... poemul acesta este cam pretenţios şi cam lipsit de strălucire. Din prima încerc să mă întreb cui se adresează, de fapt, lui Hilaire botanistul? Atunci de ce yerba mate şi nu "ilex paraguarensis", oricum, cititorul de limbă română nu înţelege ideea, poate dacă stă o vreme în Guadalajara!
Tema profetului, identificarea dumneavoastră cu acesta, este cam desuetă, sire. Şi răsuflă. Poate găsiţi ceva mai nou.
citatul rimbaldian, Ioana, sigur că acesta este: "je est un autre". eu nu l-am folosit mot-à-mot, însă l-am pus între ghilimele pentru a-l evidenţia cumva, neavând posibilitatea de a-l scrie italic ori altcumva. iar dacă ar fi să ne gândim la traducere, şi acesta este unul dintre motivele pentru care nu am ales expresia exactă a lui Rimbaud.
îţi mulţumesc mult pentru cuvinte şi sfat, onorată de prezenţa ta. te mai aştept.
Ecaterina, nu ma intereseaza instabilitatile tale sau alte motive adiacente dar te avertizez ca la urmatoarea stergere a textelor ti se va suspenda contul pentru o luna. Asta ca sa nu avem neclaritati. Cred ca voi limita foarte mult „stergerea” textelor pe Hermeneia. Nu am nimic impotriva daca cineva vrea sa plece dar nu am nici un chef sa tolerez joaca nimanui aici.
dom'le, niciodată nu ştii de unde sare iepurele. S-ar putea chiar eu să fiu obligat să dau bac-ul după textele tale. Tre' să mă port frumos şi iacă o şi fac.
Totuşi, n-ar fi bine măcar titlul să-l schimbi? Cu textul mai treacă meargă dar titlul e jalnic.
Adriana, te rog mai multă atenţie când tastezi comurile, uneori ai greşeli copilăreşti (descre, Stântul). Am observat în ultimul timp o avalanşă de greşeli presărate pe ici pe colo în comurile tale. Nu mi-o lua în nume de rău dar tu datorezi cititorului care te cunoaşte şi ştie cât poţi.
Abia asteptam un com ca asta si uite ca a venit. Am sa reproduc, in continuare, dialogul meu cu George Astalos de pe alt site. Pentru ca scopul in care am postat textul a fost sa provoc o discutie despre una si alta care se intampla prin "poiezia" noastra (draga de ea) actuala. Poate incepe pe aici o discutie in acest sens. Intre noi, "nespecialistii". Ca m-am saturat de criticastrii nostrii (zic ei, "de profesie")cu tot soiul de clasificari dambovitene saizecizecism, optzecism, douamiism...prin alte parti, se pare, se vorbeste, pare-se, mai aplicat; despre curente, par un examplu.
Si acum, discutia cu George.
George Asztalos 21.06.10 @ 9:48 editeaza
Impresia că despre mo sau po-mo trebuie vorbit doar de bine ca despre răposați. mai ales la producții citibile și uitabile rapid, fără note autentice, bazate doar pe tehnică și exclusiv interesante.
Un exorcism fără obiectul muncii în care metoda pune rezultatele în insignifianță. maestrul spune dar ceremonia nu mai e demult pe bune.
e just becouse. un fel de vrăjitor din Oz.
Gorun Manolescu 21.06.10 @ 13:23 editeaza
po-mo? nu, ca pe vremea cand l-am scris, prin ‘70, nu exista. mo? nici atat, ca habar n-aveam de el (a fost scris la “glumeti” cand facusem o vizita pe acolo – o data probabil c-am sa scriu cum am ratat, la solicitarea unui coleg de rezerva care chiar nu glumea, sa fiu pus in locul lui Nea Nicu; si am ratat pt. ca doctoru’ n-a vrut sa-mi dea bilet de voie sa ies afara si sa actionez). Atunci de ce l-am postat acu’? Ma intreb si eu. Da voi care-l mai si cititi, ce vina aveti? Aveti doamnelor si domnilor. Ca vorbiti de “Creierul nostru funcţionează (dacă o face) asemenea lumii în care trăim.” – manifest fracturist; “hiperautenticismul, cultivarea valorilor “tari” ale biograficului (optzecistii cultivau valorile slabe), predilectia pentru morbid si pentru zonele psihedelice si infraumane, deviante” – douamiism; “Până la ieşirea din haos, să trăim cel puţin un postmodernism monumental!” – manifest boierist si…pot continua daca nu ma opriti. Trebuie sa recunoasteti ca sunt un precursor cel putin genial. Si-l depasesc net – intotdeauna am suferit de modestie – pe Rimbaud cu “Sezonul lui in Infern” despre care, pe aici,Teo Mortu zicea ca dpa el nu se mai pot scrie poeme in proza. Na! Ca v-am dat unu in versuri.Daca vreti sa stiti din ce curent nou fac parte, nu va spun. Ca nu l-am patentat inca. Si-mi fura altii ieea.
George Asztalos 21.06.10 @ 14:45 editeaza
înțeleg, e ca la faza în care încerci să aprinzi trei feluri de brichete și degeaba că tot chibritul te salvează. soluția e mai degrabă alta: să ști care fel de brichete e bun și care nu. altfel ne trimit gospodinele după chibrituri. că le-am gătat…
asta apropo de curente. în rest poema e faină ca divertisment dar suferindă la capitolul autenticitate. nu e un capăt de țară dar nici genial în ghilimele nu puteți fi d-le Gorun. cu sau fără glumeți. cu sau fără patent pe idei.
să aiurim de bine. cu sau fără Nichita
Gorun Manolescu 21.06.10 @ 15:14 editeaza
Haide, george! Ca noi ne certam pe geni(t)alitate. Si peste noi vine Apocalipsa (de la Vaslui?!)Dar Cozan ala, n-o fi el genial,insa merge impotriva curentului (curentelor). Si chiar face misto de toata lumea (chiar si de el). Cu o pofta pantagruelica de parodie. E mare, dom’le. D-aia se fac criticastrii nostrii scumpi ca nu-l baga in seama. Ca s-ar lua singuri la misto si n-au simtul umorului. Cu maximalismul/Minimalismul care a inceput sa-i bantuie. Ca doar ne sincronizam, ne sincronizam…Ca pe timpuri (nu pot sa nu vorbesc despre ele, ca doar le-am trait). Cand nea Nicu s-a dus intr-o vizita de lucru la o fabrica de biscuiti si i-a intrebat pa aia “Biscuiti?”, biscuim, biscuim…
Gorun Manolescu 21.06.10 @ 16:18 editeaza
P.S.
Cand am zis ca textul asta (amarat) l-am scri prin ‘70, am zis-o pe bune. Si nici nu l-am publicat. Ca, vorba ta, mi-era frica sa nu-i iau painea de la gura lui Nichita (Dumnezeu sa-l ierte!)
Virgil, iți mulțumesc pentru intenția ta. Eu te-as ruga sa fii puțin mai atent și cum te exprimi, acel "probabil ca cam toți îngerii" cred ca a scăpat...
Nu știam ca ai renunțat sa scrii după punct cu litera mare, trebuie sa ma obișnuiesc cu acest nou stil al tău.
Aveam impresia sa simțim la fel poezia, după cum scrii tu, dar se pare ca a fost doar o impresie, ai alte simboluri și emoții despre iubire...
Îți mulțumesc pentru trecere și te mi aștept.
încă o proză feminină care mi-a plăcut astăzi. am senzația că parcă le scoateți de la sertar. sau poate mă înșel eu. chiar mă bucur că Hermeneia nu va fi doar un loc pentru poezie.
n-as zice, n-am fost nicodata in stomacul un taur dar banuiesc ca sucurile gastrice actionand pe trup trebuie sa dea cea mai buna experienta agonica traita vreodata. toata suferinta si ura care se lasa intrevazuta in celelalte unitati dau in clocot si lasa loc poemului sa se inceheie rotund.
"Un v uriaş m-apasă pe
ceafă ca şi cum m-ar apăsa un
v uriaş. Ah, cum ţipă aşteptările, speranţele si cum
în mine
s-a întors cu vârfule
acoperişul vostru,
lua-v-ar dracu’ de frumoşi". partea asta parca ar fi dintr-un alt film. ori mi-am pierdud touch-ul ori jumatate n-am inteles nimic, cealalta parte cu sperantele si visele, dupa parerea mea, da putin in patetic. In rest e ok, imi pare a fi un poem de idei, dar poate ma insel. e un poem ok, insa nu dintre cele mai bune ale tale.
Dpdv liric, este un text matur, dar nu această valenţă îl face un text bun, ci firescul expresiei complexe (şi aici nu fac joc de cuvinte), capacitatea de-a surprinde adevăruri/ subtilităţi/ adâncimi sentimentale (subiective au ba) prin mijloace artistice naturale - aşa cum se spunea şi mai sus.
Am mai spus-o, o mai spun: atâta timp cât există figura de stil ( = premeditarea), nu există text firesc/ natural/ spontan..., există doar manieră firească în care un text este scris. Aceasta este o trăsătură esenţială poeziei, iar în poezia de faţă ea vorbeşte pentru sine, de la sine.
am corectat, multumesc pentru atentionare si pentru parere. mesajul e unul din acelea cu filacterii. nu sunt citiori simpli pe acest site, aici sunt numai autori, scriitori de proza si poezie. nu cred ca cititorii simpli au descoperit acest taram literar, yet.
"Just to be careful because the monsters I will meet are pretty and friendly
They will drag me after them as much as I wanted to keep her alive all my life
She always said look up little child tonight stars will fall
But don’t you fall apart even if the one you love most goes to Sarajevo
And never comes back just listen to the radio"
e un pic aglomerat textul. eu as schimba modul de adresare astfel:
Just to be careful because the monsters you'll meet are pretty and friendly
They'll drag you after them to some killing fields
She always said look up little child tonight stars will fall
But don’t you fall apart even if the one you love most goes to Sarajevo
And never comes back just listen to the radio
astfel ai face o legatura intre Sarajevo si ce s-a intamplat pe acolo...
partea ai saraca e poezica originala, prima parte am adaugat-o azi, la repezeala, ca m-am gandit (desi "gandit" cred ca e prea mult spus) ca e prea scurta
...drept pentru care propun încadrarea textului la parodie cu un titlu gen: blind housekeeper date și ceva subtitlu cam așa: ultima noapte în vene ție se vede clar că autorul are ceea ce pretinde că look for ește... nu există acea tânguire, acel zbucium, acel freamăt, acea frenezie... prezente în textul parodiat. sau îs io beat:))
Marga (sau un "m", un "a", un "r"... ai prins esenţa, nu? Sper totuşi să reuşeşti să treci cândva de aceste etape infantile), eu am tratat textul tău cu seriozitate şi cu deschidere spre pozitiv - adică, onest. Că, în final, din cauza celor pomenite în primul comentariu, am avut o părere negativă, asta-i altă poveste. M-aş bucura ca răspunsurile tale să fie ceva mai, hai să le spunem, cumpătate. Nopate/dimineaţă faină!
pi punct es: dacă tot scrii, încearcă s-o faci corect: trei A, nu "trei de a" - ce, când vezi trei scaune, spui "trei de scaune?" Pe altă linie, nu poţi "mulţumi umilă" (umilă = atribut, aşadar ar trebui închis între virgule, căci determină subiectul) dar poţi mulţumi umil, unde "umil" este adverb.
intilnesc un poem ce-si identifica vectorii proportional cu starile autorului, un spatiu interior amenajat in alte nuante, insotite de tuse profunde, de un calibru calitativ superior... un exemplu elocvent: "acoperă pustiul trupului meu cu puțină răbdare lasă-mă să ard lasă tălpile să pască întunericul ierbii nu căuta inima în sângele ce aleargă în agonie prin tranșeele mâinilor e prea târziu"
si daca picam in adoratie ce e rau? e bine ca altii au idoli staruri rock... imi place poemul chiar daca simt ca nu suna bine inca...si nu e versiunea finala...
Bonjour Ioana, bienvenue dans la section bilingue :) Je te signale quelques corrections : le titre : sortir de la pierre. Le substantif est déterminé en français. dar cine-l mai ține minte? Ici, "mai" signifie "encore" mais qui s'en souvient encore ? les souvenirs renflés d'eau s'ondoient dans l'abîme : ondoient et échouent sur des contrées éloignées : et s'échouent
Sa-ti mai spun a cata oara ca timpul este cea mai mare iluzie? Nu... tu stii... poate dintre toate figurile mitologice, simbolice, Kali este cea mai inselatoare. Dar eu nu cred ca poemul a fost construit pe sintagma din final, cunoscand oarecum (atat cat mi-a fost ingaduit) mistica autorului. Cred ca aici avem de-a face mai degraba cu un katharsys, un abandon care vine sa sfinteasca o moarte care, cum afltfel, devine apoi o noua viata. Poate de aceea apare kali acolo, in final. Poemul mi se pare un pic descriptiv, insa incercarea moarte n-are in literatura. Trebuie sa marturisesc ca atunci cand simti viata asa cum o simte vladi, pesemne iti vine greu sa spui cuvinte prea grele despre lucrurile vii. Si pana la urma urmei, toti punem deoparte "banul pentru luntras", insa pana una-alta uite ca rubiconul e siretul sau prutul sau nistrul. O lectura rafinata, un fel de lectura obligatorie pe aici, ca sa zic asa. Andu
Adrian, ai dreptate este ceva mai descriptiv, asta e un fel de boală a mea. Când am scris "culeg merele de pe jos", am avut în minte imaginea lor stând aplecaţi unul lângă altul. Şi cred că am specificat ca să exclud posibilitatea ca ei să fie în copac. Deşi pot să spun că nu e f. f. important. Mulţumesc pentru semn.
Domnule Vlad Turburea, am citit cu emoţie comentariul d-voastră. Vă mulţumesc pentru răbdarea de a-mi citi poeziile şi pentru impresie.
ce înseamnă a schelăCăi?
Iar în rest, subscriu, un poem plin de aiureli, un fel de sex ratat pe acoperisul încins de canicula al unui bloc reparat recent cu smoală din fonduri UE.
P.S. Laure, şi asta e chiar pe bune, dacă mai citesc o chestie din asta lipsită de orice valoare sub semnătura ta aici pe site voi considera că traversezi o perioadă de încercări nefaste (nu-i nimic, ni se întâmplă tuturor) şi nu te voi mai citi până nu-mi vei da tu un semn în particular. Nu am nici timp şi nici nervi pentru aşa ceva. Am câţiva autori preferaţi, tu eşti printre ei, dar la o adică scurtez lista că nu am nervi pentru aşa ceva.
Cu drag,
Andu
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
... poemul acesta este cam pretenţios şi cam lipsit de strălucire. Din prima încerc să mă întreb cui se adresează, de fapt, lui Hilaire botanistul? Atunci de ce yerba mate şi nu "ilex paraguarensis", oricum, cititorul de limbă română nu înţelege ideea, poate dacă stă o vreme în Guadalajara!
pentru textul : ym deTema profetului, identificarea dumneavoastră cu acesta, este cam desuetă, sire. Şi răsuflă. Poate găsiţi ceva mai nou.
citatul rimbaldian, Ioana, sigur că acesta este: "je est un autre". eu nu l-am folosit mot-à-mot, însă l-am pus între ghilimele pentru a-l evidenţia cumva, neavând posibilitatea de a-l scrie italic ori altcumva. iar dacă ar fi să ne gândim la traducere, şi acesta este unul dintre motivele pentru care nu am ales expresia exactă a lui Rimbaud.
îţi mulţumesc mult pentru cuvinte şi sfat, onorată de prezenţa ta. te mai aştept.
pentru textul : „Je est l’autre” deCorectie
Com-ul meu anterior am vrut sa inceapa cu "Hai Sic...tranzit etc."
pentru textul : octopus deprimavara aceasta se poarta alergiile. cititi poezie! in caz de reactii neplacute, continuati! :D
pentru textul : no memory deEcaterina, nu ma intereseaza instabilitatile tale sau alte motive adiacente dar te avertizez ca la urmatoarea stergere a textelor ti se va suspenda contul pentru o luna. Asta ca sa nu avem neclaritati. Cred ca voi limita foarte mult „stergerea” textelor pe Hermeneia. Nu am nimic impotriva daca cineva vrea sa plece dar nu am nici un chef sa tolerez joaca nimanui aici.
pentru textul : port curajul dedom'le, niciodată nu ştii de unde sare iepurele. S-ar putea chiar eu să fiu obligat să dau bac-ul după textele tale. Tre' să mă port frumos şi iacă o şi fac.
Totuşi, n-ar fi bine măcar titlul să-l schimbi? Cu textul mai treacă meargă dar titlul e jalnic.
Adriana, te rog mai multă atenţie când tastezi comurile, uneori ai greşeli copilăreşti (descre, Stântul). Am observat în ultimul timp o avalanşă de greşeli presărate pe ici pe colo în comurile tale. Nu mi-o lua în nume de rău dar tu datorezi cititorului care te cunoaşte şi ştie cât poţi.
pentru textul : Abraam, regele, a spus: deOK :)
pentru textul : Tangent de radical din "ix" deAbia asteptam un com ca asta si uite ca a venit. Am sa reproduc, in continuare, dialogul meu cu George Astalos de pe alt site. Pentru ca scopul in care am postat textul a fost sa provoc o discutie despre una si alta care se intampla prin "poiezia" noastra (draga de ea) actuala. Poate incepe pe aici o discutie in acest sens. Intre noi, "nespecialistii". Ca m-am saturat de criticastrii nostrii (zic ei, "de profesie")cu tot soiul de clasificari dambovitene saizecizecism, optzecism, douamiism...prin alte parti, se pare, se vorbeste, pare-se, mai aplicat; despre curente, par un examplu.
Si acum, discutia cu George.
George Asztalos 21.06.10 @ 9:48 editeaza
Impresia că despre mo sau po-mo trebuie vorbit doar de bine ca despre răposați. mai ales la producții citibile și uitabile rapid, fără note autentice, bazate doar pe tehnică și exclusiv interesante.
Un exorcism fără obiectul muncii în care metoda pune rezultatele în insignifianță. maestrul spune dar ceremonia nu mai e demult pe bune.
e just becouse. un fel de vrăjitor din Oz.
Gorun Manolescu 21.06.10 @ 13:23 editeaza
po-mo? nu, ca pe vremea cand l-am scris, prin ‘70, nu exista. mo? nici atat, ca habar n-aveam de el (a fost scris la “glumeti” cand facusem o vizita pe acolo – o data probabil c-am sa scriu cum am ratat, la solicitarea unui coleg de rezerva care chiar nu glumea, sa fiu pus in locul lui Nea Nicu; si am ratat pt. ca doctoru’ n-a vrut sa-mi dea bilet de voie sa ies afara si sa actionez). Atunci de ce l-am postat acu’? Ma intreb si eu. Da voi care-l mai si cititi, ce vina aveti? Aveti doamnelor si domnilor. Ca vorbiti de “Creierul nostru funcţionează (dacă o face) asemenea lumii în care trăim.” – manifest fracturist; “hiperautenticismul, cultivarea valorilor “tari” ale biograficului (optzecistii cultivau valorile slabe), predilectia pentru morbid si pentru zonele psihedelice si infraumane, deviante” – douamiism; “Până la ieşirea din haos, să trăim cel puţin un postmodernism monumental!” – manifest boierist si…pot continua daca nu ma opriti. Trebuie sa recunoasteti ca sunt un precursor cel putin genial. Si-l depasesc net – intotdeauna am suferit de modestie – pe Rimbaud cu “Sezonul lui in Infern” despre care, pe aici,Teo Mortu zicea ca dpa el nu se mai pot scrie poeme in proza. Na! Ca v-am dat unu in versuri.Daca vreti sa stiti din ce curent nou fac parte, nu va spun. Ca nu l-am patentat inca. Si-mi fura altii ieea.
George Asztalos 21.06.10 @ 14:45 editeaza
înțeleg, e ca la faza în care încerci să aprinzi trei feluri de brichete și degeaba că tot chibritul te salvează. soluția e mai degrabă alta: să ști care fel de brichete e bun și care nu. altfel ne trimit gospodinele după chibrituri. că le-am gătat…
asta apropo de curente. în rest poema e faină ca divertisment dar suferindă la capitolul autenticitate. nu e un capăt de țară dar nici genial în ghilimele nu puteți fi d-le Gorun. cu sau fără glumeți. cu sau fără patent pe idei.
să aiurim de bine. cu sau fără Nichita
Gorun Manolescu 21.06.10 @ 15:14 editeaza
Haide, george! Ca noi ne certam pe geni(t)alitate. Si peste noi vine Apocalipsa (de la Vaslui?!)Dar Cozan ala, n-o fi el genial,insa merge impotriva curentului (curentelor). Si chiar face misto de toata lumea (chiar si de el). Cu o pofta pantagruelica de parodie. E mare, dom’le. D-aia se fac criticastrii nostrii scumpi ca nu-l baga in seama. Ca s-ar lua singuri la misto si n-au simtul umorului. Cu maximalismul/Minimalismul care a inceput sa-i bantuie. Ca doar ne sincronizam, ne sincronizam…Ca pe timpuri (nu pot sa nu vorbesc despre ele, ca doar le-am trait). Cand nea Nicu s-a dus intr-o vizita de lucru la o fabrica de biscuiti si i-a intrebat pa aia “Biscuiti?”, biscuim, biscuim…
Gorun Manolescu 21.06.10 @ 16:18 editeaza
pentru textul : Descântec deP.S.
Cand am zis ca textul asta (amarat) l-am scri prin ‘70, am zis-o pe bune. Si nici nu l-am publicat. Ca, vorba ta, mi-era frica sa nu-i iau painea de la gura lui Nichita (Dumnezeu sa-l ierte!)
Mulţumesc Cristina şi Ştefan pentru aprecieri şi sugestiile constructive. Voi reveni.
pentru textul : după-amiază de sâmbătă deVirgil, iți mulțumesc pentru intenția ta. Eu te-as ruga sa fii puțin mai atent și cum te exprimi, acel "probabil ca cam toți îngerii" cred ca a scăpat...
pentru textul : Misterul cuplului perfect deNu știam ca ai renunțat sa scrii după punct cu litera mare, trebuie sa ma obișnuiesc cu acest nou stil al tău.
Aveam impresia sa simțim la fel poezia, după cum scrii tu, dar se pare ca a fost doar o impresie, ai alte simboluri și emoții despre iubire...
Îți mulțumesc pentru trecere și te mi aștept.
mulțumesc pentru com/obs. Mihaela, dacă asta e dorința...
pentru textul : confluențe deîncă o proză feminină care mi-a plăcut astăzi. am senzația că parcă le scoateți de la sertar. sau poate mă înșel eu. chiar mă bucur că Hermeneia nu va fi doar un loc pentru poezie.
pentru textul : Ascuns între oameni den-as zice, n-am fost nicodata in stomacul un taur dar banuiesc ca sucurile gastrice actionand pe trup trebuie sa dea cea mai buna experienta agonica traita vreodata. toata suferinta si ura care se lasa intrevazuta in celelalte unitati dau in clocot si lasa loc poemului sa se inceheie rotund.
pentru textul : Fragmentar de"Un v uriaş m-apasă pe
ceafă ca şi cum m-ar apăsa un
v uriaş. Ah, cum ţipă aşteptările, speranţele si cum
în mine
s-a întors cu vârfule
acoperişul vostru,
lua-v-ar dracu’ de frumoşi". partea asta parca ar fi dintr-un alt film. ori mi-am pierdud touch-ul ori jumatate n-am inteles nimic, cealalta parte cu sperantele si visele, dupa parerea mea, da putin in patetic. In rest e ok, imi pare a fi un poem de idei, dar poate ma insel. e un poem ok, insa nu dintre cele mai bune ale tale.
am renuntat, multumesc.
pentru textul : aș fi vrut... deDpdv liric, este un text matur, dar nu această valenţă îl face un text bun, ci firescul expresiei complexe (şi aici nu fac joc de cuvinte), capacitatea de-a surprinde adevăruri/ subtilităţi/ adâncimi sentimentale (subiective au ba) prin mijloace artistice naturale - aşa cum se spunea şi mai sus.
Am mai spus-o, o mai spun: atâta timp cât există figura de stil ( = premeditarea), nu există text firesc/ natural/ spontan..., există doar manieră firească în care un text este scris. Aceasta este o trăsătură esenţială poeziei, iar în poezia de faţă ea vorbeşte pentru sine, de la sine.
Felicitări!
pentru textul : poem de alungat singurătatea deam corectat, multumesc pentru atentionare si pentru parere. mesajul e unul din acelea cu filacterii. nu sunt citiori simpli pe acest site, aici sunt numai autori, scriitori de proza si poezie. nu cred ca cititorii simpli au descoperit acest taram literar, yet.
pentru textul : mic pamflet de neputință. 1. de"Just to be careful because the monsters I will meet are pretty and friendly
They will drag me after them as much as I wanted to keep her alive all my life
She always said look up little child tonight stars will fall
But don’t you fall apart even if the one you love most goes to Sarajevo
And never comes back just listen to the radio"
e un pic aglomerat textul. eu as schimba modul de adresare astfel:
Just to be careful because the monsters you'll meet are pretty and friendly
They'll drag you after them to some killing fields
She always said look up little child tonight stars will fall
But don’t you fall apart even if the one you love most goes to Sarajevo
And never comes back just listen to the radio
astfel ai face o legatura intre Sarajevo si ce s-a intamplat pe acolo...
mai gandeste-te.
pentru textul : Look up de„zvonuri pline”, ai dreptate, probabil că am pierdut un cuvânt la tastare.
pentru textul : poem pentru dobrogea debine ai revenit! remarcasem si eu acest poem. la buna recitire
pentru textul : staccato pentru o iluzie deBobadil, multam, da, declaratia e cel mai greu lucru. Pina si pentru mine.
pentru textul : training day departea ai saraca e poezica originala, prima parte am adaugat-o azi, la repezeala, ca m-am gandit (desi "gandit" cred ca e prea mult spus) ca e prea scurta
pentru textul : verificări de...drept pentru care propun încadrarea textului la parodie cu un titlu gen: blind housekeeper date și ceva subtitlu cam așa: ultima noapte în vene ție se vede clar că autorul are ceea ce pretinde că look for ește... nu există acea tânguire, acel zbucium, acel freamăt, acea frenezie... prezente în textul parodiat. sau îs io beat:))
pentru textul : caut femeie deMarga (sau un "m", un "a", un "r"... ai prins esenţa, nu? Sper totuşi să reuşeşti să treci cândva de aceste etape infantile), eu am tratat textul tău cu seriozitate şi cu deschidere spre pozitiv - adică, onest. Că, în final, din cauza celor pomenite în primul comentariu, am avut o părere negativă, asta-i altă poveste. M-aş bucura ca răspunsurile tale să fie ceva mai, hai să le spunem, cumpătate. Nopate/dimineaţă faină!
pi punct es: dacă tot scrii, încearcă s-o faci corect: trei A, nu "trei de a" - ce, când vezi trei scaune, spui "trei de scaune?" Pe altă linie, nu poţi "mulţumi umilă" (umilă = atribut, aşadar ar trebui închis între virgule, căci determină subiectul) dar poţi mulţumi umil, unde "umil" este adverb.
pentru textul : in the sunshine of your love deintilnesc un poem ce-si identifica vectorii proportional cu starile autorului, un spatiu interior amenajat in alte nuante, insotite de tuse profunde, de un calibru calitativ superior... un exemplu elocvent: "acoperă pustiul trupului meu cu puțină răbdare lasă-mă să ard lasă tălpile să pască întunericul ierbii nu căuta inima în sângele ce aleargă în agonie prin tranșeele mâinilor e prea târziu"
pentru textul : prea târziu desi daca picam in adoratie ce e rau? e bine ca altii au idoli staruri rock... imi place poemul chiar daca simt ca nu suna bine inca...si nu e versiunea finala...
pentru textul : Athosul demuțumesc, aștept.
pentru textul : snapshot deBonjour Ioana, bienvenue dans la section bilingue :) Je te signale quelques corrections : le titre : sortir de la pierre. Le substantif est déterminé en français. dar cine-l mai ține minte? Ici, "mai" signifie "encore" mais qui s'en souvient encore ? les souvenirs renflés d'eau s'ondoient dans l'abîme : ondoient et échouent sur des contrées éloignées : et s'échouent
pentru textul : Contre-jour deSa-ti mai spun a cata oara ca timpul este cea mai mare iluzie? Nu... tu stii... poate dintre toate figurile mitologice, simbolice, Kali este cea mai inselatoare. Dar eu nu cred ca poemul a fost construit pe sintagma din final, cunoscand oarecum (atat cat mi-a fost ingaduit) mistica autorului. Cred ca aici avem de-a face mai degraba cu un katharsys, un abandon care vine sa sfinteasca o moarte care, cum afltfel, devine apoi o noua viata. Poate de aceea apare kali acolo, in final. Poemul mi se pare un pic descriptiv, insa incercarea moarte n-are in literatura. Trebuie sa marturisesc ca atunci cand simti viata asa cum o simte vladi, pesemne iti vine greu sa spui cuvinte prea grele despre lucrurile vii. Si pana la urma urmei, toti punem deoparte "banul pentru luntras", insa pana una-alta uite ca rubiconul e siretul sau prutul sau nistrul. O lectura rafinata, un fel de lectura obligatorie pe aici, ca sa zic asa. Andu
pentru textul : loc de strigat îngeri deAdrian, ai dreptate este ceva mai descriptiv, asta e un fel de boală a mea. Când am scris "culeg merele de pe jos", am avut în minte imaginea lor stând aplecaţi unul lângă altul. Şi cred că am specificat ca să exclud posibilitatea ca ei să fie în copac. Deşi pot să spun că nu e f. f. important. Mulţumesc pentru semn.
pentru textul : acolo e cea mai frumoasă iarnă deDomnule Vlad Turburea, am citit cu emoţie comentariul d-voastră. Vă mulţumesc pentru răbdarea de a-mi citi poeziile şi pentru impresie.
ce înseamnă a schelăCăi?
pentru textul : fahrenheit game deIar în rest, subscriu, un poem plin de aiureli, un fel de sex ratat pe acoperisul încins de canicula al unui bloc reparat recent cu smoală din fonduri UE.
P.S. Laure, şi asta e chiar pe bune, dacă mai citesc o chestie din asta lipsită de orice valoare sub semnătura ta aici pe site voi considera că traversezi o perioadă de încercări nefaste (nu-i nimic, ni se întâmplă tuturor) şi nu te voi mai citi până nu-mi vei da tu un semn în particular. Nu am nici timp şi nici nervi pentru aşa ceva. Am câţiva autori preferaţi, tu eşti printre ei, dar la o adică scurtez lista că nu am nervi pentru aşa ceva.
Cu drag,
Andu
Pagini