa va ramane mereu. Andu
pentru textul : Gioconda și Elefantul deInteresant. Dumnezeu (zei) cu majuscula, cu minuscula, la singular si la plural. Dorin sta cu Anghel pe o terasa la o cafea si filozofeaza. Anghel litereaza. Dorin priveste lumea prin niste ochelari mari cat o roata de car cazuta pe nas. Anghel face bule colorate de sapun si le sparge cu unghia degetului mic. Frumos poem. Bobadil.
pentru textul : dimineața, fragii dispăruseră debună dimineaţa!
pentru textul : bună dimineața din nou deun poem tonic în care mă regăsesc total.
mă bucur să constat că nu sunt singura care îşi doreşte să "evadeze" pe o insulă.
"nu mai știu să vorbesc
nu mai știu să m-apropii
toți te întreabă de ce plîngi
nimeni de ce rîzi" ...
un semn de apreciere.
Nu mă deranjează din moment ce există o explicaţie.
Eram atât de prins încât nici nu mi-am dat seama.
Criticile la subiect sunt binevenite.
Voi avea mereu câte ceva de învăţat.
Toate cele bune!
pentru textul : Ulbis la pătrat deUn poem desăvârșit. Nu am găsit nici o fisură, e echilibrat pe toate registrele de trăire perceptibile sau în subtil, e bine prelucrat tehnic, îi oferă cititorului posibilitatea de a gândi, a simți și a se lăsa reveriei. Cel mai mult am rezonat cu ultima strofă. Apreciez și cum ai modelat timpurile de astă dată, în acord cu adâncurile sau înalturile redate. Felicitări, Vladimir, este - din tot ce am citit de atâta vreme la tine (și am citit tot) - unul dintre cele mai bune poeme, dacă nu cel mai bun. Aș îndrăzni să te rog să îl incluzi într-un volum rar.
pentru textul : apostasia detrecerea clipelor în vârtejul de roți, când iubirea se aruncă macilor, în câmp - textul meu cu haine vechi și petece de alb nou comentariul tău, prea frumos, prea târziu regăsit - mulțumesc, Marina
pentru textul : ne-ajunge mâine, ca un tren deAranca, pe bune ca m-ai pierdut. N-am priceput nimic din ce ai scris. Mai putin partea cu radioactivitatea....
pentru textul : cuvintele sînt dealeg 3 versuri superbe. ele singure, pt mine, fac un poem:
pentru textul : Cu ţara de"Pentru noi cei care învârtim roţile
Pe drumurile mereu stricate,
Cu țara ne putem acoperi."
"acoarelă "... daca nu e vorba despre vreo floare despre care nu am auzit cred ca se scrie "acuarela". In strofa finala parca parca reusesti sa transmiti ceva dar imaginile nu par defel veridice.
pentru textul : far deîmi place mult. sinceritate, profunzime, intensitate,joc,spleen,frământare... toate se îmbină excelent într-o transparență de invidiat. remarc aceste versuri: "There is a war of cold and hot To be myself or to be not" și "And closing eyes I see the shore The day the war will be no more…" iar tematica este cea plăcută mie.
pentru textul : there is a war ▒ deda, dureroasa prin mesaj. „întrebarea” mea ar fi, dar aici se află ceva?
pentru textul : spălat uscat și deloc pufos deMultumesc pentru ajutor! De laude nu mai zic nimic, poate ma pacaliti.
pentru textul : made in deMă așteptam să văd poza, în final, a povestitorului. Așa că am zâmbit și am reluat textul, pentru a desluși conturul figurii. Mi-a părut ca o spirală, cu cât recitesc, cu atât mai mult urc pașii spre un centru necunoscut, încă. Mi-a plăcut: "ceața desenând cu vârful piciorului drumul".
pentru textul : Paspartu din sticlă deÎmi place foarte mult. Imaginile mi se par inedite, dar ar trebui să citez aproape toată poezia.
pentru textul : Ana deam citit si eu textul. si cred ca nimeni (sper ca nici paul) nu se indoieste de faptul ca am admirat intotdeauna ceea ce a scris el cind a scris bine. textul de fata insa m-a dezamagit. de fapt nu am inteles ce vrea sa spuna. si nu va grabiti sa imi spuneti ca de aici, de aiurea, din california, eu nu mai am cum sa simt cu tragedia siretului, blah, blah, blah. pentru ca e un cheap shot. nu are nici o legatura cu sentimentalismele noastre. ce vreau sa spun e ca nu am inteles ce a vrut sa spuna paul prin si in textul sau. cred ca stie el vorba aia a lui mark twain care zicea ca daca un ciine musca un om este un fapt dar daca un om musca un ciine este o stire. cam tot ce a scris el pe aici sint fapte. nici macar impresii. un fel de ventilare de suparari cu prezentare de obvious. plictisitor. toti stim ca romanii sint asa. nu numai vladica ci si opinca. adica ni s-a reamintit ca romanii sint un popor de monsti. well, chestia asta o stiam. ce m-ar fi interesat era daca mi-ar fi spus de ce crede el ca sint ei asa. sau daca ne-ar fi descris o monstruozitate de care nu am mai auzit. adica daca ar fi facut analiza sociala sau tabloid. dar asa, e doar blog. exact ceea ce critica el.
pentru textul : despre inundaţii. altfel desi, sa nu fiu inteles gresit. eu sint convins ca paul (nu caracatita .. apropos, ce sideline ieftin.. te credeam paul ceva mai profund, but anyway), deci sint convins ca paul a vazut si experimentat chestii interesante, si poate chiar tragice. dar cine nu a experimentat asta..? o simpla insiruire de genul (ion creanga!) "hai sa va spun nepotii mei ce a mai vazut taica, oh boje moi!" nu cred ca prezinta mare interes.
ca sa nu mai spun ca pe alocuri anumite scapari, care isi uita modestia acasa, fac povestea sa fie cam tongue in cheek. mai raminea sa ne spuna ce Canon are paul.
eu insa mai astept. vorba lu' bobadil...
Deosebită prima strofă și în special versul "se scurg din zmee în cretă", o imagine inedită a trecerii copilăriei și a tuturor trecerilor...
pentru textul : zmee și cretă deIonel, studiem posibilitatea promovării contului tău ca și autor Hermeneia dar îți recomandăm deocamdată să respecți prevederile regulamentului.
pentru textul : Moș Ghiță, Veteranul denici mie nu mi se pare "textul" acesta ceva artistic. iar subtitlul mi se pare absolut de pe alta planeta.
pentru textul : linia deUn texte superbe, qui porte à la réflexion de la pensée ainsi qu'à la réflexion du regard sur un paysage intérieur. En fait, j'aime particulièrement ce texte qui me fait penser à la méditation et au "non-agir" total: depuis la rive, j'observe les évènements. A noter la construction et le très beau rythme interne de ce poème grâce à de nombreuses allitérations : mordent - mouvant, la lune - dans l'eau, coule- croise, ombre- arbres. Le plus beau vers étant le final : "La respiration pousse la nuit vers les berges." Bienvenue Daniela sur ce site.
pentru textul : Nuit sur le fleuve dePagini