tabloul e deja inramat la artis design, nu mai poate fi scanant ...poemul tre sa fie nou, ca si cum toti plecam de la zero, un acelasi start in maraton, de cerut voie am cerut prin email la office hermeneia...maxim trei poeme de autor ....fiecare e liber sa creeze dupa ce doreste, nu pot limita fantezia lor la o singura imagine.atentie, nu e constrangere poetica dupa o imagine data ci libertate poetica deplina... ma bucur de semnul tau proaspat... iaca x iaca un 0 , deci succes
un poem interesant, dar într-o oarecare măsură complex. interesant prin imaginația autorului care se joacă cu termenii: iubit/a, poet, dumnezeu cu "D", lumânare, acasă..., și complex prin modul în care amestecă imaginile pumnilor de fragi care sugerează pumni agresivi... atât de agresivi încât dangătul clopotelor sau insomnia care ne-o propun, ne fac să numărărm imaginare oi spre a invoca un somn care are, aberant și personal, în final, ceva legat de improba soartă în ultimile două strofe.
cred ca am mai scris undeva de ce expresia "Apocalipsa dupa... [cineva]" nu e corecta din punct de vedere literar. Expresia se potriveste la "Evanghelia dupa..." pentru ca Evanghelia este relatarea unei insiruiri de evenimente dintr-o anumita perspectiva, deci este "dupa" cineva. Apocalipsa pe de alta parte este "a cuiva". De aceea in Biblie gasesti "Apocalipsa lui Ioan" si nu "Apocalipsa dupa Ioan". Fiindca "o apocalipsa", sau o revelatie era ceva ce i se oferea (prin natura fenomenului) unei singure persoane. Persoana aceea era "martora" si "recipientul" acelei revelatii, "apocalipse". Evenghelia pe de alta parte a fost o "istorie" la care au fost "martori" mult mai multi oameni iar unii dintre ei au cules relatarile acelei "istorii" si le-au colectionat intr-un intreg pe care l-au numit Evanghelie. Dar fiindca au fost mai multi care au fost martorii acelorasi evenimente atunci fiecare "evanghelie" a ajuns sa fie numita "dupa cineva" (ex. Matei, Marcu, Luca, etc) Nu la fel se poate spune despre Apocalipsa. De aceea diferenta dintre cele doua denumiri si de aici existenta unei formulari corecte sau incorecte.
Se continuă aici drumul spre o simbolizare care tinde spre esenesenţă. Început în „respirări” din ultimul volum al Adrianei. Simbolul „ciob(ului) de oglindă/ care-ncearcă să taie cuvântul/mărunt” pertru a revela (şi reflecta) ce este dincolo de cuvinte nu face decât să transparentizeze vălul acestui simbol şi ajută să trecem dincolo de el. Iar „plânsul vestind/ alungarea (din rai) [aici, «din rai» slăbeşte polivalenţa sugestiei iar, după umila mea părere, ar fi bine să fie şters, n.m. G.M.]/m-am legat de lumină ca un prunc de părinte,/să-mi întârzii căderea către ce va urma,/ către tot ce nu știu, dar îmi mângâie gândul./eu sunt doar o chemare/înspre alt început.” spune tot ce vrea poeta să transmită.
*
Începusem să însăilez un text “despre ea niciodată”. În care, printer altele, am scris: “Despre sensibilitatea feminină a poeziei Adrianei vorbeşte, mai aplicat decât alţii, şi Tudor Cristea în prefaţa la volumul ei ultim. Dar se mai opreşte şi asupra dimensiunii metafizice a acestei poezii. Însă, cred, doar tangenţial.
Voi încerca, în cele ce urmează, să zăbovesc mai cu atenţie asupra acestui aspect mai greu de descifrat, dar cu atât mai interesant. Pentru că el se bazează pe simbol (şi nu pe un simbolism desuet).”
O dată Adriana mi-a răspuns la un comentariu al meu pe Hermeneia în legătură cu un text ce-i aparţine („năvod”, nu ştiu de ce ne inclus în volum):
”domnule Gorun, mai ca ma bate gandul sa va rog sa-mi scrieti prefata la viitoarea carte...doar ca...nu m-am decis inca daca o sa o public.”
Textul meu a rămas neterminat. Iată că poeta a publicat cartea. Şi sunt de-a dreptul supărat pe Teodor Cristea că mi-a luat-o înainte.
Singura mea scuză este că nu am găsit (deocamdată) starea de suficientă detaşare pentru a mă rupe de vraja poeziilor ei.
Virgil, poate pentru că nu ai apucat să lecturezi şi alţi poeţi care folosesc aceleaşi repereţii "deranjante", cum spui tu, ai această părere. uite de exemplu în poezia lui Paul Celan se repetă pe alocuri chiar mai abitir decât mine unele cuvinte sau grupuri de cuvinte. şi te rog, chiar te rog să nu îmi spui apoi poate că plagiez stilul de a scrie a lui Paul Celan. pur şi simplu aşa este acest poem, şi dacă nu a plăcut, sper să placă altele, poate, pe viitor! :)
mulţumesc mult pentru lectură!
Sigur ca sunt greseli. Graba extentialista duce la zgomot de fond sporit. In inginerie controlam SNR sau signal to noise ratio. Cu cat numarul e mai mare cu atat mesajul trece mai clar. Multumesc Aranca. Am corectat.
si pe mine "mă fascinează moldovencele de peste prut"; am si luat una dintre ele de nevasta :))
un poem nostalgic, ca de iarna, cand nu mai iesi afara cu saptamanile;
imi place imaginea fetei care a murit otravita, dar pe care inca o auzi cantand la pian.
Ceea ce ai prezentat este un text mult peste medie, reviriment liric plin de metafore originale. Pare o transcriere accentuată de un alt fel de grafie spirituală, de o forță expresivă de unde ai ce desprinde. Consider că ceea ce este efectiv spectacular în acest poem, este însăși atmosfera descrisă 3D ce are calitatea de a observa și transmite fără eforturi, de o manieră naturală, desenul minuțios, precis, aerisit. Nu este ilustrat pe undeva? Imi plac creațiile tale. Atenție la: "un guștere verde"... gușter e la singular, guștere la plural...
Explicația ta Virgile merge chiar bine și am băgat-o la cap până la chestia aia pseudo-freudiană re. copilăria mea și abțibildul... aia chiar m-a amuzat. Or fi scriind oamenii Virgile despre una și despre alta și le iese, asta nu înseamnă însă că noi ne numărăm printre ei doar pentru că folosim același vocabular, right?
Una peste alta, eu chiar încerc să te ajut constructiv aici, dar dacă tu consideri ajutorul meu inutil sau și mai rău, ca având alt scop, spune-mi te rog pe șleau că nu țin să scriu pe aici doar ca să apară ca o piază rea ăla micu și să scuture din anagrama lui minusculă pe lângă spusele mele în speranța că astfel își marchează ceva așa, ca un fel de teritoriu.
Asta doar dacă vrei să purtăm o discuție pe marginea textelor tale (că la ale mele nu avem cum că tu nu mă comentezi).
Altfel sunt convins că amândoi avem și altceva de făcut.
elia, mulțumesc pentru perseverență. e o floare mai rară zilele astea. am să încerc să revăd dacă există vreun typo. oricum intenționam să mai adaug un paragraf sau două la acest episod.
imi place cum se amesteca senzatia de fericire, erosul, cu aura bunicii, a copilariei,ploaia ca o dulce, inofensiva betie; si apoi vastul teritoriu pe care il marcheaza dragostea in euforia ei de 'caine' (ca sa ma folosesc de imaginea finala:), abandonul si sfasierea indoielii, nu , autorul nu ne poate duce in eroare cu acel final, sigur nu a fost o zi ca oricare alta. frumos!
eu nu astept ceva mai bun, ci deja am. ecaterina, multumesc pentru comentariu. din prima propozitie nu am inteles f.mult: /car roman ar suna mai bine careta romana./probabil inainte de car roman ar veni un ,,decat'' insa crede/ma careta e folosita pt intreceri fiind o constructie usoara, un atelaj, dar eu nu am vrut asta, nu/mi ofera aceeasi senzatie de greutate. careta efemineaza contextul usor denaturandu/l, iar aici fiecare nuanta e importanta. /rarefiindu-ți respirația nu suna prea bine./ pai, pe munte se rarefiaza aerul, in special oxigenul, de ce nu s/ar rarefia si respiratia nu in sensul unei sugrumari si nici a unei diluari, ci in sensul unui dozaj, ca intr/un tub de oxigen sub apa, pur si simplu miscarile trupului sa fie insotite de cele respiratorii... /vrima imagine dorită erotică imi provoacă dezgust cel putin ptr ca aminteste acolo de copilarie și nu se combina. nu se combina nicicum./ daca as sta sa iti explic aceasta imagine, ori as picta o serie de tablouri ori as scrie o carte, cert e ca te/ai legat de cuvantul copilarie ca de o o piatra, in loc sa fluidifici...nu intru in detalii, eu pot accepta opinia ta asa cum e, nu ma deranjeaza...de gustibus non disputandum. in final, ma face fericita dorinta ta pentru progresul meu literar. o seara frumoasa in lumea poeziei.
pentru AAA vezi că războiul produce victime colaterale.
pentru AL pe ce criterii se apreciază, fără motivare?. E periculos să vă pronunţaţi în numele altor membrii ai site-ului. Închei polemica pentru pentru că devine inutilă şi neproductivă. Vă doresc realizări artistice de excepţie apreciate şi de amatori.
Această atmosferă mai degrabă difuză decât confuză, aș zice, am creat-o deliberat. Sunt multe imagini care exclud mama în favoarea irevocabilă a iubitei în strofa a doua. Speranța a rămas conform legendei, firavă, pe fundul cufărului. Dar mai bine las dvs.plăcerea găsirii unor noi interpretări. Vă mulțumesc pentru că ați zăbovit și sunt onorat ați găsit ceva demn de luat în seamă în această poezie.
Ideea cu "limba engleza" este ilara si pus in plus. Iti da senzatia aceea de film american in care toti extraterestrii, toate fiintele, tot globul vorbeste in engleza. Mai mult, textul e construit intr-un stil care se cam opune simplitatii acelei expresii. In rest e un text acceptabil... ialin
cailean, e "elitist", si, interesant, textul acesta a mai fost postat si citit in zecidemiidealteparti si nimeni n-a observat greseala pana acum, nici macar eu. Hermeneia are oameni cu dulai in ochi. :-) Ma bucur ca ti-a placut, acum urmeaza un text fara dialog. Cat despre final.. se rupe de realismul de dinainte, insa in ideea lui, aduce multa tandrete. Spune-mi ce nu-ti convine, sa vedem ce putem face. francisc, ma incanti, sper sa te mai incant si eu.
Explicaţia nu o cunosc, dar ar putea fi: alegerea titlului, conţinutul poemului, chiar şi erorile comentate. În orice caz, acest miraj mă umple de bucurie,fără vreun premiu...doar umbra unui gând contabil, o poate înnegura. Toţi de pe aici, avem asul nostru în mâneca poeziei. Scoate-l şi tu !
Răspunsuri-fulger Alma, ai perceput și tabloul, și starea, drum de viață câtă vreme trăindul conține și pierderile. Mereu avem în cuvinte și dincoace-dincolo de cuvinte rositiri anume. Mulțumesc pt "n". Am pus cruce la hard. Scriu de unde și cum reușesc. Adina, spații de apă, spații de aer, trăind ca și cum delimitările ar fi fluide, sentimentul că albatroșii nu sunt cruci de alabastru, ci doar zbor al vieții spre mai departe, dincolo de orice pierdere.Mulțumesc pentru cum ai simțit inima.
poate ai dreptate. mie îmi păre încă la locul lui. nu știu să-ți explic: mi-a ”venit” să rostesc Eli, Eli, și n-am mai scăpat de obsesia Lui.
îți mulțumesc, George!
în engleză unanswered prayers e corect spus, în limba română rugăciuni nerăspunse nu prea, rugăciunile fără răspuns (dar e ră ră-ul), rugăciunile neajunse la tine, da...
oamenii dau buzna în magazine, se îmbulzesc. anul trecut, după Thanksgiving, aici în Atlanta, oamenii au dat buzna într-un Wall-Mart, dimineața la deschidere, și ca pe stadion la un meci cu miză, s-au călcat în picioare unii pe alții, unul trezindu-se la ușa raiului...
alegerea de cuvinte, ce să zic, e personală, întotdeauna e loc pentru mai bine.
mi-a plăcut și mie partea deja subliniată.
... fiind și puțin subiectiv vreau să îmi demonstrez că obiectivitatea nu e o "fata morgana" deși... deci uite Alex ce versuri excelente mi-au făcut cu ochiul: Setea pământului transformă cuvintele în ascuțimi ale cugetului poemul trebuie lucrat la sânge, însă doar fiindcă merită . cu drag, Paul n.b. sugestii nu îți dau pentru că sunt conștient de inutilitatea lor. tu știi ce ai de făcut.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
tabloul e deja inramat la artis design, nu mai poate fi scanant ...poemul tre sa fie nou, ca si cum toti plecam de la zero, un acelasi start in maraton, de cerut voie am cerut prin email la office hermeneia...maxim trei poeme de autor ....fiecare e liber sa creeze dupa ce doreste, nu pot limita fantezia lor la o singura imagine.atentie, nu e constrangere poetica dupa o imagine data ci libertate poetica deplina... ma bucur de semnul tau proaspat... iaca x iaca un 0 , deci succes
pentru textul : pe sub flori mă legănai deun poem interesant, dar într-o oarecare măsură complex. interesant prin imaginația autorului care se joacă cu termenii: iubit/a, poet, dumnezeu cu "D", lumânare, acasă..., și complex prin modul în care amestecă imaginile pumnilor de fragi care sugerează pumni agresivi... atât de agresivi încât dangătul clopotelor sau insomnia care ne-o propun, ne fac să numărărm imaginare oi spre a invoca un somn care are, aberant și personal, în final, ceva legat de improba soartă în ultimile două strofe.
pentru textul : dimineața, fragii dispăruseră decred ca am mai scris undeva de ce expresia "Apocalipsa dupa... [cineva]" nu e corecta din punct de vedere literar. Expresia se potriveste la "Evanghelia dupa..." pentru ca Evanghelia este relatarea unei insiruiri de evenimente dintr-o anumita perspectiva, deci este "dupa" cineva. Apocalipsa pe de alta parte este "a cuiva". De aceea in Biblie gasesti "Apocalipsa lui Ioan" si nu "Apocalipsa dupa Ioan". Fiindca "o apocalipsa", sau o revelatie era ceva ce i se oferea (prin natura fenomenului) unei singure persoane. Persoana aceea era "martora" si "recipientul" acelei revelatii, "apocalipse". Evenghelia pe de alta parte a fost o "istorie" la care au fost "martori" mult mai multi oameni iar unii dintre ei au cules relatarile acelei "istorii" si le-au colectionat intr-un intreg pe care l-au numit Evanghelie. Dar fiindca au fost mai multi care au fost martorii acelorasi evenimente atunci fiecare "evanghelie" a ajuns sa fie numita "dupa cineva" (ex. Matei, Marcu, Luca, etc) Nu la fel se poate spune despre Apocalipsa. De aceea diferenta dintre cele doua denumiri si de aici existenta unei formulari corecte sau incorecte.
pentru textul : Apocalipsa dupa Dancus deSe continuă aici drumul spre o simbolizare care tinde spre esenesenţă. Început în „respirări” din ultimul volum al Adrianei. Simbolul „ciob(ului) de oglindă/ care-ncearcă să taie cuvântul/mărunt” pertru a revela (şi reflecta) ce este dincolo de cuvinte nu face decât să transparentizeze vălul acestui simbol şi ajută să trecem dincolo de el. Iar „plânsul vestind/ alungarea (din rai) [aici, «din rai» slăbeşte polivalenţa sugestiei iar, după umila mea părere, ar fi bine să fie şters, n.m. G.M.]/m-am legat de lumină ca un prunc de părinte,/să-mi întârzii căderea către ce va urma,/ către tot ce nu știu, dar îmi mângâie gândul./eu sunt doar o chemare/înspre alt început.” spune tot ce vrea poeta să transmită.
*
Începusem să însăilez un text “despre ea niciodată”. În care, printer altele, am scris: “Despre sensibilitatea feminină a poeziei Adrianei vorbeşte, mai aplicat decât alţii, şi Tudor Cristea în prefaţa la volumul ei ultim. Dar se mai opreşte şi asupra dimensiunii metafizice a acestei poezii. Însă, cred, doar tangenţial.
Voi încerca, în cele ce urmează, să zăbovesc mai cu atenţie asupra acestui aspect mai greu de descifrat, dar cu atât mai interesant. Pentru că el se bazează pe simbol (şi nu pe un simbolism desuet).”
O dată Adriana mi-a răspuns la un comentariu al meu pe Hermeneia în legătură cu un text ce-i aparţine („năvod”, nu ştiu de ce ne inclus în volum):
”domnule Gorun, mai ca ma bate gandul sa va rog sa-mi scrieti prefata la viitoarea carte...doar ca...nu m-am decis inca daca o sa o public.”
Textul meu a rămas neterminat. Iată că poeta a publicat cartea. Şi sunt de-a dreptul supărat pe Teodor Cristea că mi-a luat-o înainte.
Singura mea scuză este că nu am găsit (deocamdată) starea de suficientă detaşare pentru a mă rupe de vraja poeziilor ei.
pentru textul : lumina dinaintea vederii deAm încercat o schimbare, dar consider că s-ar pierde sensul celorlalte versuri.
pentru textul : Defrişare deMulţumesc pentru sugestii!
Virgil, poate pentru că nu ai apucat să lecturezi şi alţi poeţi care folosesc aceleaşi repereţii "deranjante", cum spui tu, ai această părere. uite de exemplu în poezia lui Paul Celan se repetă pe alocuri chiar mai abitir decât mine unele cuvinte sau grupuri de cuvinte. şi te rog, chiar te rog să nu îmi spui apoi poate că plagiez stilul de a scrie a lui Paul Celan. pur şi simplu aşa este acest poem, şi dacă nu a plăcut, sper să placă altele, poate, pe viitor! :)
pentru textul : să am în grijă o lacrimă demulţumesc mult pentru lectură!
Sigur ca sunt greseli. Graba extentialista duce la zgomot de fond sporit. In inginerie controlam SNR sau signal to noise ratio. Cu cat numarul e mai mare cu atat mesajul trece mai clar. Multumesc Aranca. Am corectat.
pentru textul : Nemaipomenitele cugetări ale mătușii Mercedes desi pe mine "mă fascinează moldovencele de peste prut"; am si luat una dintre ele de nevasta :))
pentru textul : servis auto deun poem nostalgic, ca de iarna, cand nu mai iesi afara cu saptamanile;
imi place imaginea fetei care a murit otravita, dar pe care inca o auzi cantand la pian.
Ceea ce ai prezentat este un text mult peste medie, reviriment liric plin de metafore originale. Pare o transcriere accentuată de un alt fel de grafie spirituală, de o forță expresivă de unde ai ce desprinde. Consider că ceea ce este efectiv spectacular în acest poem, este însăși atmosfera descrisă 3D ce are calitatea de a observa și transmite fără eforturi, de o manieră naturală, desenul minuțios, precis, aerisit. Nu este ilustrat pe undeva? Imi plac creațiile tale. Atenție la: "un guștere verde"... gușter e la singular, guștere la plural...
pentru textul : din scrisoarea unui caligraf către Alesandros deExplicația ta Virgile merge chiar bine și am băgat-o la cap până la chestia aia pseudo-freudiană re. copilăria mea și abțibildul... aia chiar m-a amuzat. Or fi scriind oamenii Virgile despre una și despre alta și le iese, asta nu înseamnă însă că noi ne numărăm printre ei doar pentru că folosim același vocabular, right?
pentru textul : t. a. l. c. deUna peste alta, eu chiar încerc să te ajut constructiv aici, dar dacă tu consideri ajutorul meu inutil sau și mai rău, ca având alt scop, spune-mi te rog pe șleau că nu țin să scriu pe aici doar ca să apară ca o piază rea ăla micu și să scuture din anagrama lui minusculă pe lângă spusele mele în speranța că astfel își marchează ceva așa, ca un fel de teritoriu.
Asta doar dacă vrei să purtăm o discuție pe marginea textelor tale (că la ale mele nu avem cum că tu nu mă comentezi).
Altfel sunt convins că amândoi avem și altceva de făcut.
elia, mulțumesc pentru perseverență. e o floare mai rară zilele astea. am să încerc să revăd dacă există vreun typo. oricum intenționam să mai adaug un paragraf sau două la acest episod.
pentru textul : cercul - episodul 3 deimi place cum se amesteca senzatia de fericire, erosul, cu aura bunicii, a copilariei,ploaia ca o dulce, inofensiva betie; si apoi vastul teritoriu pe care il marcheaza dragostea in euforia ei de 'caine' (ca sa ma folosesc de imaginea finala:), abandonul si sfasierea indoielii, nu , autorul nu ne poate duce in eroare cu acel final, sigur nu a fost o zi ca oricare alta. frumos!
pentru textul : oricare alta deeu nu astept ceva mai bun, ci deja am. ecaterina, multumesc pentru comentariu. din prima propozitie nu am inteles f.mult: /car roman ar suna mai bine careta romana./probabil inainte de car roman ar veni un ,,decat'' insa crede/ma careta e folosita pt intreceri fiind o constructie usoara, un atelaj, dar eu nu am vrut asta, nu/mi ofera aceeasi senzatie de greutate. careta efemineaza contextul usor denaturandu/l, iar aici fiecare nuanta e importanta. /rarefiindu-ți respirația nu suna prea bine./ pai, pe munte se rarefiaza aerul, in special oxigenul, de ce nu s/ar rarefia si respiratia nu in sensul unei sugrumari si nici a unei diluari, ci in sensul unui dozaj, ca intr/un tub de oxigen sub apa, pur si simplu miscarile trupului sa fie insotite de cele respiratorii... /vrima imagine dorită erotică imi provoacă dezgust cel putin ptr ca aminteste acolo de copilarie și nu se combina. nu se combina nicicum./ daca as sta sa iti explic aceasta imagine, ori as picta o serie de tablouri ori as scrie o carte, cert e ca te/ai legat de cuvantul copilarie ca de o o piatra, in loc sa fluidifici...nu intru in detalii, eu pot accepta opinia ta asa cum e, nu ma deranjeaza...de gustibus non disputandum. in final, ma face fericita dorinta ta pentru progresul meu literar. o seara frumoasa in lumea poeziei.
pentru textul : Lauryannus's Land depentru AAA vezi că războiul produce victime colaterale.
pentru textul : despre falsele principii ale mecanismelor iubirii III depentru AL pe ce criterii se apreciază, fără motivare?. E periculos să vă pronunţaţi în numele altor membrii ai site-ului. Închei polemica pentru pentru că devine inutilă şi neproductivă. Vă doresc realizări artistice de excepţie apreciate şi de amatori.
Această atmosferă mai degrabă difuză decât confuză, aș zice, am creat-o deliberat. Sunt multe imagini care exclud mama în favoarea irevocabilă a iubitei în strofa a doua. Speranța a rămas conform legendei, firavă, pe fundul cufărului. Dar mai bine las dvs.plăcerea găsirii unor noi interpretări. Vă mulțumesc pentru că ați zăbovit și sunt onorat ați găsit ceva demn de luat în seamă în această poezie.
pentru textul : Pandora deIdeea cu "limba engleza" este ilara si pus in plus. Iti da senzatia aceea de film american in care toti extraterestrii, toate fiintele, tot globul vorbeste in engleza. Mai mult, textul e construit intr-un stil care se cam opune simplitatii acelei expresii. In rest e un text acceptabil... ialin
pentru textul : Statuia de nisip deIoana Florea, îți mulțumesc de trecere și pentru apreciere, sper să fiu la înălțimea aprecierilor voastre. Cu drag Mahmoud Djamal
pentru textul : Haiku-uri deCa intodeauna, Profetule! Am re-incadrat
pentru textul : "Dincolo de ironie şi ironism" la Paideia decineva de Chianti? este cumva si Roscato?
well done girl, you're good in this, royal language. I miss the willpower to coment any further.
pentru textul : Well... deCostel, fii binevenit pe Hermeneia! cred că e prima ta postare aici. dacă mă-nșel... nu-i nimic, un gând bun în plus nu strică niciodată. :)
interesantă poezie!
„veneai roșie
și roșie la față
veșnicia se termină și ea”
final, mai ales, mi-a plăcut foarte mult, e cumva contradictoriu, neașteptat, are rol de liant al ideii. opinia mea, firrește...
pentru textul : Cămașa cea roșie demai trec pe aici.
cailean, e "elitist", si, interesant, textul acesta a mai fost postat si citit in zecidemiidealteparti si nimeni n-a observat greseala pana acum, nici macar eu. Hermeneia are oameni cu dulai in ochi. :-) Ma bucur ca ti-a placut, acum urmeaza un text fara dialog. Cat despre final.. se rupe de realismul de dinainte, insa in ideea lui, aduce multa tandrete. Spune-mi ce nu-ti convine, sa vedem ce putem face. francisc, ma incanti, sper sa te mai incant si eu.
pentru textul : Odată un indian iubea o americancă deExplicaţia nu o cunosc, dar ar putea fi: alegerea titlului, conţinutul poemului, chiar şi erorile comentate. În orice caz, acest miraj mă umple de bucurie,fără vreun premiu...doar umbra unui gând contabil, o poate înnegura. Toţi de pe aici, avem asul nostru în mâneca poeziei. Scoate-l şi tu !
pentru textul : sfârcurile întăresc ziua deAm deschis, am citit, mi-a plăcut...
pentru textul : Toamna de* * * * *
Răspunsuri-fulger Alma, ai perceput și tabloul, și starea, drum de viață câtă vreme trăindul conține și pierderile. Mereu avem în cuvinte și dincoace-dincolo de cuvinte rositiri anume. Mulțumesc pt "n". Am pus cruce la hard. Scriu de unde și cum reușesc. Adina, spații de apă, spații de aer, trăind ca și cum delimitările ar fi fluide, sentimentul că albatroșii nu sunt cruci de alabastru, ci doar zbor al vieții spre mai departe, dincolo de orice pierdere.Mulțumesc pentru cum ai simțit inima.
pentru textul : perdera dealma, atît comentariile cît și listele de texte în diferitele secțiuni vor fi paginate atunci cînd va fi cazul
pentru textul : ultimele modificări pe site depoate ai dreptate. mie îmi păre încă la locul lui. nu știu să-ți explic: mi-a ”venit” să rostesc Eli, Eli, și n-am mai scăpat de obsesia Lui.
pentru textul : aici, în depărtare deîți mulțumesc, George!
A căuta fructele invocate în anotimpul în care florile abia își caută calea către ele, e semn de gingașe prețuiri.
pentru textul : Diminețile unei victime fericite. Livezile din noi deîn engleză unanswered prayers e corect spus, în limba română rugăciuni nerăspunse nu prea, rugăciunile fără răspuns (dar e ră ră-ul), rugăciunile neajunse la tine, da...
oamenii dau buzna în magazine, se îmbulzesc. anul trecut, după Thanksgiving, aici în Atlanta, oamenii au dat buzna într-un Wall-Mart, dimineața la deschidere, și ca pe stadion la un meci cu miză, s-au călcat în picioare unii pe alții, unul trezindu-se la ușa raiului...
alegerea de cuvinte, ce să zic, e personală, întotdeauna e loc pentru mai bine.
pentru textul : zăpadă și soare demi-a plăcut și mie partea deja subliniată.
... fiind și puțin subiectiv vreau să îmi demonstrez că obiectivitatea nu e o "fata morgana" deși... deci uite Alex ce versuri excelente mi-au făcut cu ochiul: Setea pământului transformă cuvintele în ascuțimi ale cugetului poemul trebuie lucrat la sânge, însă doar fiindcă merită . cu drag, Paul n.b. sugestii nu îți dau pentru că sunt conștient de inutilitatea lor. tu știi ce ai de făcut.
pentru textul : Atacama dedaca nu se abtine de la atatea admiratii yester...atunci...nici eu..
pentru textul : cercul - episodul 3 dePagini